De ce suntem extenuaţi după ce terminăm cele 8-9 ore de muncă? De multe ori ajungem acasă extenuati şi nu reuşim nici măcar să pregătim cina. Însă ce putem face pentru a evita ca acest lucru să se întâmple? Cum trebuie să ne dozăm energia în timpul zilei pentru a fi în stare să mai facem şi altceva după ce plecăm de la birou?
De obicei, când pronunţăm cuvântul "oboseală" ne gândim la cea care intervine din cauza unui somn insuficient, al exerciţiului fizic intens sau al muncii fizice efective.
Însă în ziua de azi sunt mult mai puţine persoane care depun efort fizic la locul de muncă. Evident, nu vorbim de fermieri, de muncitorii în construcţii, de medici rezidenţi sau de alte meserii de acest gen.
Nu, încercăm să înţelegem de ce ne vine să ne aruncăm direct în pat atunci când ajungem acasă, chiar dacă practic am stat toată ziua pe scaun. De ce corpul nostru nu mai vrea să se mute un centimetru, cu toate că nu am făcut nimic epuizant din punct de vedere fizic în cele 8-9 ore de muncă?
Ei bine, răspunsul e unul simplu: e vorba de oboseală psihică, care intervine atunci când experimentăm emoţii prea intense. Iar când stăm 8-9 ore la birou (sau mai mult), acestea sunt inevitabile.
Te enervezi mult, sarcinile îţi consumă prea multă energie, ori depui mult efort intelectual pentru a rezolva treburile la job? Voila! acestea sunt motivele pentru care eşti sfârşit după o zi de muncă.
Stresul ce survine la pachet cu relaţiile de muncă, fie cu colegii, şefii sau subordonaţii, termenele de predare ale unor sarcini, suprasolicitarea, lipsa de încredere în sine cu eventuale stări anxioase, toate acestea (şi multe altele) pot deveni factori care să contribuie la epuizarea psihică, ducând până la sindromul de burnout.
CUM NE DOZĂM ENERGIA?
Având în vedere multitudinea de cauze care pot duce la epuizarea psihică, organizarea timpului nu mai este un panaceu. Este, desigur, imperios necesară, dar nu suficientă.
Un stil de viaţă sănătos (şi aplicabil, nu fantezist) implică păstrarea unui echilibru între activitatea intelectuală şi cea fizică, o plimbare mai lungă, mersul pe bicicletă sau la sală ori la bazin pot suplini nevoia de mişcare. Felul în care te alimentezi, consumul de apă (nu alte lichide) contribuie la o bună funcţionare, inclusiv psihică.
De asemenea, căutarea de ajutor specializat dacă survin stări depresive sau anxioase este recomandată, precum şi consolidarea imaginii de sine şi concentrarea pe priorităţi.
Lista poate diferi de la individ la individ, fiecare individ este unic şi trebuie să găsească soluţii care chiar să fie funcţionale pentru el, altfel rămân vorbe goale.
De ce suntem extenuaţi după ce terminăm cele 8-9 ore de muncă? De multe ori ajungem acasă extenuati şi nu reuşim nici măcar să pregătim cina. Însă ce putem face pentru a evita ca acest lucru să se întâmple? Cum trebuie să ne dozăm energia în timpul zilei pentru a fi în stare să mai facem şi altceva după ce plecăm de la birou?
De obicei, când pronunţăm cuvântul "oboseală" ne gândim la cea care intervine din cauza unui somn insuficient, al exerciţiului fizic intens sau al muncii fizice efective.
Însă în ziua de azi sunt mult mai puţine persoane care depun efort fizic la locul de muncă. Evident, nu vorbim de fermieri, de muncitorii în construcţii, de medici rezidenţi sau de alte meserii de acest gen.
Nu, încercăm să înţelegem de ce ne vine să ne aruncăm direct în pat atunci când ajungem acasă, chiar dacă practic am stat toată ziua pe scaun. De ce corpul nostru nu mai vrea să se mute un centimetru, cu toate că nu am făcut nimic epuizant din punct de vedere fizic în cele 8-9 ore de muncă?
Ei bine, răspunsul e unul simplu: e vorba de oboseală psihică, care intervine atunci când experimentăm emoţii prea intense. Iar când stăm 8-9 ore la birou (sau mai mult), acestea sunt inevitabile.
Te enervezi mult, sarcinile îţi consumă prea multă energie, ori depui mult efort intelectual pentru a rezolva treburile la job? Voila! acestea sunt motivele pentru care eşti sfârşit după o zi de muncă.
Stresul ce survine la pachet cu relaţiile de muncă, fie cu colegii, şefii sau subordonaţii, termenele de predare ale unor sarcini, suprasolicitarea, lipsa de încredere în sine cu eventuale stări anxioase, toate acestea (şi multe altele) pot deveni factori care să contribuie la epuizarea psihică, ducând până la sindromul de burnout.
CUM NE DOZĂM ENERGIA?
Având în vedere multitudinea de cauze care pot duce la epuizarea psihică, organizarea timpului nu mai este un panaceu. Este, desigur, imperios necesară, dar nu suficientă.
Un stil de viaţă sănătos (şi aplicabil, nu fantezist) implică păstrarea unui echilibru între activitatea intelectuală şi cea fizică, o plimbare mai lungă, mersul pe bicicletă sau la sală ori la bazin pot suplini nevoia de mişcare. Felul în care te alimentezi, consumul de apă (nu alte lichide) contribuie la o bună funcţionare, inclusiv psihică.
De asemenea, căutarea de ajutor specializat dacă survin stări depresive sau anxioase este recomandată, precum şi consolidarea imaginii de sine şi concentrarea pe priorităţi.
Lista poate diferi de la individ la individ, fiecare individ este unic şi trebuie să găsească soluţii care chiar să fie funcţionale pentru el, altfel rămân vorbe goale.