Pentru a crește eficiența instituțiilor de cultură, este nevoie de un management inovator și de un marketing eficient în domeniu, iar sistemul de selectare și numire a managerilor să fie transparent, să țină cont de capacitățile candidatului și să nu fie influențat de factorul politic.
Propunerea a fost făcută miercuri, 21 august, în cadrul celei de-a doua runde a discuțiilor publice cu genericul ”Miercurea politicilor culturale pentru Moldova”, organizată de către Centrul de Politici Culturale cu susținerea Visegrad Fund, informează MOLDPRES.
În cadrul ei, directorul Centrului de Politici Culturale, Veaceslav Reabcinschi, a menționat că instituția condusă de el implementează proiectul ”Politici culturale pentru Moldova”, care are drept scop elaborarea unui set de propuneri pentru eficientizarea politicilor culturale în țara noastră în contextul asocierii cu UE și adoptării strategiei de dezvoltare ”Moldova 2030”.
Potrivit lui Veaceslav Reabcinschi, sistemul cultural din R. Moldova nu este ajustat la economia de piață și nu face față provocărilor interne și externe care există astăzi în societate.
”O prioritate pentru strategia națională de dezvoltare a culturii ”Moldova 2030”, trebuie să fie eficientizarea instituțiilor de cultură. Noi considerăm că este necesar de a constitui un sistem de pregătire permanentă și de formare a managerilor instituțiilor de cultură. În al doilea rând, este necesar de a crea mecanisme de alegere a conducătorilor instituțiilor de cultură într-un mod transparent. În al treilea rând, un manager nu trebuie să fie într-o funcție mai mult de două termene. Dacă e bun manager, el poate fi numit într-o altă funcție. De asemenea, considerăm că este necesar de schimbat și sistemul statistic de evidență a culturii, pentru că astăzi dintre 30 de parametri propuși de UNESCO, în R. Moldova se iau în evidență doar zece parametri. Practic, nu este luat în considerație sectorul industriilor creative și culturale, foarte puțină atenție se acordă domeniului de creație și este necesar ca până în 2030 numărul indicatorilor să crească, iar Biroul Național de Statistică să aibă mai multă informație despre rolul culturii în societate”, a accentuat Veaceslav Reabcinschi.
În acest context, a subliniat directorul Centrului de Politici Culturale, situația creată este reflectată în cercetările realizate în 2018 de către Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice printre experții din domeniul culturii. Astfel, s-a constatat că 46,6% din respondenți consideră că ponderea sectorului cultural în produsul intern brut al țării s-a redus. Pentru a crește eficiența instituțiilor de cultură, respondenții consideră că este necesar de a reforma sistemul de finanțare (55,5%), iar remunerarea managerilor de relaționat cu rezultatele activității instituțiilor (53,3%), de creat un sistem de formare profesională continuă (46,7%) și de îmbunătățit mecanismul de selecție și de numire a administratorilor (45,0). Măsurile întreprinse pentru trecerea instituțiilor la managementul bazat pe performanțe a eșuat – 63,3%, iar politicile culturale nu țin cont de necesitățile populației - 66,7%. Producția culturală a scăzut cu 23,8%, arată investigația.
Prezent la eveniment, Orest Dabija, șef de direcție la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a menționat că este foarte important să avem cursuri de formare continuă pentru manageri. De asemenea, el a informat asistența că a fost elaborat un regulament de selectare prin concurs a directorilor instituțiilor teatral-concertistice.
Următoarele discuții publice vor avea loc pe 4 septembrie, în sala de conferințe a AIS ”MOLDPRES” și se vor referi la casele de cultură ca centre de dezvoltare comunitară, despre posibilitățile de a reforma aceste instituții pentru ca ele să față provocărilor moderne.
Proiectul ”Politici culturale pentru Moldova” este implementat de către Centrul de Politici Culturale și Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice cu susținerea Visegrad Fund, în parteneriat cu Budapest Observatory (Ungaria), Adam Mickiewicz University (Polonia), Creative Industry Forum (Slovacia) și Institut umění – Divadelní ústav (Republica Cehă).
Pentru a crește eficiența instituțiilor de cultură, este nevoie de un management inovator și de un marketing eficient în domeniu, iar sistemul de selectare și numire a managerilor să fie transparent, să țină cont de capacitățile candidatului și să nu fie influențat de factorul politic.
Propunerea a fost făcută miercuri, 21 august, în cadrul celei de-a doua runde a discuțiilor publice cu genericul ”Miercurea politicilor culturale pentru Moldova”, organizată de către Centrul de Politici Culturale cu susținerea Visegrad Fund, informează MOLDPRES.
În cadrul ei, directorul Centrului de Politici Culturale, Veaceslav Reabcinschi, a menționat că instituția condusă de el implementează proiectul ”Politici culturale pentru Moldova”, care are drept scop elaborarea unui set de propuneri pentru eficientizarea politicilor culturale în țara noastră în contextul asocierii cu UE și adoptării strategiei de dezvoltare ”Moldova 2030”.
Potrivit lui Veaceslav Reabcinschi, sistemul cultural din R. Moldova nu este ajustat la economia de piață și nu face față provocărilor interne și externe care există astăzi în societate.
”O prioritate pentru strategia națională de dezvoltare a culturii ”Moldova 2030”, trebuie să fie eficientizarea instituțiilor de cultură. Noi considerăm că este necesar de a constitui un sistem de pregătire permanentă și de formare a managerilor instituțiilor de cultură. În al doilea rând, este necesar de a crea mecanisme de alegere a conducătorilor instituțiilor de cultură într-un mod transparent. În al treilea rând, un manager nu trebuie să fie într-o funcție mai mult de două termene. Dacă e bun manager, el poate fi numit într-o altă funcție. De asemenea, considerăm că este necesar de schimbat și sistemul statistic de evidență a culturii, pentru că astăzi dintre 30 de parametri propuși de UNESCO, în R. Moldova se iau în evidență doar zece parametri. Practic, nu este luat în considerație sectorul industriilor creative și culturale, foarte puțină atenție se acordă domeniului de creație și este necesar ca până în 2030 numărul indicatorilor să crească, iar Biroul Național de Statistică să aibă mai multă informație despre rolul culturii în societate”, a accentuat Veaceslav Reabcinschi.
În acest context, a subliniat directorul Centrului de Politici Culturale, situația creată este reflectată în cercetările realizate în 2018 de către Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice printre experții din domeniul culturii. Astfel, s-a constatat că 46,6% din respondenți consideră că ponderea sectorului cultural în produsul intern brut al țării s-a redus. Pentru a crește eficiența instituțiilor de cultură, respondenții consideră că este necesar de a reforma sistemul de finanțare (55,5%), iar remunerarea managerilor de relaționat cu rezultatele activității instituțiilor (53,3%), de creat un sistem de formare profesională continuă (46,7%) și de îmbunătățit mecanismul de selecție și de numire a administratorilor (45,0). Măsurile întreprinse pentru trecerea instituțiilor la managementul bazat pe performanțe a eșuat – 63,3%, iar politicile culturale nu țin cont de necesitățile populației - 66,7%. Producția culturală a scăzut cu 23,8%, arată investigația.
Prezent la eveniment, Orest Dabija, șef de direcție la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a menționat că este foarte important să avem cursuri de formare continuă pentru manageri. De asemenea, el a informat asistența că a fost elaborat un regulament de selectare prin concurs a directorilor instituțiilor teatral-concertistice.
Următoarele discuții publice vor avea loc pe 4 septembrie, în sala de conferințe a AIS ”MOLDPRES” și se vor referi la casele de cultură ca centre de dezvoltare comunitară, despre posibilitățile de a reforma aceste instituții pentru ca ele să față provocărilor moderne.
Proiectul ”Politici culturale pentru Moldova” este implementat de către Centrul de Politici Culturale și Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice cu susținerea Visegrad Fund, în parteneriat cu Budapest Observatory (Ungaria), Adam Mickiewicz University (Polonia), Creative Industry Forum (Slovacia) și Institut umění – Divadelní ústav (Republica Cehă).