Transferarea angajaților la 0,5-0,75 din salariu fără acordul lor este ilegală

  • 16 apr. 2020, 11:27
  • 1 566

În cadrul Campaniei „În di­alog cu avocatul sindica­telor”, care s-a desfășurat recent în raionul Drochia, mai mulți angajați din cul­tură s-au arătat indignați de faptul că unii primari i-au trecut la jumătate de leafă, pentru că bugetele locale nu ar avea destui bani în acest sens. Totodată, aces­te acțiuni au avut loc fără acordul salariaților.

„Angajatorii, adică administrația publică locală, au trecut unii angajați din cultură de la un sala­riu întreg la 0,5 sau 0,75 din sa­lariu, dar aceasta este o încălcare flagrantă a drepturilor omului la condiții decente de muncă. În unele sate, primarii fac ce vor, salariații nici măcar nu sunt pre-întâmpinați că vor trece la jumă­tate de salariu. Cu toate acestea, timpul de muncă al unor angajați din cultură este nelimitat, ei stau la muncă și după ora 17.00, sunt nevoiți să vină la serviciu sâmbă­ta sau duminica. Și dacă n-o să apelăm la sindicate, atunci unde să ne mai ducem?”, a întrebat dis­perată o salariată din cultură din raionul Drochia, care a solicitat anonimatul.

Anatolie Lupașcu, avocat al CNSM, a menționat că, în cazul de față, CNSM trebuie să vină cu o scrisoare, cu argumente din punct de vedere juridic, că anga­jatorii sau administrația publică locală ar comite anumite încăl­cări, iar această scrisoare trebuie adresată Ministerului Educației, Culturii și Cercetării.

„Chiar dacă reprezentanți ai administrației publice locale spun că reducerile de cadre din cultură se fac în legătură cu faptul că a scăzut numărul locuitorilor dintr-un anumit sat sau oraș, ei trebuie să respecte procedura de reduce­re a statelor de personal, conform legislației în vigoare. În condițiile în care angajatorul decide să trea­că anumiți salariați din cultură la 0,5 sau 0,75 din salariu, aceas­ta nu se face unilateral și forțat, dar trebuie să se ceară acordul angajaților. În dialog cu anga­jatorul, salariații trebuie să facă trimitere la articolul 68 din Codul muncii, care prevede clar când este admisă modificarea anumi­tor prevederi ale contractului in­dividual de muncă. În caz contrar, acțiunile angajatorului sunt ilega­le și pot fi calificate drept abuz, iar salariații pot acționa angajatorul în instanța de judecată. În primul rând, sindicatul de ramură tre­buie să intervină în soluționarea problemei respective în mod obligatoriu – există Contractul colectiv de muncă la nivel de uni­tate, Convenția colectivă la nivel de branșă. În condițiile în care sindicatul de ramură nu găsește limbaj comun cu angajatorul, in­tervine Confederația Națională a Sindicatelor”, a detaliat Anatolie Lupașcu.

E nevoie de un regulament care ar stipula clar că un salariat din cultură deservește un anumit număr de locuitori

Sergiu Iurcu, șeful Departa­mentului protecție social-econo­mică din cadrul CNSM, a men-ționat că, până la implementarea Legii nr.270 privind sistemul unic de salarizare în sectorul bugetar, angajații din cultură au beneficiat de cele mai mici majorări de sa­larii.

„Când a intrat legea în vigoare, angajaților din cultură li se cuve­neau majorări semnificative ale retribuțiilor lunare. De exemplu, un director de casă de cultură, care se află în subordinea pri­măriei, trebuia să beneficieze de o leafă mai mare decât a prima­rului sau a contabilei de la pri­mărie. Legea însă trebuie să stea în capul mesei – directorul casei de cultură sau al bibliotecii au încheiat contracte de muncă pe o perioadă nedeterminată. Tre­cerea de la un salariu întreg la 0,5-0,75 de normă trebuie să se facă fiind respectată legislația în vigoare, adică cu acordul salaria­tului. Și reorganizarea instituțiilor de cultură trebuie să se efectue­ze, de asemenea, cu respectarea legilor. În cazul în care primarul îi spune salariatului din cultură că îi schimbă prevederile contractului individual de muncă, dar anga­jatul nu este de acord cu aceste modificări, este vorba de abuz din partea angajatorului, care poate fi sancționat. Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova este gata să vă ofere asis-tența necesară, pentru ca astfel de încălcări să nu mai aibă loc. Totodată, a apărut problema: care sunt obligațiile de serviciu ale unui angajat din cultură – nu există nici un regulament care să stipuleze clar ce volum de lucru trebuie să îndeplinească un sala­riat din cultură timp de o zi sau, de exemplu, că un bibliotecar trebuie să deservească un anumit număr de locuitori. În acest sens, angajații, sindicatele trebuie să negocieze cu angajatorul”, a rele­vat Sergiu Iurcu.

Anatolie Lupașcu a adăugat că, pe lângă cererea de chemare în instanța de judecată, salariații din cultură cărora li se încalcă dreptu­rile trebuie să depună o plângere la Inspectoratul de Stat al Muncii. Avocatul a ținut să menționeze că litigiile de muncă sunt scutite de plata taxei de stat. În cazul în care salariații vor avea câștig de cauză în instanța de judecată, angaja­torul va fi obligat să le plătească salariile depline, despăgubiri mo­rale și banii pe care i-au cheltuit pentru asistența avocatului.