Lipsa forței de muncă ar putea crea probleme în implementarea unor proiecte de dezvoltare a țării. Problema în cauză a fost discutată în una din zilele trecute la o ședință convocată de premierul Ion Chicu. Se întâmplă după ce oamenii de afaceri au tras semnale de alarmă că se confruntă cu o lipsă acută de angajați. Deficitul de lucrători va deveni și mai stringent în sezonul lucrărilor de construcție a drumurilor, planificate pentru anul 2020, unde va fi nevoie de multe brațe de muncă, cred autoritățile, care au promis că țara se va transforma în șantier.
Astfel, companiile au cerut simplificarea procedurii pentru a aduce forță de muncă din afara țării.
Șefa Biroului Migrație și Azil, Olga Poalelungi, a informat că legislația națională referitoare la imigrarea străinilor în scop de muncă a fost actualizată. A fost simplificat regimul de obținere a vizelor, s-a renunțat la necesitatea invitației pentru cetățenii mai multor țări. În prezent, lista statelor ai căror cetățeni au nevoie de viză de intrare în Republica Moldova este redusă la 58 de țări.
Examinarea dosarelor durează 30-40 de zile, comparativ cu 90 de zile cât era anterior. Există însă o constrângere în contractul de muncă, ce impune mărimea salariului minim obligatoriu pentru străinul care intenționează să fie angajat să fie egal cu salariul mediu pe economie.
Astfel, prim-ministrul a solicitat să fie simplificate procedurile și reduse termenele de procesare a dosarelor, atenționând responsabilii despre necesitatea de a păstra siguranța pieței interne a forței de muncă. Totodată, el a solicitat să fie organizat un eveniment public în cadrul căruia vor fi prezentate companiilor interesate scenariile de imigrare în scop de muncă.
„Străinii” de la Apă–Canal
Criza forței de muncă se simte și în alte domenii. Spre exemplu, la SA „Apă–Canal Chișinău” deja lucrează cetățeni străini.„Din Tadjikistan au fost atrași. Sunt cam 30 de angajați străini”, ne-a spus directorul „Apă–Canal Chișinău”, Anatolie Lichii.
Datele deținute de Biroul de Migrație și Azil denotă că, în 2018, aproximativ 6700 de persoane, originare din alte țări, lucrau pe teritoriul Republicii Moldova. În timp ce aceleași date arată că la sfârșitul anului trecut erau peste 14 mii de șomeri în evidența Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Potrivit Biroul Național de Statistică, în trimestrul trei al anului 2019, în țară existau, în total, 37.800 de persoane fără un loc de muncă, mai mult decât în 2018, când se înregistrau 31 de mii de persoane. Şomajul a afectat într-o proporție mai mare bărbații – 51%, iar femeile – 49 la sută din totalul de șomeri. Ponderea forței de muncă din mediul rural a fost mai mare decât cea din mediul urban (54% și, respectiv, 46 la sută).
Economiștii sunt de părere că dezvoltarea industriei este importantă pentru economia oricărei țării, deoarece aceasta înseamnă activități cu valoare adăugată mai mare, locuri de muncă mai bine plătite și progres tehnologic.
Potrivit lui Viorel Chivriga, director de programe la IDIS „Viitorul”, guvernul ar trebui să se gândească și să motiveze cetățenii plecați la muncă peste hotare să revină și să muncească acasă.
„Într-adevăr, avem mulți șomeri, dar nu toți sunt buni pentru anumite lucrări. În plus, avem mulți care stau acasă, primesc ajutor social din partea statului, care le convine și nu-și doresc să muncească. Este o dilemă. Guvernul poate să aducă altă forță de muncă din afară, dar asta nu înseamnă că ea va fi de calitate”, a conchis Viorel Chivriga.
Chișinăuienii nu cred însă că Republica Moldova va deveni atractivă pentru cetățeni din străinătate. „Nu cred să fie multe solicitări. Cine o să vină să muncească într-o țară atât de săracă? E o utopie. Ce o să câștige aici? Cu 5-6 mii de lei, nu cred să vină”, ne spune un chișinăuian.
În timp ce autoritățile vor să aducă muncitori din afara țării, tinerii moldoveni stau cu gândul la plecare.
„Lucrul pe care-l faci muncind pentru trei, îți oferă un salariu de 5000 de lei. Unii lucrează și pentru 2000 de lei. Salvarea, pentru mulți, e să fugă din țară. Locuințele sunt scumpe. Trebuie majorate salariile, pensiile și oamenii vor fi interesați să rămână”, ne-a spus Ion, student la Universitatea Tehnică din Moldova. De altfel, tânărul a adăugat că, după încheierea studiilor, cel mai probabil, va pleca peste hotare.
Lipsa forței de muncă ar putea crea probleme în implementarea unor proiecte de dezvoltare a țării. Problema în cauză a fost discutată în una din zilele trecute la o ședință convocată de premierul Ion Chicu. Se întâmplă după ce oamenii de afaceri au tras semnale de alarmă că se confruntă cu o lipsă acută de angajați. Deficitul de lucrători va deveni și mai stringent în sezonul lucrărilor de construcție a drumurilor, planificate pentru anul 2020, unde va fi nevoie de multe brațe de muncă, cred autoritățile, care au promis că țara se va transforma în șantier.
Astfel, companiile au cerut simplificarea procedurii pentru a aduce forță de muncă din afara țării.
Șefa Biroului Migrație și Azil, Olga Poalelungi, a informat că legislația națională referitoare la imigrarea străinilor în scop de muncă a fost actualizată. A fost simplificat regimul de obținere a vizelor, s-a renunțat la necesitatea invitației pentru cetățenii mai multor țări. În prezent, lista statelor ai căror cetățeni au nevoie de viză de intrare în Republica Moldova este redusă la 58 de țări.
Examinarea dosarelor durează 30-40 de zile, comparativ cu 90 de zile cât era anterior. Există însă o constrângere în contractul de muncă, ce impune mărimea salariului minim obligatoriu pentru străinul care intenționează să fie angajat să fie egal cu salariul mediu pe economie.
Astfel, prim-ministrul a solicitat să fie simplificate procedurile și reduse termenele de procesare a dosarelor, atenționând responsabilii despre necesitatea de a păstra siguranța pieței interne a forței de muncă. Totodată, el a solicitat să fie organizat un eveniment public în cadrul căruia vor fi prezentate companiilor interesate scenariile de imigrare în scop de muncă.
„Străinii” de la Apă–Canal
Criza forței de muncă se simte și în alte domenii. Spre exemplu, la SA „Apă–Canal Chișinău” deja lucrează cetățeni străini.„Din Tadjikistan au fost atrași. Sunt cam 30 de angajați străini”, ne-a spus directorul „Apă–Canal Chișinău”, Anatolie Lichii.
Datele deținute de Biroul de Migrație și Azil denotă că, în 2018, aproximativ 6700 de persoane, originare din alte țări, lucrau pe teritoriul Republicii Moldova. În timp ce aceleași date arată că la sfârșitul anului trecut erau peste 14 mii de șomeri în evidența Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Potrivit Biroul Național de Statistică, în trimestrul trei al anului 2019, în țară existau, în total, 37.800 de persoane fără un loc de muncă, mai mult decât în 2018, când se înregistrau 31 de mii de persoane. Şomajul a afectat într-o proporție mai mare bărbații – 51%, iar femeile – 49 la sută din totalul de șomeri. Ponderea forței de muncă din mediul rural a fost mai mare decât cea din mediul urban (54% și, respectiv, 46 la sută).
Economiștii sunt de părere că dezvoltarea industriei este importantă pentru economia oricărei țării, deoarece aceasta înseamnă activități cu valoare adăugată mai mare, locuri de muncă mai bine plătite și progres tehnologic.
Potrivit lui Viorel Chivriga, director de programe la IDIS „Viitorul”, guvernul ar trebui să se gândească și să motiveze cetățenii plecați la muncă peste hotare să revină și să muncească acasă.
„Într-adevăr, avem mulți șomeri, dar nu toți sunt buni pentru anumite lucrări. În plus, avem mulți care stau acasă, primesc ajutor social din partea statului, care le convine și nu-și doresc să muncească. Este o dilemă. Guvernul poate să aducă altă forță de muncă din afară, dar asta nu înseamnă că ea va fi de calitate”, a conchis Viorel Chivriga.
Chișinăuienii nu cred însă că Republica Moldova va deveni atractivă pentru cetățeni din străinătate. „Nu cred să fie multe solicitări. Cine o să vină să muncească într-o țară atât de săracă? E o utopie. Ce o să câștige aici? Cu 5-6 mii de lei, nu cred să vină”, ne spune un chișinăuian.
În timp ce autoritățile vor să aducă muncitori din afara țării, tinerii moldoveni stau cu gândul la plecare.
„Lucrul pe care-l faci muncind pentru trei, îți oferă un salariu de 5000 de lei. Unii lucrează și pentru 2000 de lei. Salvarea, pentru mulți, e să fugă din țară. Locuințele sunt scumpe. Trebuie majorate salariile, pensiile și oamenii vor fi interesați să rămână”, ne-a spus Ion, student la Universitatea Tehnică din Moldova. De altfel, tânărul a adăugat că, după încheierea studiilor, cel mai probabil, va pleca peste hotare.