Pe lângă milioanele obţinute din comerţul cu lactate, companiile din R. Moldova care produc şi comercializează produse lactate au câştigat, în ultimii ani, sute de contracte cu statul pentru livrarea produselor alimentare în instituţii publice. Trei dintre cele mai importante companii din domeniu au proprietari străini sau care s-au stabilit cu traiul în străinătate.
La sfârşitul săptămânii trecute, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, instituţie publică responsabilă de controlul siguranţei alimentelor a prezintat rezultatele controalelor efectuate la cei mai importanţi producători de lactate din R. Moldova, după ce un set de analize de laborator, publicate de Logos-press, au dezvăluit faptul că mai multe produse lactate conţin cantităţi mai mari de uleiuri vegetale decât de grăsimi animale, fapt ce contravine normelor legale. În acest context, ZdG vă prezintă persoanele care gestionează piaţa lactatelor din R. Moldova.
JLC – afacerea milionarului invizibil, Vladimir Jardan
Jardan Lapte Company (JLC), societate pe acţiuni care comercializează produse lactate sub brandul JLC, este una dintre companiile concernului JLC Group. Întreprinderea JLC a fost creată în iulie 2004, în urma redenumirii SA Lapte, supusă privatizării, în SA JLC. Pe site-ul său, compania anunţă că este „lider pe piaţa produselor lactate din R. Moldova” şi „este una dintre cele mai mari întreprinderi de prelucrare a laptelui”. JLC Group deţine, pe lângă afaceri în domeniul lactatelor, afaceri în construcţii, prin firma Monolit, în agricultură, comerţ (magazinele Jardi), poligrafie sau transport. Întreprinderile grupului de companii JLC se află în R. Moldova, Ucraina, Kazahstan, Germania şi România. Preşedintele Consiliului de Administraţie şi fondatorul companiei JLC Group este Vladimir Jardan, considerat unul dintre cei mai bogaţi cetăţeni ai R. Moldova. Jardan, care în mai va împlini 60 de ani, gestionează compania JLC prin alte companii la care este fondator direct sau prin intermediari. Vladimir Jardan este stabilit cu traiul în Germania şi nu apare aproape nicicând la evenimentele publice ale companiei. În 2014, el deţinea, direct sau prin intermediul companiilor sale, 5,28% din acţiunile Băncii Sociale, lichidată în urma implicării în fraudarea sistemului bancar. Acum, sediul principal al companiei din Chişinău este pus gaj pentru credite de sute de milioane de lei la Moldindconbank.
Compania JLC anunţă că produce peste 80 sortimente de produse lactate şi alte feluri de produse, inclusiv apă minerală. În 2012, conform datelor de la Camera Înregistrării de Stat (CÎS), din comerţul cu ridicata al laptelui şi produselor lactate, ouălor, uleiurilor şi grăsimilor, SA JLC a avut un venit din vânzări de vreo 731 de milioane de lei, având un capital social de 28,9 milioane de lei. Grupul lui Jardan gestionează şi alt jucător important de pe piaţa lactatelor, compania din Bălţi, Incomlac. Din decembrie 2012, JLC a preluat şi compania din Braşov, România, Prodlacta, care, la fel, comercializează lactate, inclusiv în magazinele din R. Moldova. Împreună, cei trei producători deţin peste jumătate din piaţa lactatelor de la noi. Companiile din grupul JLC au câştigat în ultimii cinci ani aproape 400 de licitaţii cu instituţiile statului pentru comercializarea produselor alimentare.
Lapmol – capital rusesc investit de o familie originară din R. Moldova
Şi Lapmol SRL se prezintă pe site-ul său drept „unul din producătorii lideri de produse lactate din R. Moldova”. Compania are 450 de angajaţi în Chişinău, la fabrica din Călăraşi şi la fabrica de unt din Lipcani. Lapmol, care vinde produse sub brandul Căsuţa mea, a fost fondată în 1997. Iniţial, realiza distribuţia de produse lactate ale producătorilor locali, fapt de la care vine şi denumirea companiei, „LAPte MOLdovenesc”. Conform datelor de la CÎS, capitalul social al Lapmol e în totalitate străin, fondatoarea şi proprietara companiei fiind Elena Ioniţa, cetăţeancă a Rusiei. Lapmol SRL are un capital social de 974 de mii de lei, iar în 2012, din „prelucrarea laptelui şi fabricarea produselor lactate”, raporta un venit din vânzări de 204 milioane de lei.
„E o afacere de familie. Dna Ioniţă este originară din R. Moldova, dar stabilită cu traiul, împreună cu familia, în Federaţia Rusă. Deţin cetăţenia R. Moldova şi a Rusiei. Au început afacerea încă în anii ’90”, a precizat Denis Marcan, administratorul companiei Lapmol SRL. În ultimii cinci ani, Lapmol a obţinut peste 400 de contracte cu statul pentru livrarea produselor alimentare.
Fabrica de la Soroca gestionată de un colos internaţional
„Fabrica de brânzeturi din Soroca”, care comercializează produse lactate sub diferite branduri, Alba, President sau Lactel, este, la fel ca şi majoritatea întreprinderilor din domeniu, o societate pe acţiuni. În 2004, ea a fost achiziţionată de grupul francez „Lactalis Group”, unul dintre cei mai mari producători de pe piaţa lactatelor din lume. 99,85% din acţiunile fabricii din Soroca sunt deţinute de Societatea pe Acţiuni „BSA International”, localizată în Belgia, cea care deţine întreg grupul „Lactalis”. „Fabrica de brânzeturi din Soroca” SA este specializată în producerea caşcavalului, a laptelui şi smântânii, brânzei, chefirului, untului şi iaurturilor de băut.
SA „Fabrica de unt din Floreşti” comercializează produse lactate sub brandul Milk Mark. Compania activează în satul Vărvăreuca din Floreşti, fiind înregistrată în 1994. Conform ultimelor informaţii publicate de societatea pe acţiuni, în 2017, aceasta avea mai mulţi acţionari, cu legături între ei: Veronica Cojocari deţinea 19,08% din acţiuni, Serghei Grigoraş şi Serghei Iuzvac – 18,08%, Alexandru Filatov – 15,88%, Avrora Cemîrtan – 14,87%, Anton Cemîrtan – 4,21%, Gleb Filatov – 3,21%, Anatolii Iuzvac – 1,01%, în timp ce Pavel Grigoraş, administratorul societăţii, deţinea 1,01% din acţiuni. Conform unor documente publice, Serghei Grigoraş este fiul lui Pavel Grigoraş, Serghei Iuzvac este fiul lui Anatolii Iuzvac, Gleb Filatov este fiul lui Alexandru Filatov, iar Avrora Cemîrtan este soţia lui Anton Cemîrtan. În toamna anului trecut, familiile Grigoraş, Cojocari, Filatov, Iuzvac şi Cemîrtan, care gestionează şi alte afaceri la nord, au făcut o ofertă de preluare a tuturor acţiunilor Societăţii pe Acţiuni „Fabrica de unt din Floreşti”.
Familiile Costru şi Angheluţă la Lactis şi Inlac
SA Lactis, care anunţă că este „una dintre cele mai vechi întreprinderi de industrializare şi comercializare a laptelui din R. Moldova”, activează în or. Râşcani şi vinde, pe lângă produsele lactate integrale, cum ar fi lapte pasteurizat, chefir, smântână, frişcă, unt sau brânză, şi produse îmbogăţite cu bifidobacterii – bio. Compania produce 17 tipuri de caşcavaluri şi brânzeturi. Conform ultimelor informaţii făcute publice de companie, cel mai mare acţionar al SA Lactis este firma „Cositoru-Com” SRL, care deţinea aproape 40% din acţiuni. SRL-ul este gestionat de familiile Costru şi Angheluţă, care deţin, şi direct, alte peste 40% din acţiunile societăţii, dar şi alte afaceri în domeniu. În 2015, SA Lactis a preluat aproape 80% din acţiunile unei alte societăţi pe acţiuni din domeniul lactatelor, SA Inlac din Cupcini, Edineţ. SA Lactis şi SA Inlac au câştigat doar în ultimii cinci ani peste 500 de licitaţii cu instituţii publice pentru livrarea produselor alimentare.
„Fabrica de brânzeturi din Cahul”, care comercializează produse lactate în special în raioanele de sud ale R. Moldova, este gestionată de Consiliul Raional Cahul, fiind singurul producător important de pe piaţă gestionat de o entitate publică. Compania este condusă de Liudmila Antohi-Noviţchi, despre care portalul moldovacurata.md a scris că a candidat la alegerile locale din 2015 pentru poziţia de consilier raional Cahul din partea PDM, iar în 2016, angajaţii fabricii ar fi fost „mobilizaţi” să semneze pentru candidatura lui Marian Lupu la funcţia de preşedinte al R. Moldova. Directoarea fabricii a respins însă acuzaţiile. Şi „Fabrica de brânzeturi din Cahul” a obţinut sute de contracte cu statul pentru livrarea produselor alimentare în instituţiile publice din ţară.
Compania afiliată unui funcţionar din Găgăuzia şi firma fiicei unui fost căpitan de port
Tot de la sudul R. Moldova şi-a început dezvoltarea şi „Fabrica Oloi Pak” SRL, care comercializează produse lactate sub brandul „Sana”. Compania a fost fondată în 2003, la Comrat, fiind astăzi în proprietatea firmei „Doksancom” SRL şi a Allei Chendighelean. La rându-i, „Doksancom” SRL, care gestionează o fermă de animale, este în proprietatea Mariei Acbaş, cea care a iniţiat afacerea, iar Igor Acbaş este administrator. Anterior, fondator la acest SRL a fost Alexandr Chendighelean, soţul Allei Chendighelean, şeful Direcţiei complexului agroindustrial al Găgăuziei. Acesta a renunţat la companie la o lună după ce a fost numit în această funcţie. În ultimii ani, „Doksancom” SRL a beneficiat de subvenţii de milioane de lei din partea Agenţiei de Intervenţii şi Plăţi în Agricultură, iar „Fabrica Oloi Pak” SRL a câştigat sute de licitaţii pentru livrarea produselor alimentare, în special în instituţii din sud.
„Bantcarad” SRL comercializează produse lactate pentru copii, „Micuţul”, „Voinicel” sau „Lactalux”. Compania este înregistrată în or. Chişinău în 1998, însă s-a specializat în afacerea cu produse lactate în ultimii ani. Anterior, până în 2014, compania a câştigat contracte de zeci de milioane de lei cu statul pentru reparaţia drumurilor sau a clădirilor unor instituţii publice. Fondatoarea şi administratoarea firmei este Carolina Codreanu, fiica fostului căpitan al Portului Giurgiuleşti, Petru Codreanu. O anchetă publicată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice a scos la iveală faptul că firma a fost investigată de Centrul Naţional Anticorupţie pentru fals în acte contabile, fiind cea care se ocupa de colectarea plăţilor navale când portul Giurgiuleşti era condus de Petru Codreanu, tatăl fondatoarei.
Pe lângă milioanele obţinute din comerţul cu lactate, companiile din R. Moldova care produc şi comercializează produse lactate au câştigat, în ultimii ani, sute de contracte cu statul pentru livrarea produselor alimentare în instituţii publice. Trei dintre cele mai importante companii din domeniu au proprietari străini sau care s-au stabilit cu traiul în străinătate.
La sfârşitul săptămânii trecute, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, instituţie publică responsabilă de controlul siguranţei alimentelor a prezintat rezultatele controalelor efectuate la cei mai importanţi producători de lactate din R. Moldova, după ce un set de analize de laborator, publicate de Logos-press, au dezvăluit faptul că mai multe produse lactate conţin cantităţi mai mari de uleiuri vegetale decât de grăsimi animale, fapt ce contravine normelor legale. În acest context, ZdG vă prezintă persoanele care gestionează piaţa lactatelor din R. Moldova.
JLC – afacerea milionarului invizibil, Vladimir Jardan
Jardan Lapte Company (JLC), societate pe acţiuni care comercializează produse lactate sub brandul JLC, este una dintre companiile concernului JLC Group. Întreprinderea JLC a fost creată în iulie 2004, în urma redenumirii SA Lapte, supusă privatizării, în SA JLC. Pe site-ul său, compania anunţă că este „lider pe piaţa produselor lactate din R. Moldova” şi „este una dintre cele mai mari întreprinderi de prelucrare a laptelui”. JLC Group deţine, pe lângă afaceri în domeniul lactatelor, afaceri în construcţii, prin firma Monolit, în agricultură, comerţ (magazinele Jardi), poligrafie sau transport. Întreprinderile grupului de companii JLC se află în R. Moldova, Ucraina, Kazahstan, Germania şi România. Preşedintele Consiliului de Administraţie şi fondatorul companiei JLC Group este Vladimir Jardan, considerat unul dintre cei mai bogaţi cetăţeni ai R. Moldova. Jardan, care în mai va împlini 60 de ani, gestionează compania JLC prin alte companii la care este fondator direct sau prin intermediari. Vladimir Jardan este stabilit cu traiul în Germania şi nu apare aproape nicicând la evenimentele publice ale companiei. În 2014, el deţinea, direct sau prin intermediul companiilor sale, 5,28% din acţiunile Băncii Sociale, lichidată în urma implicării în fraudarea sistemului bancar. Acum, sediul principal al companiei din Chişinău este pus gaj pentru credite de sute de milioane de lei la Moldindconbank.
Compania JLC anunţă că produce peste 80 sortimente de produse lactate şi alte feluri de produse, inclusiv apă minerală. În 2012, conform datelor de la Camera Înregistrării de Stat (CÎS), din comerţul cu ridicata al laptelui şi produselor lactate, ouălor, uleiurilor şi grăsimilor, SA JLC a avut un venit din vânzări de vreo 731 de milioane de lei, având un capital social de 28,9 milioane de lei. Grupul lui Jardan gestionează şi alt jucător important de pe piaţa lactatelor, compania din Bălţi, Incomlac. Din decembrie 2012, JLC a preluat şi compania din Braşov, România, Prodlacta, care, la fel, comercializează lactate, inclusiv în magazinele din R. Moldova. Împreună, cei trei producători deţin peste jumătate din piaţa lactatelor de la noi. Companiile din grupul JLC au câştigat în ultimii cinci ani aproape 400 de licitaţii cu instituţiile statului pentru comercializarea produselor alimentare.
Lapmol – capital rusesc investit de o familie originară din R. Moldova
Şi Lapmol SRL se prezintă pe site-ul său drept „unul din producătorii lideri de produse lactate din R. Moldova”. Compania are 450 de angajaţi în Chişinău, la fabrica din Călăraşi şi la fabrica de unt din Lipcani. Lapmol, care vinde produse sub brandul Căsuţa mea, a fost fondată în 1997. Iniţial, realiza distribuţia de produse lactate ale producătorilor locali, fapt de la care vine şi denumirea companiei, „LAPte MOLdovenesc”. Conform datelor de la CÎS, capitalul social al Lapmol e în totalitate străin, fondatoarea şi proprietara companiei fiind Elena Ioniţa, cetăţeancă a Rusiei. Lapmol SRL are un capital social de 974 de mii de lei, iar în 2012, din „prelucrarea laptelui şi fabricarea produselor lactate”, raporta un venit din vânzări de 204 milioane de lei.
„E o afacere de familie. Dna Ioniţă este originară din R. Moldova, dar stabilită cu traiul, împreună cu familia, în Federaţia Rusă. Deţin cetăţenia R. Moldova şi a Rusiei. Au început afacerea încă în anii ’90”, a precizat Denis Marcan, administratorul companiei Lapmol SRL. În ultimii cinci ani, Lapmol a obţinut peste 400 de contracte cu statul pentru livrarea produselor alimentare.
Fabrica de la Soroca gestionată de un colos internaţional
„Fabrica de brânzeturi din Soroca”, care comercializează produse lactate sub diferite branduri, Alba, President sau Lactel, este, la fel ca şi majoritatea întreprinderilor din domeniu, o societate pe acţiuni. În 2004, ea a fost achiziţionată de grupul francez „Lactalis Group”, unul dintre cei mai mari producători de pe piaţa lactatelor din lume. 99,85% din acţiunile fabricii din Soroca sunt deţinute de Societatea pe Acţiuni „BSA International”, localizată în Belgia, cea care deţine întreg grupul „Lactalis”. „Fabrica de brânzeturi din Soroca” SA este specializată în producerea caşcavalului, a laptelui şi smântânii, brânzei, chefirului, untului şi iaurturilor de băut.
SA „Fabrica de unt din Floreşti” comercializează produse lactate sub brandul Milk Mark. Compania activează în satul Vărvăreuca din Floreşti, fiind înregistrată în 1994. Conform ultimelor informaţii publicate de societatea pe acţiuni, în 2017, aceasta avea mai mulţi acţionari, cu legături între ei: Veronica Cojocari deţinea 19,08% din acţiuni, Serghei Grigoraş şi Serghei Iuzvac – 18,08%, Alexandru Filatov – 15,88%, Avrora Cemîrtan – 14,87%, Anton Cemîrtan – 4,21%, Gleb Filatov – 3,21%, Anatolii Iuzvac – 1,01%, în timp ce Pavel Grigoraş, administratorul societăţii, deţinea 1,01% din acţiuni. Conform unor documente publice, Serghei Grigoraş este fiul lui Pavel Grigoraş, Serghei Iuzvac este fiul lui Anatolii Iuzvac, Gleb Filatov este fiul lui Alexandru Filatov, iar Avrora Cemîrtan este soţia lui Anton Cemîrtan. În toamna anului trecut, familiile Grigoraş, Cojocari, Filatov, Iuzvac şi Cemîrtan, care gestionează şi alte afaceri la nord, au făcut o ofertă de preluare a tuturor acţiunilor Societăţii pe Acţiuni „Fabrica de unt din Floreşti”.
Familiile Costru şi Angheluţă la Lactis şi Inlac
SA Lactis, care anunţă că este „una dintre cele mai vechi întreprinderi de industrializare şi comercializare a laptelui din R. Moldova”, activează în or. Râşcani şi vinde, pe lângă produsele lactate integrale, cum ar fi lapte pasteurizat, chefir, smântână, frişcă, unt sau brânză, şi produse îmbogăţite cu bifidobacterii – bio. Compania produce 17 tipuri de caşcavaluri şi brânzeturi. Conform ultimelor informaţii făcute publice de companie, cel mai mare acţionar al SA Lactis este firma „Cositoru-Com” SRL, care deţinea aproape 40% din acţiuni. SRL-ul este gestionat de familiile Costru şi Angheluţă, care deţin, şi direct, alte peste 40% din acţiunile societăţii, dar şi alte afaceri în domeniu. În 2015, SA Lactis a preluat aproape 80% din acţiunile unei alte societăţi pe acţiuni din domeniul lactatelor, SA Inlac din Cupcini, Edineţ. SA Lactis şi SA Inlac au câştigat doar în ultimii cinci ani peste 500 de licitaţii cu instituţii publice pentru livrarea produselor alimentare.
„Fabrica de brânzeturi din Cahul”, care comercializează produse lactate în special în raioanele de sud ale R. Moldova, este gestionată de Consiliul Raional Cahul, fiind singurul producător important de pe piaţă gestionat de o entitate publică. Compania este condusă de Liudmila Antohi-Noviţchi, despre care portalul moldovacurata.md a scris că a candidat la alegerile locale din 2015 pentru poziţia de consilier raional Cahul din partea PDM, iar în 2016, angajaţii fabricii ar fi fost „mobilizaţi” să semneze pentru candidatura lui Marian Lupu la funcţia de preşedinte al R. Moldova. Directoarea fabricii a respins însă acuzaţiile. Şi „Fabrica de brânzeturi din Cahul” a obţinut sute de contracte cu statul pentru livrarea produselor alimentare în instituţiile publice din ţară.
Compania afiliată unui funcţionar din Găgăuzia şi firma fiicei unui fost căpitan de port
Tot de la sudul R. Moldova şi-a început dezvoltarea şi „Fabrica Oloi Pak” SRL, care comercializează produse lactate sub brandul „Sana”. Compania a fost fondată în 2003, la Comrat, fiind astăzi în proprietatea firmei „Doksancom” SRL şi a Allei Chendighelean. La rându-i, „Doksancom” SRL, care gestionează o fermă de animale, este în proprietatea Mariei Acbaş, cea care a iniţiat afacerea, iar Igor Acbaş este administrator. Anterior, fondator la acest SRL a fost Alexandr Chendighelean, soţul Allei Chendighelean, şeful Direcţiei complexului agroindustrial al Găgăuziei. Acesta a renunţat la companie la o lună după ce a fost numit în această funcţie. În ultimii ani, „Doksancom” SRL a beneficiat de subvenţii de milioane de lei din partea Agenţiei de Intervenţii şi Plăţi în Agricultură, iar „Fabrica Oloi Pak” SRL a câştigat sute de licitaţii pentru livrarea produselor alimentare, în special în instituţii din sud.
„Bantcarad” SRL comercializează produse lactate pentru copii, „Micuţul”, „Voinicel” sau „Lactalux”. Compania este înregistrată în or. Chişinău în 1998, însă s-a specializat în afacerea cu produse lactate în ultimii ani. Anterior, până în 2014, compania a câştigat contracte de zeci de milioane de lei cu statul pentru reparaţia drumurilor sau a clădirilor unor instituţii publice. Fondatoarea şi administratoarea firmei este Carolina Codreanu, fiica fostului căpitan al Portului Giurgiuleşti, Petru Codreanu. O anchetă publicată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice a scos la iveală faptul că firma a fost investigată de Centrul Naţional Anticorupţie pentru fals în acte contabile, fiind cea care se ocupa de colectarea plăţilor navale când portul Giurgiuleşti era condus de Petru Codreanu, tatăl fondatoarei.