Exercițiile de mindfulness sunt deja predate în multe școli din întreaga lume, inclusiv în New York. Iată că acum școlile din Anglia se alătură acestei tendințe, încercând chiar să determine ce tehnici funcționează cel mai bine.
Multe școli din Anglia se pregătesc să introduce în programa școlară o materie nouă: Mindfulness. Astfel, în până la 370 de școli în limba engleză, elevii vor începe să-și exerseze atenția, ca parte a unui studiu de îmbunătățire a sănătății mintale a tinerilor, după cum a informat zilele acestea guvernul britanic, potrivit The New York Times.
Astfel, elevii vor lucra cu experți în domeniul sănătății mintale pentru a învăța tehnici de relaxare, exercitii de respirație și alte metode care îi pot ajuta să își regleze emoțiile. Scopul programului este de a studia care abordări funcționează cel mai bine pentru tinerii aflați într-o lume a schimbărilor rapide. Guvernul englez a afirmat că studiul, care va dura până în 2021, este unul dintre cele mai mari de acest gen din lume.
Luptă sau fugi
La modul general vorbind, vedem frecvent articole despre introducerea mindfulness în școli din alte tari. “Deși la început a fost introdus mai mult experimental, beneficiile sale nu s-au lasat prea mult așteptate. Și la noi în țară există câteva școli private și grădinițe care propun părinților astfel de ședințe de mindfulness pentru copii. Mindfulness este un concept care a fost adus în atenția publicului larg și chiar explorat la nivel academic de John Kabat-Zinn. Însă el exista cu mult înainte. Kabat-Zinn spune că <mindfulness înseamnă să fii atent într-un anume fel, cu intenție, în momentul prezent și fără a judeca>”, este de părere Andreea Orheanu, psiholog clinician și psihoterapeut.
De ce e bun mindfulness-ul în școli? Deoarece oferă practicanților spațiu meta-cognitiv. Asta înseamnă că îi ajută să pună o pauză între stimul și răspuns, iar controlul este preluat de cortexul prefrontal, după cum subliniază tot Adreea Orheanu.
Astfel, se ajunge la un mai bun autocontrol al reacțiilor, fiind pus pe pauză instinctul de luptă sau fugi. Copiii se confruntă cu mai mult stres decât ne dăm uneori seama. Fie stres impus de programa școlară, de volumul mare de informație, fie probleme de relaționare între copii.
“Practica mindfulness ajută prin reglarea nivelului de stres, reglarea nivelului de anxietate, îmbunătățirea atenției și a capacității de a lua decizii, mai degrabă decât de a reacționa impulsiv. Iar cercetările arată că și rezultatele academice devin mai bune. Mi-ar plăcea să cred că mindfulness va ajunge nu doar ca pansament pentru anumite probleme și că acele probleme precum programe stresante, presiune în exces sau bullying, vor fi reglate și prin alte inițiative”, conchide Andreea Orheanu.
Atenția ne ajută să mișcăm comutatorul înapoi în părțile inteligente ale creierului nostru
Prin urmare, ceea ce numim mindfulness poate ajuta la reducerea stresului, a anxietății și a conflictului și la creșterea rezistenței și a inteligenței emoționale, îmbunătățind în același timp comunicarea. “Putem petrece atât de mult timp să ne grăbim de la o sarcină la alta. Putem crede că lucrăm mai eficient, dar, în ceea ce privește eficiența proceselor cognitive elevate, nu e de mirare că ne simțim epuizați”, evidențiază Maria-Iris Hoeppe, life&business professional coach.
Beneficiile neurologice ale minduflness-ului au fost legate de creșterea inteligenței emoționale, în special a empatiei și autoreglării. Reprezintă dezvoltarea acestor domenii o contribuție directă la creșterea capacității noastre de a gestiona conflictele și de a comunica mai eficient? “Da, mindfulness ne permite să facem un pas înapoi și să analizăm perspective, alternative, mai degraba decât să reacționăm pur și simplu la evenimente. Atenția ne ajută să mișcăm comutatorul înapoi în părțile inteligente ale creierului nostru pentru a ne pune înapoi în controlul emotiilor noastre, permițându-ne să alegem un răspuns mai adecvat”, subliniază Maria-Iris Hoeppe.
Copiii de acum vor fi nevoiți să facă fata unui nivel mult mai ridicat de stres
Societățile occidentale au experimentat și implementat deja cu succes elemente inovatoare precum educația sexuală – esențială în școli sau tehnici noi de predare, așa cum face școala finlandeză. De această părere este Mihai Bran – medic psihiatru, care consideră introducerea Mindfulness în programa școlilor din Anglia drept o inițiativă creativă și care exprima progresul omenirii, specific pentru vestul Europei.
“Omenirea progresează, iar un curs de mindfulness nu poate decât să arate că se ține pasul cu acest progres. Copiii zilelor noastre sunt mult mai expuși la stres și trebuie să învețe să-i facă față. Iar tehnicile de mindfulness exact asta fac: ajută mental la relaxare prin respirație, proiecții mentale și alte exerciții specifice. Inițiativa despre care vorbim este cu atât mai potrivită cu cât copiii de acum vor deveni curând adulți, care vor fi nevoiți să facă față unui nivel mult mai ridicat de stres (profesional, social, personal). Iar ceea ce vor învăța acum îi vor pregăti pentru o abordare corectă și eficientă mai târziu”.
Pe de altă parte, inclusiv în școala românească este nevoie de educație pentru sănătatea mintală sau chiar și altfel de cursuri curajoase, deoarece copiii se schimbă, generațiile sunt diferite, chiar dacă noi nu vrem să acceptăm acest lucru!
Exercițiile de mindfulness sunt deja predate în multe școli din întreaga lume, inclusiv în New York. Iată că acum școlile din Anglia se alătură acestei tendințe, încercând chiar să determine ce tehnici funcționează cel mai bine.
Multe școli din Anglia se pregătesc să introduce în programa școlară o materie nouă: Mindfulness. Astfel, în până la 370 de școli în limba engleză, elevii vor începe să-și exerseze atenția, ca parte a unui studiu de îmbunătățire a sănătății mintale a tinerilor, după cum a informat zilele acestea guvernul britanic, potrivit The New York Times.
Astfel, elevii vor lucra cu experți în domeniul sănătății mintale pentru a învăța tehnici de relaxare, exercitii de respirație și alte metode care îi pot ajuta să își regleze emoțiile. Scopul programului este de a studia care abordări funcționează cel mai bine pentru tinerii aflați într-o lume a schimbărilor rapide. Guvernul englez a afirmat că studiul, care va dura până în 2021, este unul dintre cele mai mari de acest gen din lume.
Luptă sau fugi
La modul general vorbind, vedem frecvent articole despre introducerea mindfulness în școli din alte tari. “Deși la început a fost introdus mai mult experimental, beneficiile sale nu s-au lasat prea mult așteptate. Și la noi în țară există câteva școli private și grădinițe care propun părinților astfel de ședințe de mindfulness pentru copii. Mindfulness este un concept care a fost adus în atenția publicului larg și chiar explorat la nivel academic de John Kabat-Zinn. Însă el exista cu mult înainte. Kabat-Zinn spune că <mindfulness înseamnă să fii atent într-un anume fel, cu intenție, în momentul prezent și fără a judeca>”, este de părere Andreea Orheanu, psiholog clinician și psihoterapeut.
De ce e bun mindfulness-ul în școli? Deoarece oferă practicanților spațiu meta-cognitiv. Asta înseamnă că îi ajută să pună o pauză între stimul și răspuns, iar controlul este preluat de cortexul prefrontal, după cum subliniază tot Adreea Orheanu.
Astfel, se ajunge la un mai bun autocontrol al reacțiilor, fiind pus pe pauză instinctul de luptă sau fugi. Copiii se confruntă cu mai mult stres decât ne dăm uneori seama. Fie stres impus de programa școlară, de volumul mare de informație, fie probleme de relaționare între copii.
“Practica mindfulness ajută prin reglarea nivelului de stres, reglarea nivelului de anxietate, îmbunătățirea atenției și a capacității de a lua decizii, mai degrabă decât de a reacționa impulsiv. Iar cercetările arată că și rezultatele academice devin mai bune. Mi-ar plăcea să cred că mindfulness va ajunge nu doar ca pansament pentru anumite probleme și că acele probleme precum programe stresante, presiune în exces sau bullying, vor fi reglate și prin alte inițiative”, conchide Andreea Orheanu.
Atenția ne ajută să mișcăm comutatorul înapoi în părțile inteligente ale creierului nostru
Prin urmare, ceea ce numim mindfulness poate ajuta la reducerea stresului, a anxietății și a conflictului și la creșterea rezistenței și a inteligenței emoționale, îmbunătățind în același timp comunicarea. “Putem petrece atât de mult timp să ne grăbim de la o sarcină la alta. Putem crede că lucrăm mai eficient, dar, în ceea ce privește eficiența proceselor cognitive elevate, nu e de mirare că ne simțim epuizați”, evidențiază Maria-Iris Hoeppe, life&business professional coach.
Beneficiile neurologice ale minduflness-ului au fost legate de creșterea inteligenței emoționale, în special a empatiei și autoreglării. Reprezintă dezvoltarea acestor domenii o contribuție directă la creșterea capacității noastre de a gestiona conflictele și de a comunica mai eficient? “Da, mindfulness ne permite să facem un pas înapoi și să analizăm perspective, alternative, mai degraba decât să reacționăm pur și simplu la evenimente. Atenția ne ajută să mișcăm comutatorul înapoi în părțile inteligente ale creierului nostru pentru a ne pune înapoi în controlul emotiilor noastre, permițându-ne să alegem un răspuns mai adecvat”, subliniază Maria-Iris Hoeppe.
Copiii de acum vor fi nevoiți să facă fata unui nivel mult mai ridicat de stres
Societățile occidentale au experimentat și implementat deja cu succes elemente inovatoare precum educația sexuală – esențială în școli sau tehnici noi de predare, așa cum face școala finlandeză. De această părere este Mihai Bran – medic psihiatru, care consideră introducerea Mindfulness în programa școlilor din Anglia drept o inițiativă creativă și care exprima progresul omenirii, specific pentru vestul Europei.
“Omenirea progresează, iar un curs de mindfulness nu poate decât să arate că se ține pasul cu acest progres. Copiii zilelor noastre sunt mult mai expuși la stres și trebuie să învețe să-i facă față. Iar tehnicile de mindfulness exact asta fac: ajută mental la relaxare prin respirație, proiecții mentale și alte exerciții specifice. Inițiativa despre care vorbim este cu atât mai potrivită cu cât copiii de acum vor deveni curând adulți, care vor fi nevoiți să facă față unui nivel mult mai ridicat de stres (profesional, social, personal). Iar ceea ce vor învăța acum îi vor pregăti pentru o abordare corectă și eficientă mai târziu”.
Pe de altă parte, inclusiv în școala românească este nevoie de educație pentru sănătatea mintală sau chiar și altfel de cursuri curajoase, deoarece copiii se schimbă, generațiile sunt diferite, chiar dacă noi nu vrem să acceptăm acest lucru!