Deși importăm circa 300 de mii de tone de lapte anual pentru a acoperi necesarul populației, unele ferme de bovine se confruntă cu probleme grave, care afectează funcționarea lor. Potrivit Jurnal de Chișinău, statul, în ultimii ani, a redus subvențiile pentru fermieri cu 50 la sută, ceea ce a micşorat cu 70% importul de animale de prăsilă.
Gheorghe Angheluță, fermier din raionul Cantemir, susține că ferma sa se află într-o stare dezastruoasă.
Referindu-se la situația fermei de bovine de la Ciobalaccia, Cantemir, directorul executiv al Federației Fermierilor din Republica Moldova, Vasile Mârzenco, a menționat că:
„Dacă fermierii vor să nu fie asupriți de nicio conducere, ei trebuie să se asocieze. În organizațiile unde sunt mai mulți membri posibilitățile de a soluționa problemele fermierilor sunt mult mai mari, adresându-se instituțiilor statului pentru susținere. În situația în care se află ferma de bovine de la Ciobalaccia, nu pot exista soluții rapide. Problema acestei ferme nu e de azi, când prețul la lapte este de două ori mai mic decât la apa minerală. Fermierii se roagă la producătorii de produse lactate să le cumpere laptele”, susţine directorul executiv al Federației Fermierilor”, explică Mârzenco.
Subvenții înjumătățite de la stat
O altă problemă expusă de Mârzenco este micșorarea cotei subvențiilor la procurarea vitelor de prăsilă.
„Acum trei-patru ani, fermierii primeau subvenții de 80-90% din costul unui animal. Se începuse construcția fermelor în teritoriu, se cumpărau vite de prăsilă. În Moldova nu avem vaci de rasă bună, le importăm. Din 2016 subvenţiile au fost reduse cu 50%. Tot de atunci s-a micşorat cu 70% importul de animale de prăsilă din Germania, Olanda şi Austria. În prezent, fermierul respectiv poate primi subvenții de la stat pentru tehnică, reconstrucții”, a explicat situația Mârzenco.
O altă problemă adusă în vizor de Vasile Mârzenco, este accesul fermierilor la tehnologii noi. Potrivit lui, fermierii nu au acces la instruiri de scurtă durată, unde s-ar informa despre experiența altora, astfel încât să-şi poată dezvolta afacerea și să obțină venit.
Statul „susține impunător” domeniul
Vasile Mârzenco recomandă fermierului să meargă la Direcția agricolă raională, la Asociația Producătorilor de Lapte din Moldova, unde se adună fermierii să-şi discute problemele”.
„Fermierii care se confruntă cu greutăți se adresează consultanților noștri. Avem 11 centre de informație și consultanță. Dacă se adresează la o consultație, este direcționat. Pentru Ciobalaccia, Cantemir, cel mai apropiat centru este la Cahul, responsabil în zona respectivă este Gheorghe Postu”.
Pe de altă parte, Valentin Roșca, consultant principal în Direcția politici de producție, procesare și reglementare calității produselor de origine animalieră a Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, a comunicat că, statul susține destul de impunător acest domeniu, în special, creșterea bovinelor pentru lapte.
„Recent, a fost modificat regulamentul de subvenționare și au fost majorate plafoanele pentru acest domeniu. Ferma de la Ciobalaccia, Cantemir, poate beneficia de subvenții atât la procurarea utilajului și a materialelor de construcție pentru reconstrucția fermei, cât și pentru procurarea animalelor de prăsilă pentru reînnoirea fondului genetic al întreprinderii”, a informat funcționarul de la ministerul de resort.
Potrivit lui, pentru fermele de bovine statul oferă 50% din costul utilajului tehnologic și al materialelor de construcție, cu plafonul de până la 5 milioane de lei per beneficiar, pentru un an de subvenționare. Pentru procurarea animalelor de prăsilă, la fel, statul oferă subvenții de 50% din costul animalelor, cu un plafon de 2,5 milioane de lei per beneficiar într-un an de subvenționare.
„Se deschid puţine ferme noi”
De asemenea, pentru întreprinderile de procesare a laptelui există subvenții din partea statului în mărime de 50% din costul utilajului pentru procesarea laptelui, cu un plafon de 5 milioane de lei într-un an per beneficiar.
În același timp, în cazul în care administratorul întreprinderii este tânăr fermier și are o vârstă de până la 35 de ani sau este femeie fermier, cuantumul subvenției se majorează cu 15 la sută din costul utilajului și al materialelor de construcție.
Potrivit lui Valentin Roșca, în prezent, conform datelor oferite de Agenția Națională de Siguranță a Alimentelor, în Moldova sunt circa 200 de ferme de vaci pentru producerea laptelui. Cantitatea anuală a laptelui în 2018 a fost de 412 mii de tone de lapte, însă necesarul de materie primă de lapte este de 780 de mii de tone de lapte. Diferența fiind acoperită din import.
Deși importăm circa 300 de mii de tone de lapte anual pentru a acoperi necesarul populației, unele ferme de bovine se confruntă cu probleme grave, care afectează funcționarea lor. Potrivit Jurnal de Chișinău, statul, în ultimii ani, a redus subvențiile pentru fermieri cu 50 la sută, ceea ce a micşorat cu 70% importul de animale de prăsilă.
Gheorghe Angheluță, fermier din raionul Cantemir, susține că ferma sa se află într-o stare dezastruoasă.
Referindu-se la situația fermei de bovine de la Ciobalaccia, Cantemir, directorul executiv al Federației Fermierilor din Republica Moldova, Vasile Mârzenco, a menționat că:
„Dacă fermierii vor să nu fie asupriți de nicio conducere, ei trebuie să se asocieze. În organizațiile unde sunt mai mulți membri posibilitățile de a soluționa problemele fermierilor sunt mult mai mari, adresându-se instituțiilor statului pentru susținere. În situația în care se află ferma de bovine de la Ciobalaccia, nu pot exista soluții rapide. Problema acestei ferme nu e de azi, când prețul la lapte este de două ori mai mic decât la apa minerală. Fermierii se roagă la producătorii de produse lactate să le cumpere laptele”, susţine directorul executiv al Federației Fermierilor”, explică Mârzenco.
Subvenții înjumătățite de la stat
O altă problemă expusă de Mârzenco este micșorarea cotei subvențiilor la procurarea vitelor de prăsilă.
„Acum trei-patru ani, fermierii primeau subvenții de 80-90% din costul unui animal. Se începuse construcția fermelor în teritoriu, se cumpărau vite de prăsilă. În Moldova nu avem vaci de rasă bună, le importăm. Din 2016 subvenţiile au fost reduse cu 50%. Tot de atunci s-a micşorat cu 70% importul de animale de prăsilă din Germania, Olanda şi Austria. În prezent, fermierul respectiv poate primi subvenții de la stat pentru tehnică, reconstrucții”, a explicat situația Mârzenco.
O altă problemă adusă în vizor de Vasile Mârzenco, este accesul fermierilor la tehnologii noi. Potrivit lui, fermierii nu au acces la instruiri de scurtă durată, unde s-ar informa despre experiența altora, astfel încât să-şi poată dezvolta afacerea și să obțină venit.
Statul „susține impunător” domeniul
Vasile Mârzenco recomandă fermierului să meargă la Direcția agricolă raională, la Asociația Producătorilor de Lapte din Moldova, unde se adună fermierii să-şi discute problemele”.
„Fermierii care se confruntă cu greutăți se adresează consultanților noștri. Avem 11 centre de informație și consultanță. Dacă se adresează la o consultație, este direcționat. Pentru Ciobalaccia, Cantemir, cel mai apropiat centru este la Cahul, responsabil în zona respectivă este Gheorghe Postu”.
Pe de altă parte, Valentin Roșca, consultant principal în Direcția politici de producție, procesare și reglementare calității produselor de origine animalieră a Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, a comunicat că, statul susține destul de impunător acest domeniu, în special, creșterea bovinelor pentru lapte.
„Recent, a fost modificat regulamentul de subvenționare și au fost majorate plafoanele pentru acest domeniu. Ferma de la Ciobalaccia, Cantemir, poate beneficia de subvenții atât la procurarea utilajului și a materialelor de construcție pentru reconstrucția fermei, cât și pentru procurarea animalelor de prăsilă pentru reînnoirea fondului genetic al întreprinderii”, a informat funcționarul de la ministerul de resort.
Potrivit lui, pentru fermele de bovine statul oferă 50% din costul utilajului tehnologic și al materialelor de construcție, cu plafonul de până la 5 milioane de lei per beneficiar, pentru un an de subvenționare. Pentru procurarea animalelor de prăsilă, la fel, statul oferă subvenții de 50% din costul animalelor, cu un plafon de 2,5 milioane de lei per beneficiar într-un an de subvenționare.
„Se deschid puţine ferme noi”
De asemenea, pentru întreprinderile de procesare a laptelui există subvenții din partea statului în mărime de 50% din costul utilajului pentru procesarea laptelui, cu un plafon de 5 milioane de lei într-un an per beneficiar.
În același timp, în cazul în care administratorul întreprinderii este tânăr fermier și are o vârstă de până la 35 de ani sau este femeie fermier, cuantumul subvenției se majorează cu 15 la sută din costul utilajului și al materialelor de construcție.
Potrivit lui Valentin Roșca, în prezent, conform datelor oferite de Agenția Națională de Siguranță a Alimentelor, în Moldova sunt circa 200 de ferme de vaci pentru producerea laptelui. Cantitatea anuală a laptelui în 2018 a fost de 412 mii de tone de lapte, însă necesarul de materie primă de lapte este de 780 de mii de tone de lapte. Diferența fiind acoperită din import.