"Avem o activitate intensă la Cameră. Guvernul ne ține într-un ritm alert, din păcate. Suntem ca pompierii: încercăm să stingem incendii mai mult decât să propunem constructiv măsuri ca peste 2-3 ani să aibă efecte. Ne-am fi dorit mult, dar nu e cazul, pentru că nu avem timp. Trebuie să ne ocupăm timpul cu stingerea incendiilor", a spus Anastasiu, la întâlnirea lunară a membrilor Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană.
Cea mai recentă măsură care privește Codul Muncii și care a stârnit nemulțumirile este cea cu fișele de pontaj pe care firmele trebuie să le întocmească pentru fiecare angajat în parte. „Pontaj?” „Nici nu știu cum se spune în germană pontaj” a spus președintele Camerei de Comerț Germane în România, Dragoș Anastasiu, la prima întânire a membrilor AHK, după vacanța de vară. Acesta a declarat că prin noile modificări aduse Codului Muncii guvernanții nu fac altceva decât să distragă atenția de la problemele serioase cu care se confruntă piața muncii.
"Lipsa forței de muncă din România este o problemă uriașă care ne înfrânează dezvoltarea. În acest sens, la propunerea Camerei am înființat un grup de lucru interministerial pentru forța de muncă, cu patru sau cinci ministere reprezentate, printre care Ministerul Muncii, Ministerul de Externe, cel de Interne și al Educației, pentru că este vorba de forța de muncă din România, despre măsuri care trebuie luate pe termen scurt, mediu și lung. Noi conducem acest grup de lucru și ne bazăm pe inputurile din partea voastră. Măsurile trebuie să ducă la creșterea numerică și calitativă a forței de muncă, dar și din perspectiva mentalității. Educația se face pe termen mediu și lung. Pe termen scurt îi vedem pe străini ca pe un sprijin. De asemenea poate fi un sprijin dacă studenții fac stagii de practică ma lungi nu așa cum fac acum de 3 săptămâni. În industria turismului dacă din 2 semestre unul ar fi de practică, acesta ar fi un ajutor", a mai arătat președintele AHK România.
Una dintre problemele ridicate de un om de afaceri prezent în sală a fost cum se întocmește pontajul pentru firmele care au angajați la distanță? Propunerea venită din partea avocatului Christian Weident, specializat în dreptul muncii, în glumă desigur, a fost ca angajatul care lucrează la distanță să facă o postare pe rețelele de socializare la începutul și la sfârșitul programului de lucru, întrucât legea nu stipulează deocamdată cum se poate face acest lucru.
Articolul 119 din Codul Muncii precizează în mod expres: Angajatorul are obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și a celei de sfârșit al programului de lucru, și de a supune controlului inspectorilor de muncă această evidență, ori de câte ori se solicită acest lucru.
"Avem o activitate intensă la Cameră. Guvernul ne ține într-un ritm alert, din păcate. Suntem ca pompierii: încercăm să stingem incendii mai mult decât să propunem constructiv măsuri ca peste 2-3 ani să aibă efecte. Ne-am fi dorit mult, dar nu e cazul, pentru că nu avem timp. Trebuie să ne ocupăm timpul cu stingerea incendiilor", a spus Anastasiu, la întâlnirea lunară a membrilor Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană.
Cea mai recentă măsură care privește Codul Muncii și care a stârnit nemulțumirile este cea cu fișele de pontaj pe care firmele trebuie să le întocmească pentru fiecare angajat în parte. „Pontaj?” „Nici nu știu cum se spune în germană pontaj” a spus președintele Camerei de Comerț Germane în România, Dragoș Anastasiu, la prima întânire a membrilor AHK, după vacanța de vară. Acesta a declarat că prin noile modificări aduse Codului Muncii guvernanții nu fac altceva decât să distragă atenția de la problemele serioase cu care se confruntă piața muncii.
"Lipsa forței de muncă din România este o problemă uriașă care ne înfrânează dezvoltarea. În acest sens, la propunerea Camerei am înființat un grup de lucru interministerial pentru forța de muncă, cu patru sau cinci ministere reprezentate, printre care Ministerul Muncii, Ministerul de Externe, cel de Interne și al Educației, pentru că este vorba de forța de muncă din România, despre măsuri care trebuie luate pe termen scurt, mediu și lung. Noi conducem acest grup de lucru și ne bazăm pe inputurile din partea voastră. Măsurile trebuie să ducă la creșterea numerică și calitativă a forței de muncă, dar și din perspectiva mentalității. Educația se face pe termen mediu și lung. Pe termen scurt îi vedem pe străini ca pe un sprijin. De asemenea poate fi un sprijin dacă studenții fac stagii de practică ma lungi nu așa cum fac acum de 3 săptămâni. În industria turismului dacă din 2 semestre unul ar fi de practică, acesta ar fi un ajutor", a mai arătat președintele AHK România.
Una dintre problemele ridicate de un om de afaceri prezent în sală a fost cum se întocmește pontajul pentru firmele care au angajați la distanță? Propunerea venită din partea avocatului Christian Weident, specializat în dreptul muncii, în glumă desigur, a fost ca angajatul care lucrează la distanță să facă o postare pe rețelele de socializare la începutul și la sfârșitul programului de lucru, întrucât legea nu stipulează deocamdată cum se poate face acest lucru.
Articolul 119 din Codul Muncii precizează în mod expres: Angajatorul are obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și a celei de sfârșit al programului de lucru, și de a supune controlului inspectorilor de muncă această evidență, ori de câte ori se solicită acest lucru.