Zeci de judecători și sute de procurori au obținut în ultimii ani pensii mai mari după ce au dat în judecată Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS).
În unele cazuri, judecătorii nu erau mulțumiți de pensii în valoare de 19 mii de lei și solicitau recalcularea, transmite Știri.md cu referire la Moldovacurată.md.
Cei mai mulți făceau referire la un articol din Legea privind statutul judecătorului (1995), care prevede că pensia reprezintă 80% la sută din mărimea salariului judecătorului ”plătit efectiv”.
Așa cum între timp fie se majorau salariile magistraților în funcție, fie intrau în vigoare noi prevederi legislative, pensionarii din justiție și-au revendicat creșterea pensiei.
Printre magistrații care au cerut recalcularea în ultimele luni sunt Luiza Gafton, Valentina Clevadî, Ion Muruianu, Mihai Poalelungi, foști judecători la Curtea Supremă de Justiție sau la Curtea de Apel Chișinău. În cererile lor, judecătorii invocă un șir de prevederi legislative, referitoare la stagiul de muncă, la funcția ocupată sau la sporurile salariale obținute, care le dă dreptul la o pensie mai mare.
”Pe parcursul anilor 2015-2019 de către judecători în exercițiul funcției și de către judecători în demisie au fost inițiate circa 65 de cauze în instanța de judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale. Obiectul litigiilor este recalcularea pensiei sau a indemnizaliilor viagere”, a informat CNAS, la solicitare, portalul Moldova Curată. În prezent pe rol sunt 14 astfel de litigii.
Casa Națională notează că până în prezent, nici o cauză de acest fel nu a fost pierdută de către judecătorii pensionari, în toate cazurile finalizate ei obținând majorarea. De asemenea, instituția susține că ”motivul principal invocat de judecători și/sau argumentele acestora în susținerea pretențiilor pot fi considerate opiniile separate cu referire la interpretarea art. 32 din Legea nr. 544/1995 cu privire la statutul judecătorului”.
Procurorii, la fel, cer în instanță recalcularea pensiilor
Nici procurorii nu obțin pensiile fără ”chin” cu justiția. Datele CNAS arată că în anii 2016-2019 procurorii în exercițiul funcției și cei în demisie au inițiate 172 de cauze în instanța de judecată împotriva Casei Naționale, obiectul litigiului fiind recalcularea pensiei de procuror. În prezent, pe rol sunt 20 de litigii, potrivit CNAS. Ca și în cazul judecătorilor, deocamdată CNAS nu a obținut niciun câștig de cauză.
”Motivul principal invocat de procurori/procurori în demisie și argumentele acestora în susținerea pretențiilor poate fi considerat opiniile separate cu referire la interpretarea art. 73 din Legea cu privire la Procuratură nr. 294 – XVI din 25.12.2008(abrogată la 01.08.2016)”, notează juriștii CNAS.
Articolul respectiv prevedea: ”Persoana care a atins vârsta de 50 de ani şi are o vechime totală în muncă de cel puţin 20 de ani, dintre care cel puţin 12 ani şi 6 luni în funcţia de procuror sau de judecător, are dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporţie de 55% faţă de salariul mediu al procurorului în exerciţiu în funcţia respectivă, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani, are dreptul la un adaos de 3%, dar nu mai mult de 80%. Salariul mediu se determină la momentul stabilirii pensiei, luându-se în considerare ultima funcţie deţinută de procuror”.
Zeci de judecători și sute de procurori au obținut în ultimii ani pensii mai mari după ce au dat în judecată Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS).
În unele cazuri, judecătorii nu erau mulțumiți de pensii în valoare de 19 mii de lei și solicitau recalcularea, transmite Știri.md cu referire la Moldovacurată.md.
Cei mai mulți făceau referire la un articol din Legea privind statutul judecătorului (1995), care prevede că pensia reprezintă 80% la sută din mărimea salariului judecătorului ”plătit efectiv”.
Așa cum între timp fie se majorau salariile magistraților în funcție, fie intrau în vigoare noi prevederi legislative, pensionarii din justiție și-au revendicat creșterea pensiei.
Printre magistrații care au cerut recalcularea în ultimele luni sunt Luiza Gafton, Valentina Clevadî, Ion Muruianu, Mihai Poalelungi, foști judecători la Curtea Supremă de Justiție sau la Curtea de Apel Chișinău. În cererile lor, judecătorii invocă un șir de prevederi legislative, referitoare la stagiul de muncă, la funcția ocupată sau la sporurile salariale obținute, care le dă dreptul la o pensie mai mare.
”Pe parcursul anilor 2015-2019 de către judecători în exercițiul funcției și de către judecători în demisie au fost inițiate circa 65 de cauze în instanța de judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale. Obiectul litigiilor este recalcularea pensiei sau a indemnizaliilor viagere”, a informat CNAS, la solicitare, portalul Moldova Curată. În prezent pe rol sunt 14 astfel de litigii.
Casa Națională notează că până în prezent, nici o cauză de acest fel nu a fost pierdută de către judecătorii pensionari, în toate cazurile finalizate ei obținând majorarea. De asemenea, instituția susține că ”motivul principal invocat de judecători și/sau argumentele acestora în susținerea pretențiilor pot fi considerate opiniile separate cu referire la interpretarea art. 32 din Legea nr. 544/1995 cu privire la statutul judecătorului”.
Procurorii, la fel, cer în instanță recalcularea pensiilor
Nici procurorii nu obțin pensiile fără ”chin” cu justiția. Datele CNAS arată că în anii 2016-2019 procurorii în exercițiul funcției și cei în demisie au inițiate 172 de cauze în instanța de judecată împotriva Casei Naționale, obiectul litigiului fiind recalcularea pensiei de procuror. În prezent, pe rol sunt 20 de litigii, potrivit CNAS. Ca și în cazul judecătorilor, deocamdată CNAS nu a obținut niciun câștig de cauză.
”Motivul principal invocat de procurori/procurori în demisie și argumentele acestora în susținerea pretențiilor poate fi considerat opiniile separate cu referire la interpretarea art. 73 din Legea cu privire la Procuratură nr. 294 – XVI din 25.12.2008(abrogată la 01.08.2016)”, notează juriștii CNAS.
Articolul respectiv prevedea: ”Persoana care a atins vârsta de 50 de ani şi are o vechime totală în muncă de cel puţin 20 de ani, dintre care cel puţin 12 ani şi 6 luni în funcţia de procuror sau de judecător, are dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporţie de 55% faţă de salariul mediu al procurorului în exerciţiu în funcţia respectivă, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani, are dreptul la un adaos de 3%, dar nu mai mult de 80%. Salariul mediu se determină la momentul stabilirii pensiei, luându-se în considerare ultima funcţie deţinută de procuror”.