Muncește jumătate de zi și ridică o leafă de numai 600-700 de lei. O poștăriță din raionul Ocnița, care a solicitat anonimatul, este nemulțumită de retribuția lunară și cere intervenția specialiștilor de la Con-federația Națională a Sindicatelor din Moldova.
Femeia apreciază faptul că, în ultimii ani, s-au investit bani în renovarea și modernizarea oficiilor poștale din țară, dar cere să nu fie neglijat nici capitolul salarizarea angajaților. Potrivit ei, comisionul de 0,7 la sută din distribuirea pensiilor este unul prea mic și trebuie revăzut de Guvern.
Solicitat de ziarul „Vocea poporului”, Ion Pîrgaru, președin-tele Federației Sindicatelor din Comunicații, a ținut să menționeze că poștașii primesc lefuri în conformitate cu Legea salarizării și a Hotărârii Guvernului privind salariul minim tarifar pentru categoria I de calificare.
„Dar, după 1991, odată ce oficiile poștale și centrele de comunicații au fost divizate, poștașilor le-a revenit un volum de muncă mai mic, astfel că unii angajați primesc leafă în funcție de volumul de muncă pe care îl îndeplinesc, de aceea sunt angajați cu 0,4-0,5 de normă. Astfel, această formulă s-a păstrat până în prezent. La unitățile din subordinea ÎS „Poșta Moldovei” se implementează salariul minim pentru categoria I de calificare din sectorul real de 2775 de lei, dar se ține cont și de volumul de muncă pe care îl execută un poștaș. Mai este o problemă. Anterior, până în 1991, oficiile poștale beneficiau de un comision de 4,5% din valoarea pensiei distribuite, nu demult acesta a fost de 0,7, dar acum un an acest comision a fost majorat până la 1%. Valoarea comisionului se negociază de ÎS „Poșta Moldovei” cu Casa Națională de Asigurări Sociale”, a detaliat Ion Pîrgaru.
„În plus, Poșta Moldovei mai are comision de la distribuirea bonurilor de plată pentru energie electrică, gaz, energie termică, servicii de telefonie, dar nu în toate raioanele. După falimentarea a trei bănci, „Poșta Moldovei” a preluat și unele servicii bancare, de exemplu, în multe raioane, prin intermediul oficiilor poștale, se distribuie salariile pentru medici și profesori”, a adăugat liderul sindical.
Săraci în țară săracă
„Problema constă în aceea că mulți poștași nu sunt informați despre faptul că sunt angajați pe 0,3, 0,5, 0,7 de normă sau pe un salariu deplin. Astfel, dacă persoana este angajată pe 0,5 de normă, ea trebuie să muncească patru ore pe zi și șeful oficiului poștal trebuie să-și informeze subalternii despre acest lucru. Până la data de 20 a fiecărei luni, poștașii au volum de muncă, pentru că distribuie pensii la domiciliu, niște chitanțe, după care, practic, nu au ce face, și asta pentru că scrisori, ziare distribuite prin intermediul „Poștei Moldovei” sunt foarte puține. În orașele Chișinău și Bălți, salariile angajaților de la poștă sunt mai mari, deoarece ei au un volum mai mare de muncă, în comparație cu cei de la Ocnița, de exemplu. De multe ori, oficiile poștale din raioane sunt subvenționate de cele de la Chișinău, pentru a nu admite restanțe la plata salariilor. Un poștaș din teritoriu ar putea primi o leafă deplină, dar asta înseamnă că alți doi poștași, de la același oficiu, ar putea rămâne fără loc de muncă. Federația Sindicatelor din Comunicații însă se pronunță împotriva reducerilor de cadre și pentru păstrarea locurilor de muncă”, a spus Ion Pîrgaru.
Pentru ca poștașii să beneficieze de retribuții mai mari, e nevoie de majorarea pensiilor, căci poștașii primesc procente din distribuirea acestor alocații. trebuie dezvoltată economia, în general, a relevat președintele federației sindicale de ramură.
„Mulți angajați se plâng că lucrează mult, dar aceasta se întâmplă din cauza faptului că nu este organizată corect ziua de muncă – de exemplu, de la ora asta până la asta, prelucrează poșta, de la o anumită oră până la o anumită oră, distribuie scrisori și pensii. Aceste momente trebuie stipulate în regulamentele interne ale întreprinderilor. Dar aceste lacune apar din cauză că, din păcate, la centre poștale nu există juriști și economiști”, a adăugat Ion Pîrgaru.
Liderul sindical spune că se va adresa angajatorului din acest raion, pentru ca problema să fie soluționată. Totodată, salariata oficiului poștal de la Ocnița, care s-a plâns că are o leafă mică, poate să apeleze la conducerea Federației Sindicatelor din Comunicații.
Contractul colectiv de muncă de la Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei” prevede că, în raioane, poștașii au categoriile de calificare 5-6, iar coeficienții tarifari care li se aplică sunt de 1,21-2,00. Operatorii și cei cu funcția de poștaș, în oficiile poștale, se încadrează în categoria de calificare 5-7, iar coeficienții tarifari care li se aplică sunt 1,30-2,53. Curierii sunt încadrați în categoriile de calificare 5-7, iar coeficienții tarifari care li se aplică variază de la 1,62 la 2,35. Operatorii de schimb au categoriile de calificare 6-7, lor fiindu-le aplicați coeficienții tarifari de 1,80-2,69. Poștașii care distribuie pensia, corespondența și alte materiale ale poștei sunt încadrați în categoriile de calificare 5-7, cu aplicarea coeficienților tarifari 1,44-2,35.
De menționat că un grup de specialiști de la Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova a efectuat o vizită în raionul Ocnița, până la debutul pandemiei de coronavirus, în cadrul Campaniei CNSM „În dialog cu avocatul sindicatelor”.
Muncește jumătate de zi și ridică o leafă de numai 600-700 de lei. O poștăriță din raionul Ocnița, care a solicitat anonimatul, este nemulțumită de retribuția lunară și cere intervenția specialiștilor de la Con-federația Națională a Sindicatelor din Moldova.
Femeia apreciază faptul că, în ultimii ani, s-au investit bani în renovarea și modernizarea oficiilor poștale din țară, dar cere să nu fie neglijat nici capitolul salarizarea angajaților. Potrivit ei, comisionul de 0,7 la sută din distribuirea pensiilor este unul prea mic și trebuie revăzut de Guvern.
Solicitat de ziarul „Vocea poporului”, Ion Pîrgaru, președin-tele Federației Sindicatelor din Comunicații, a ținut să menționeze că poștașii primesc lefuri în conformitate cu Legea salarizării și a Hotărârii Guvernului privind salariul minim tarifar pentru categoria I de calificare.
„Dar, după 1991, odată ce oficiile poștale și centrele de comunicații au fost divizate, poștașilor le-a revenit un volum de muncă mai mic, astfel că unii angajați primesc leafă în funcție de volumul de muncă pe care îl îndeplinesc, de aceea sunt angajați cu 0,4-0,5 de normă. Astfel, această formulă s-a păstrat până în prezent. La unitățile din subordinea ÎS „Poșta Moldovei” se implementează salariul minim pentru categoria I de calificare din sectorul real de 2775 de lei, dar se ține cont și de volumul de muncă pe care îl execută un poștaș. Mai este o problemă. Anterior, până în 1991, oficiile poștale beneficiau de un comision de 4,5% din valoarea pensiei distribuite, nu demult acesta a fost de 0,7, dar acum un an acest comision a fost majorat până la 1%. Valoarea comisionului se negociază de ÎS „Poșta Moldovei” cu Casa Națională de Asigurări Sociale”, a detaliat Ion Pîrgaru.
„În plus, Poșta Moldovei mai are comision de la distribuirea bonurilor de plată pentru energie electrică, gaz, energie termică, servicii de telefonie, dar nu în toate raioanele. După falimentarea a trei bănci, „Poșta Moldovei” a preluat și unele servicii bancare, de exemplu, în multe raioane, prin intermediul oficiilor poștale, se distribuie salariile pentru medici și profesori”, a adăugat liderul sindical.
Săraci în țară săracă
„Problema constă în aceea că mulți poștași nu sunt informați despre faptul că sunt angajați pe 0,3, 0,5, 0,7 de normă sau pe un salariu deplin. Astfel, dacă persoana este angajată pe 0,5 de normă, ea trebuie să muncească patru ore pe zi și șeful oficiului poștal trebuie să-și informeze subalternii despre acest lucru. Până la data de 20 a fiecărei luni, poștașii au volum de muncă, pentru că distribuie pensii la domiciliu, niște chitanțe, după care, practic, nu au ce face, și asta pentru că scrisori, ziare distribuite prin intermediul „Poștei Moldovei” sunt foarte puține. În orașele Chișinău și Bălți, salariile angajaților de la poștă sunt mai mari, deoarece ei au un volum mai mare de muncă, în comparație cu cei de la Ocnița, de exemplu. De multe ori, oficiile poștale din raioane sunt subvenționate de cele de la Chișinău, pentru a nu admite restanțe la plata salariilor. Un poștaș din teritoriu ar putea primi o leafă deplină, dar asta înseamnă că alți doi poștași, de la același oficiu, ar putea rămâne fără loc de muncă. Federația Sindicatelor din Comunicații însă se pronunță împotriva reducerilor de cadre și pentru păstrarea locurilor de muncă”, a spus Ion Pîrgaru.
Pentru ca poștașii să beneficieze de retribuții mai mari, e nevoie de majorarea pensiilor, căci poștașii primesc procente din distribuirea acestor alocații. trebuie dezvoltată economia, în general, a relevat președintele federației sindicale de ramură.
„Mulți angajați se plâng că lucrează mult, dar aceasta se întâmplă din cauza faptului că nu este organizată corect ziua de muncă – de exemplu, de la ora asta până la asta, prelucrează poșta, de la o anumită oră până la o anumită oră, distribuie scrisori și pensii. Aceste momente trebuie stipulate în regulamentele interne ale întreprinderilor. Dar aceste lacune apar din cauză că, din păcate, la centre poștale nu există juriști și economiști”, a adăugat Ion Pîrgaru.
Liderul sindical spune că se va adresa angajatorului din acest raion, pentru ca problema să fie soluționată. Totodată, salariata oficiului poștal de la Ocnița, care s-a plâns că are o leafă mică, poate să apeleze la conducerea Federației Sindicatelor din Comunicații.
Contractul colectiv de muncă de la Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei” prevede că, în raioane, poștașii au categoriile de calificare 5-6, iar coeficienții tarifari care li se aplică sunt de 1,21-2,00. Operatorii și cei cu funcția de poștaș, în oficiile poștale, se încadrează în categoria de calificare 5-7, iar coeficienții tarifari care li se aplică sunt 1,30-2,53. Curierii sunt încadrați în categoriile de calificare 5-7, iar coeficienții tarifari care li se aplică variază de la 1,62 la 2,35. Operatorii de schimb au categoriile de calificare 6-7, lor fiindu-le aplicați coeficienții tarifari de 1,80-2,69. Poștașii care distribuie pensia, corespondența și alte materiale ale poștei sunt încadrați în categoriile de calificare 5-7, cu aplicarea coeficienților tarifari 1,44-2,35.
De menționat că un grup de specialiști de la Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova a efectuat o vizită în raionul Ocnița, până la debutul pandemiei de coronavirus, în cadrul Campaniei CNSM „În dialog cu avocatul sindicatelor”.