O echipa de tineri care studiaza arhitectura in Timisoara incearca sa reabiliteze statiunea Baile Herculane. Dupa ce a publicat un articol cu o serie de fotografii care surprindeau frumusetea degradata a cladirilor din statiune, Oana Chirila a decis sa faca ceva, orice. Unii prieteni au venit la ea, iar cu altii a dus o lupta de convingere, dar, in final, toti sunt uniti de dorinta de a restaura cladirile peste care timpul si natura au trecut, fara ca oamenii sa spuna „stop”. Acum, eforturile tinerilor arhitecti se concentreaza pe stabilizarea cladirii Baile Neptun pana cand situatia administrativa va permite reabilitarea ei.
Inceputul unui proiect
Oana Chirila a ajuns la Baile Herculane in vara anului trecut. A intrat in cladirile parasite ale statiunii si a facut o serie de poze, impresionata de frumusetea interioara, apoi a scris un articol pe Bored Panda care a adunat mii de vizualizari. „Am ajuns foarte spontan la Herculane si am intrat, ca multi altii, ilegal, in cladire. (...) Initial, am fost socata. Cand am intrat si in Baile Neptun, am fost surprinsa de frumusetea spatiului interior in contextul in care se afla intr-o stare de degradare. Primul gand a fost <<hai sa aratam si lumii ce se intampla aici, ce obiecte de patrimoniu avem si in ce stadiu se afla>>”, povesteste Oana.
Apoi a incercat sa adune o echipa cu care sa incerce sa faca ceva, orice. Unii colegi i-au scris inca de cand a publicat articolul pe Bored Panda si i-au spus ca daca se hotaraste sa inceapa sa faca ceva pentru restaurarea Bailor Herculane, se vor implica. In cazul altor colegi a fost nevoie de mai multa munca de convingere, dar echipa a fost, in final, unita de sentimentul ca trebuie sa faca ceva pentru cladirile inghitite, treptat, de timp si padure. Acum, eforturile lor poarta numele de Herculane Project.
„Romania are foarte multe obiecte de patrimoniu, dar nu toate pot fi salvate. Asta este adevarul trist, pe care multa lume il evita. La Baile Herculane, norocul statiunii este ca e un brand in sine si chiar daca e abandonat, el inca traieste”, spune Oana.
Initial, echipa voia sa se alature unei asociatii deja infiintate, pentru ca viitoarea lor activitate sa fie legala. Apoi, au decis ca nu vor sa se opreasca la planurile de restaurare a Bailor Neptun, iar cea mai buna solutie ar fi sa isi infiinteze o organizatie. Asa a aparut, la finalul anului trecut, Asociatia Locus.
Studentii colaboreaza la proiectul Herculane cu unul dintre profesorii lor, Cornel Farcas, cu care au mai lucrat la multe alte proiecte. „Cand am inceput proiectul acesta stiam ca si dansul mai facuse cateva lucrari acolo pentru primarie sau diversi colaboratori. El ar fi cea mai potrivita persoana pentru ca noi am mai colaborat si la scoala si are si foarte multa experienta. Un om extraordinar, ne-a ajutat fara sa clipeasca”, povesteste Oana Chirila.
Comunitate si autoritati
In urma promisiunilor primite din partea autoritatilor, comunitatea din Baile Herculane a fost, initial, sceptica la propunerea tinerilor de a reabilita monumentele statiunii. Apoi, dupa ce studentii au inceput sa bata din usa-n usa, sa le explice oamenilor ce vor sa faca si sa le ceara parerea, populatia din statiune a devenit mai receptiva. O parte din membri comunitatii s-au inscris in Asociatia Locus pentru a putea fi de mai mare ajutor.
Cea mai mare parte a banilor va proveni de la primarie, sustine Oana. Asociatia Locus a deschis doua conturi bancare, unul in lei si unul in euro, pentru donatii.
„Planul proiectului este sa incercam sa ne implicam atat cat putem si cat isi doresc comunitatea si autoritatile locale. Ne dorim sa ne implicam cat mai mult in reactivarea orasului, fiindca va dura foarte mult timp. Sunt necesari specialisti si consideram ca singura sansa, din punctul nostru de vedere, se afla in genul acesta de asociatii, cum suntem noi, si speram ca in timp sa se implice mai multe asociatii, mai multi oameni, fiindca, din pacate, nu exista fonduri din partea statului si chiar daca exista, sunt foarte putine. Nu exista oameni care sa se implice la modul asta, dat fiind istoricul statiunii, a problemelor. (...) Incercam sa le spunem oamenilor sa nu se astepte ca lucrurile sa se intample peste noapte. E o munca foarte grea, care va dura ani de zile”, explica Oana.
Project Herculane
Pana acum, studentii au terminat documentatia tehnica, adica tot ce inseamna detalii de punere in siguranta a cladirii. Devizul proiectului este in lucru si va fi prezentat, saptamana aceasta, in cadrul unei sedinte a Consiliului Local al Primariei, asociatia urmand sa semneze un acord cu Primaria.
Primul proiect in initiativa de reabilitare a statiunii Baile Herculane este salvarea monumentului de clasa A, Baile Neptun. Localizat in nordul orasului, fostele bai ale imperiului austro-ungar se degradeaza rapid.
„Cladirea este declarata pericol public, din cauza ca foarte multe ornamente sunt degradate, fatada e foarte degradata, mai ales, acum, in perioada asta, in care a fost frig, au fost si ploi, si zapezi. Foarte multe elemente se desprind si se prabusesc, plansee in interior, pereti care sunt desprinsi de structura initiala. Noi, prin punerea in siguranta, practic, inlaturam tot pericolul care exista prin lucrari reversibile, ca asa ne impune legea. De exemplu, la invelitoare, dorim sa inlocuim tabla si burlanele care sunt degradate, pentru ca apa sa aiba o scurgere corecta, sa nu se mai scurga in casa. Vom sprijini toate elementele care stau sa cada, pentru ca nu avem voie sa le dam jos. Vom inchide toate accesele ca sa nu mai intre oamenii acolo si sa nu devina mai periculoasa situatia. Sper ca vom reusi sa degajam, pentru ca e foarte multa vegetatie pe casa si in casa, e foarte mult moloz, pentru ca au tot cazut elemente si speram sa si degajam de acolo si sa sortam ce e valoros si ce nu e valoros, ca sa vedem ce pastram si ce nu”, spune Oana.
Punerea in siguranta ar trebui sa dureze undeva la trei-patru luni, estimeaza Oana, dar timpul de lucru depinde de mai multi factori, printre care se numara viitoarea firma care va prelua lucrarile si modul in care va aborda proiectul.
Asociatia tinerilor arhitecti a incercat sa elaboreze o strategie pentru cladire si sa realizeze un studiu de fezabilitate pentru a stabili o functiune cladirii, in conditiile in care functiunea de bai nu se mai potriveste avand in vedere cerintele actuale. Studentii ar vrea ca cladirea restaurata sa aiba o functiune culturala.
„Bineinteles, cladirea trebuie introdusa intr-o strategie de ansamblu, in sensul in care nu poti sa o restaurezi doar pe ea, in contextul in care tot centrul acela istoric este degradat, devastat si abandonat. Ca functiune, ne-am gandit la una mai culturala. Reabilitarea sau reactivarea cladirii ar fi bine sa se faca etapizat. Chiar daca se doreste o functiune de bai, in viitor, ca sa ajunga cladirea baie termala, sulfuroasa sau salina e nevoie de foarte multi bani, iar banii aia nu ii va avea momentan nici statul si in nici un caz un privat”, spune Oana.
Restaurarea cladirilor din Baile Herculane nu va avea loc pana cand nu se vor rezolva problemele juridice. Dupa punerea in siguranta a cladirilor, ca sa se restaureze propriu-zis, mai intai trebuie reintregita proprietatea si inlaturate problemele juridice, aminteste Oana Chirila.
Directia Nationala Anticoruptie (DNA) a efectuat, in aprilie 2016, mai multe perchezitii la sediul Primariei Baile Herculane, existand indicii ca angajatii Primariei Baile Herculane au instrainat fara respectarea prevederilor legale la preturi subevaluate mai multe imobile apartinand orasului Baile Herculane, printre care si Baile Neptun.
Mai departe, tinerii arhitecti vor sa reabiliteze Podul de Fonta, care are legatura cu Baile Neptun si se afla in proprietatea primariei.
Istoria mare a unui oras mic
Cultul balnear din orasul din Valea Cernei a devenit un punct de atractie pentru aristocratia romana, dupa ce s-a dezvoltat sub imparatul Traian. Sub stapanire austriaca, statiunea a trecut printr-un proces de modernizare, iar in secolul XVIII, Imparatul Franz Iosef descria Bailea Herculane ca ”cea mai frumoasa statiune de pe continent”.
Hotelul Cerna apare in perioada interbelica, iar deceniile 7 si 8 din secolul XX sunt caracterizate de prezenta turistilor straini si de aparitia numeroaselor hoteluri, precum Hotelul Hercules (1968), Hotelul Roman (1975), Hotelul Diana (1977), Hotelul Afrodita (1979), Hotelul Minerva (1985), precum si hotelurile Domogled (1973) si Dacia (1982).
In perioada 1990-2010, investitiile din secolul XIX si din deceniile 7 si 8 ale secolului XX au ajuns intr-un stadiu avansat de degradare. Singura investite din centrul istoric a fost reabilitarea Pavilionului 7 (Hotel Ferdinand) si a Bailor Diana si reintroducerea in circuitul turistic, potrivit Primariei Baii Herculane.
Dupa 2010, mai multe cladiri au inceput sa fie reabilitate. Noii proprietari ai monumentelor din Centrul Imperial Istoric deruleaza lucrari de reabilitare la Hotelul Decebal, Hotelul Traian, Pavilionul 5, iar Vila Elisabeta beneficiaza de un proiect guvernamental de reabilitare, dupa finalizarea acestor lucrari, urmand a gazdui muzeul statiunii. In urma investitiilor din 2010, 2011 si 2012, hotelurile Diana si Afrodita au fost reabilitate si repuse in functiune.
O echipa de tineri care studiaza arhitectura in Timisoara incearca sa reabiliteze statiunea Baile Herculane. Dupa ce a publicat un articol cu o serie de fotografii care surprindeau frumusetea degradata a cladirilor din statiune, Oana Chirila a decis sa faca ceva, orice. Unii prieteni au venit la ea, iar cu altii a dus o lupta de convingere, dar, in final, toti sunt uniti de dorinta de a restaura cladirile peste care timpul si natura au trecut, fara ca oamenii sa spuna „stop”. Acum, eforturile tinerilor arhitecti se concentreaza pe stabilizarea cladirii Baile Neptun pana cand situatia administrativa va permite reabilitarea ei.
Inceputul unui proiect
Oana Chirila a ajuns la Baile Herculane in vara anului trecut. A intrat in cladirile parasite ale statiunii si a facut o serie de poze, impresionata de frumusetea interioara, apoi a scris un articol pe Bored Panda care a adunat mii de vizualizari. „Am ajuns foarte spontan la Herculane si am intrat, ca multi altii, ilegal, in cladire. (...) Initial, am fost socata. Cand am intrat si in Baile Neptun, am fost surprinsa de frumusetea spatiului interior in contextul in care se afla intr-o stare de degradare. Primul gand a fost <<hai sa aratam si lumii ce se intampla aici, ce obiecte de patrimoniu avem si in ce stadiu se afla>>”, povesteste Oana.
Apoi a incercat sa adune o echipa cu care sa incerce sa faca ceva, orice. Unii colegi i-au scris inca de cand a publicat articolul pe Bored Panda si i-au spus ca daca se hotaraste sa inceapa sa faca ceva pentru restaurarea Bailor Herculane, se vor implica. In cazul altor colegi a fost nevoie de mai multa munca de convingere, dar echipa a fost, in final, unita de sentimentul ca trebuie sa faca ceva pentru cladirile inghitite, treptat, de timp si padure. Acum, eforturile lor poarta numele de Herculane Project.
„Romania are foarte multe obiecte de patrimoniu, dar nu toate pot fi salvate. Asta este adevarul trist, pe care multa lume il evita. La Baile Herculane, norocul statiunii este ca e un brand in sine si chiar daca e abandonat, el inca traieste”, spune Oana.
Initial, echipa voia sa se alature unei asociatii deja infiintate, pentru ca viitoarea lor activitate sa fie legala. Apoi, au decis ca nu vor sa se opreasca la planurile de restaurare a Bailor Neptun, iar cea mai buna solutie ar fi sa isi infiinteze o organizatie. Asa a aparut, la finalul anului trecut, Asociatia Locus.
Studentii colaboreaza la proiectul Herculane cu unul dintre profesorii lor, Cornel Farcas, cu care au mai lucrat la multe alte proiecte. „Cand am inceput proiectul acesta stiam ca si dansul mai facuse cateva lucrari acolo pentru primarie sau diversi colaboratori. El ar fi cea mai potrivita persoana pentru ca noi am mai colaborat si la scoala si are si foarte multa experienta. Un om extraordinar, ne-a ajutat fara sa clipeasca”, povesteste Oana Chirila.
Comunitate si autoritati
In urma promisiunilor primite din partea autoritatilor, comunitatea din Baile Herculane a fost, initial, sceptica la propunerea tinerilor de a reabilita monumentele statiunii. Apoi, dupa ce studentii au inceput sa bata din usa-n usa, sa le explice oamenilor ce vor sa faca si sa le ceara parerea, populatia din statiune a devenit mai receptiva. O parte din membri comunitatii s-au inscris in Asociatia Locus pentru a putea fi de mai mare ajutor.
Cea mai mare parte a banilor va proveni de la primarie, sustine Oana. Asociatia Locus a deschis doua conturi bancare, unul in lei si unul in euro, pentru donatii.
„Planul proiectului este sa incercam sa ne implicam atat cat putem si cat isi doresc comunitatea si autoritatile locale. Ne dorim sa ne implicam cat mai mult in reactivarea orasului, fiindca va dura foarte mult timp. Sunt necesari specialisti si consideram ca singura sansa, din punctul nostru de vedere, se afla in genul acesta de asociatii, cum suntem noi, si speram ca in timp sa se implice mai multe asociatii, mai multi oameni, fiindca, din pacate, nu exista fonduri din partea statului si chiar daca exista, sunt foarte putine. Nu exista oameni care sa se implice la modul asta, dat fiind istoricul statiunii, a problemelor. (...) Incercam sa le spunem oamenilor sa nu se astepte ca lucrurile sa se intample peste noapte. E o munca foarte grea, care va dura ani de zile”, explica Oana.
Project Herculane
Pana acum, studentii au terminat documentatia tehnica, adica tot ce inseamna detalii de punere in siguranta a cladirii. Devizul proiectului este in lucru si va fi prezentat, saptamana aceasta, in cadrul unei sedinte a Consiliului Local al Primariei, asociatia urmand sa semneze un acord cu Primaria.
Primul proiect in initiativa de reabilitare a statiunii Baile Herculane este salvarea monumentului de clasa A, Baile Neptun. Localizat in nordul orasului, fostele bai ale imperiului austro-ungar se degradeaza rapid.
„Cladirea este declarata pericol public, din cauza ca foarte multe ornamente sunt degradate, fatada e foarte degradata, mai ales, acum, in perioada asta, in care a fost frig, au fost si ploi, si zapezi. Foarte multe elemente se desprind si se prabusesc, plansee in interior, pereti care sunt desprinsi de structura initiala. Noi, prin punerea in siguranta, practic, inlaturam tot pericolul care exista prin lucrari reversibile, ca asa ne impune legea. De exemplu, la invelitoare, dorim sa inlocuim tabla si burlanele care sunt degradate, pentru ca apa sa aiba o scurgere corecta, sa nu se mai scurga in casa. Vom sprijini toate elementele care stau sa cada, pentru ca nu avem voie sa le dam jos. Vom inchide toate accesele ca sa nu mai intre oamenii acolo si sa nu devina mai periculoasa situatia. Sper ca vom reusi sa degajam, pentru ca e foarte multa vegetatie pe casa si in casa, e foarte mult moloz, pentru ca au tot cazut elemente si speram sa si degajam de acolo si sa sortam ce e valoros si ce nu e valoros, ca sa vedem ce pastram si ce nu”, spune Oana.
Punerea in siguranta ar trebui sa dureze undeva la trei-patru luni, estimeaza Oana, dar timpul de lucru depinde de mai multi factori, printre care se numara viitoarea firma care va prelua lucrarile si modul in care va aborda proiectul.
Asociatia tinerilor arhitecti a incercat sa elaboreze o strategie pentru cladire si sa realizeze un studiu de fezabilitate pentru a stabili o functiune cladirii, in conditiile in care functiunea de bai nu se mai potriveste avand in vedere cerintele actuale. Studentii ar vrea ca cladirea restaurata sa aiba o functiune culturala.
„Bineinteles, cladirea trebuie introdusa intr-o strategie de ansamblu, in sensul in care nu poti sa o restaurezi doar pe ea, in contextul in care tot centrul acela istoric este degradat, devastat si abandonat. Ca functiune, ne-am gandit la una mai culturala. Reabilitarea sau reactivarea cladirii ar fi bine sa se faca etapizat. Chiar daca se doreste o functiune de bai, in viitor, ca sa ajunga cladirea baie termala, sulfuroasa sau salina e nevoie de foarte multi bani, iar banii aia nu ii va avea momentan nici statul si in nici un caz un privat”, spune Oana.
Restaurarea cladirilor din Baile Herculane nu va avea loc pana cand nu se vor rezolva problemele juridice. Dupa punerea in siguranta a cladirilor, ca sa se restaureze propriu-zis, mai intai trebuie reintregita proprietatea si inlaturate problemele juridice, aminteste Oana Chirila.
Directia Nationala Anticoruptie (DNA) a efectuat, in aprilie 2016, mai multe perchezitii la sediul Primariei Baile Herculane, existand indicii ca angajatii Primariei Baile Herculane au instrainat fara respectarea prevederilor legale la preturi subevaluate mai multe imobile apartinand orasului Baile Herculane, printre care si Baile Neptun.
Mai departe, tinerii arhitecti vor sa reabiliteze Podul de Fonta, care are legatura cu Baile Neptun si se afla in proprietatea primariei.
Istoria mare a unui oras mic
Cultul balnear din orasul din Valea Cernei a devenit un punct de atractie pentru aristocratia romana, dupa ce s-a dezvoltat sub imparatul Traian. Sub stapanire austriaca, statiunea a trecut printr-un proces de modernizare, iar in secolul XVIII, Imparatul Franz Iosef descria Bailea Herculane ca ”cea mai frumoasa statiune de pe continent”.
Hotelul Cerna apare in perioada interbelica, iar deceniile 7 si 8 din secolul XX sunt caracterizate de prezenta turistilor straini si de aparitia numeroaselor hoteluri, precum Hotelul Hercules (1968), Hotelul Roman (1975), Hotelul Diana (1977), Hotelul Afrodita (1979), Hotelul Minerva (1985), precum si hotelurile Domogled (1973) si Dacia (1982).
In perioada 1990-2010, investitiile din secolul XIX si din deceniile 7 si 8 ale secolului XX au ajuns intr-un stadiu avansat de degradare. Singura investite din centrul istoric a fost reabilitarea Pavilionului 7 (Hotel Ferdinand) si a Bailor Diana si reintroducerea in circuitul turistic, potrivit Primariei Baii Herculane.
Dupa 2010, mai multe cladiri au inceput sa fie reabilitate. Noii proprietari ai monumentelor din Centrul Imperial Istoric deruleaza lucrari de reabilitare la Hotelul Decebal, Hotelul Traian, Pavilionul 5, iar Vila Elisabeta beneficiaza de un proiect guvernamental de reabilitare, dupa finalizarea acestor lucrari, urmand a gazdui muzeul statiunii. In urma investitiilor din 2010, 2011 si 2012, hotelurile Diana si Afrodita au fost reabilitate si repuse in functiune.