Vremurile în care ne formăm și schimbările din societate își pun amprenta asupra felului în care trăim, gândim și muncim. Se tot spune despre mileniali că sunt diferiți de generațiile anterioare, așa încât am vrut să vedem prin ce anume.
Primul mare factor de influență este tehnologia digitală și impactul ei tot mai mare. Tinerii adulți de astăzi au crescut într-un timp în care tehnologia a fost omniprezentă în viața lor. Telefoanele inteligente și alte dispozitive portabile conectate la internet au modificat esențial viteza și modul în care tinerii accesează și procesează informațiile, felul în care comunică, își fac cumpărăturile sau caută o anumită destinație.
Vârsta la care își întemeiază o familie a crescut. Milenialii parcurg mai greu decât generațiile anterioare etapele tradiționale ale „maturizării”: pleacă mai greu de lângă părinți într-o locuință proprie, se căsătoresc mai târziu, au copii după vârsta de 30 de ani.
Cea mai spectaculoasă evoluție față de generațiile anterioare se observă la femei. Tot mai multe tinere merg la universitate, își completează studiile cu programe de masterat și doctorat. În multe cazuri, soțiile milenialilor câștigă mai bine decât soții lor, iar în unele cazuri, sunt unicii susținători ai familiei. Primim tot mai multe semnale că femeile tinere sunt mai interesate de ascensiunea în carieră decât bărbații. În schimb, tot mai mulți bărbați tineri își iau în serios rolul din cadrul familiei, altădată fiind de neconceput ca un tată să rămână în concediu paternal pentru a-și îngriji copilul.
O schimbare serioasă se petrece și în relația dintre angajați și angajatori. Dacă părinții lor ieșeau la pensie de la același loc de muncă, milenialii și-au dat seama că nimeni nu le poate garanta siguranța locului de muncă și a unei pensii la vârsta a treia – așa încât tinerii se văd pe ei înșiși ca pe niște liberi profesioniști, nevoiți să își schimbe locul de muncă frecvent pentru a-și atinge obiectivele de carieră.
Despre mileniali se spune că vor să schimbe lumea luptând pentru diverse cauze sociale sau de mediu, iar studiul „Millennials: Atitudini, aşteptări, aspiraţii şi decizii”, efectuat de Lowe Group şi compania de cercetare iSense Solutions, indică implicarea tinerilor în tot felul de activităţi de voluntariat.În sfârșit, dacă e să mă credeți pe mine, fiecare generație a avut puseurile ei de rebeliune împotriva regulilor și regulamentelor rigide și oricare dintre noi a avut așteptări similare de la viața sa profesională și socială: să conteze ca individ, să își poată urma chemarea și să fie răsplătit financiar, să fie luat în serios, să fie tratat corect și cu respect la serviciu, să lucreze pentru o companie etică, în care să i se recunoască meritele.
Vă întrebați prin ce sunt milenialii altfel? Pe fondul unei scăderi demografice masive și, implicit, a forței de muncă, ei reușesc să impună toate aceste aspirații ca normă socială și organizațională.
Vremurile în care ne formăm și schimbările din societate își pun amprenta asupra felului în care trăim, gândim și muncim. Se tot spune despre mileniali că sunt diferiți de generațiile anterioare, așa încât am vrut să vedem prin ce anume.
Primul mare factor de influență este tehnologia digitală și impactul ei tot mai mare. Tinerii adulți de astăzi au crescut într-un timp în care tehnologia a fost omniprezentă în viața lor. Telefoanele inteligente și alte dispozitive portabile conectate la internet au modificat esențial viteza și modul în care tinerii accesează și procesează informațiile, felul în care comunică, își fac cumpărăturile sau caută o anumită destinație.
Vârsta la care își întemeiază o familie a crescut. Milenialii parcurg mai greu decât generațiile anterioare etapele tradiționale ale „maturizării”: pleacă mai greu de lângă părinți într-o locuință proprie, se căsătoresc mai târziu, au copii după vârsta de 30 de ani.
Cea mai spectaculoasă evoluție față de generațiile anterioare se observă la femei. Tot mai multe tinere merg la universitate, își completează studiile cu programe de masterat și doctorat. În multe cazuri, soțiile milenialilor câștigă mai bine decât soții lor, iar în unele cazuri, sunt unicii susținători ai familiei. Primim tot mai multe semnale că femeile tinere sunt mai interesate de ascensiunea în carieră decât bărbații. În schimb, tot mai mulți bărbați tineri își iau în serios rolul din cadrul familiei, altădată fiind de neconceput ca un tată să rămână în concediu paternal pentru a-și îngriji copilul.
O schimbare serioasă se petrece și în relația dintre angajați și angajatori. Dacă părinții lor ieșeau la pensie de la același loc de muncă, milenialii și-au dat seama că nimeni nu le poate garanta siguranța locului de muncă și a unei pensii la vârsta a treia – așa încât tinerii se văd pe ei înșiși ca pe niște liberi profesioniști, nevoiți să își schimbe locul de muncă frecvent pentru a-și atinge obiectivele de carieră.
Despre mileniali se spune că vor să schimbe lumea luptând pentru diverse cauze sociale sau de mediu, iar studiul „Millennials: Atitudini, aşteptări, aspiraţii şi decizii”, efectuat de Lowe Group şi compania de cercetare iSense Solutions, indică implicarea tinerilor în tot felul de activităţi de voluntariat.În sfârșit, dacă e să mă credeți pe mine, fiecare generație a avut puseurile ei de rebeliune împotriva regulilor și regulamentelor rigide și oricare dintre noi a avut așteptări similare de la viața sa profesională și socială: să conteze ca individ, să își poată urma chemarea și să fie răsplătit financiar, să fie luat în serios, să fie tratat corect și cu respect la serviciu, să lucreze pentru o companie etică, în care să i se recunoască meritele.
Vă întrebați prin ce sunt milenialii altfel? Pe fondul unei scăderi demografice masive și, implicit, a forței de muncă, ei reușesc să impună toate aceste aspirații ca normă socială și organizațională.