Una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă sistemul de drept pe fundalul răspîndirii rapide a coronavirusului, este lipsa cadrelor și în general a personalului calificat.
În același timp, este evident deficitul total de polițiști de sector – în unele raioane ale țării un om al legii deservește patru sate și un teritoriu pe care locuiesc 5-6 mii de oameni. MAI propune un pachet de măsuri urgente de atragere a colaboratorilor, deoarece criza pandemică și deficitul de personal în organele afacerilor interne va provoca o sporire a criminalității în cele mai severe manifestări ale acesteia.
”Intenționăm să ne debarasăm de această moștenire”
În structurile Ministerului Afacerilor Interne din RM muncesc peste 17 mii de persoane, dintre care cca 9 mii – colaboratori ai poliției. La începutul anului, MAI a anunțat despre lipsa acută de ofițeri, sergrenți și, într-o măsură mai mică, - funcționari civili. Numărul locurilor vacante a trecut de 3 mii. În urma evenimentelor recente, cauzate de extinderea infecției de coronavirus, problema personalului s-a acutizat: numărul locurilor vacante crește cu fiece lună. ”În multe inspectorate de poliție avem 40-50 locuri vacante, în timp ce statele de personal prevăd 120-150 angajați”, spune ministrul de interne Pavel Voicu. Din spusele sale, într-un șir de subdiviziuni funcția de șef este vacantă de mult timp. Pentru că lipsesc candidații potriviți, adesea în organele de drept nimeresc oameni cu comportament neadecvat sau incompetenți.
Șeful guvernului, Ion Chicu, numește cauzele deficitului de polițiști în întreaga țară: condițiile de muncă și nivelul scăzut al salarizării. Potrivit lui, pentru a soluționa această problemă, deja în acest an va fi luat un complex de măsuri. ”Deficitul de cadre există și în inspectoratele raionale, și în sectoarele orașelor – la nivel de 30-35%. Pe alocuri - chiar 50%. Nu se ajung mai bine de 3 mii de polițiști, în special din cei care au sarcina să interacționeze nemijlocit cu oamenii”, spune premierul.
Pavel Voicu adaugă că în perioada precedentă, sistemul a pierdut numeroși angajați și doar unii din ei s-au lăsat convinși să revină. Doar în cele 5 luni de aflare în funcție a predecesorului său, din diferite motive și-au dat demisia 814 persoane. Potrivit actualului șef al MAI, conducerea precedentă nu făcea cunoștință cu situația ”în teritoriu”, nu organiza întîlniri cu personalul, nu se interesa de rata criminalității.
Pavel Voicu concretizează că în Moldova muncesc 1597 de polițiști de sector, azi această profesie nu-i mai atrage pe tineri. În deceniul trecut, au fost reduse cca 100 de funcții de acest fel, mai mult decît atît, în prezent avem vacante peste 300 de locuri. În rezultat, fiecare sectorist deservește 5 –6 mii de locuitori, ceea ce reduce calitatea activității lor. Volumul de lucru, pus pe umerii polițiștilor simpli, a făcut imposibil controlul adecvat asupra criminalității. Adesea un colaborator al poliției lucrează pentru trei-patru sate. Standardele internaționale, însă, prevăd că un polițist trebuie să deservească nu mai mult de 3 mii de cetățeni.
”Este nevoie ca în fiecare localitate să fie cîte un inspector de sector. El este mai aproape de cetățeni, cunoaște particularitățile locului de trai, alte caracteristici importante, inclusiv lista purtătorilor de arme și a persoanelor revenite din instituțiile penitenciare. La urma urmei, dacă are alături o persoană cu epoleți, populația se simte mai sigură”, crede Voicu.
MAI contează pe faptul că îmbunătățirea condițiilor de muncă va contribui la sporirea atractivității acestei profesii. Azi numai în 34 din cele 173 sectoare de poliție există condiții optime de muncă. 30 de sectoare se află în proces de renovare, în viitorul apropiat, cu ajutorul partenerilor externi, vor fi modernizate alte 20. Prioritare vor fi sectoarele din localitățile cu un număr mare de locuitori, în care muncesc mai mulți polițiști. În plus, continuă echiparea sectoarelor cu tehnică de calcul modernă. Și azi există situații, în care 2-3 polițiști lucrează la un singur computer și își așteaptă rîndul pentru a perfecta actele necesare. ”Intenționăm să ne debarasăm de această moștenire”, spune Pavel Voicu .
De la sporirea salarială la plățile pentru locuințe
”Reformele începute de MAI în anul 2013, inclusiv cu privire la sistemul de menținere a ordinii publice și a securității, dacă le examinăm prin prisma rezultatelor către 2020, ne permit să concluzionăm, că implementarea lor a fost una fragmentară, în special în teritoriu. Aceste procese au cauzat neajunsuri serioase în activitatea poliției, mai ales privind prezența ei la sate”, crede ministrul de interne. Potrivit lui, în acest an MAI va consolida rolul sectoriștilor în sate și orașe, pentru a asigura ordinea publică și prevenirea criminalității.
Concepția de reformare a sistemului include un plan de acțiuni în vederea soluționării problemelor lipsei de personal. MAI intenționează să implementeze reforma împreună cu administrațiile locale. Pentru anii 2020-2021 în Moldova este preconizat un complex de măsuri – de la sporirea treptată a salariilor acestei categorii de angajați, la soluționarea problemei spațiului locativ. Între altele, autoritățile promit achitarea unor compensații sporite pentru închirierea locuințelor, dat fiind că 70% dintre angajații MAI se văd nevoiți să stea cu chirie. A fost sonorizată și intenția de a lichida diferența de salarii: sectoriștii îndeplinesc același volum de lucru și au aceleași împuterniciri, ca și alți ofițeri, dar primesc cu 1500 lei mai puțin.
În același timp, cu un șir de inițiative privind organele afacerilor interne a ieșit deputatul socialist Vasile Bolea. În prezent, pentru examinare în parlament se află amendamentele la Legea privind activitatea poliției și statutul polițistului, care prevăd divizarea structurilor departamentului în mai multe regiuni – de nord, centru, sud, est, vest, municipiul Chișinău și UTA Găgăuzia. Nota explicativă atașată proiectului menționează că modificările nu vor necesita cheltuieli suplimentare, iar regionalizarea va permite poliției să economisească la salarii minim 3 mln. lei. Reforma va permite concentrarea resurselor administrative în regiune, reducerea a circa 100 funcții și transmiterea acestora personalului repartizat în teritoriu.
Alte amendamente propuse de deputatul Bolea acordă competențe extinse angajaților MAI, care posedă un statut special de funcționar public. Se are în vedere, că un număr mare de angajați ai departamentului va avea dreptul să examineze cazurile de infracțiuni și să aplice sancțiuni. Autorul proiectului de lege explică: este vorba despre ajustarea Codului contravențional la legislația privind activitatea poliției. Între altele, ministrul va putea alcătui nomenclatorul funcțiilor și competențelor de examinare a cazurilor de infracțiuni și aplicare a sancțiunilor, reieșind din competențele MAI.
Noi.md a discutat cu mai mulți polițiști din Chișinău, care cred că numai o abordare complexă va putea soluționa problemele existente în poliție. Majoritatea au căzut de acord, că printre măsurile prioritare ar trebui să fie schimbarea politicii de cadre și a pachetului social. Oamenii legii nu-s mulțumiți de salariile mici în teritoriu, de orele suplimentare de muncă, de atitudinea desprețuitoare a șefilor, de protecția socială și epidemiologică insuficientă a colaboratorilor, resimțită deosebit de acut în condițiile pandemiei – anume aceste circumstanțe explică sporirea deficitului de personal. Asta în timp ce conducerea cere îndeplinirea planurilor și a indicatorilor, iar cei rămași în funcții după disponibilizarea masivă a angajaților se văd nevoiți să muncească întreit. Salariul unui polițist începător constituie la moment 4 – 5 mii de lei.
Sub controlul polițistului de sector
În același timp, unii experți și politicieni nu au susținut intențiile autorităților. În opinia Asociației Promo-LEX, revenirea la prezența polițiștilor de sector în fiecare localitate a țării poate afecta implementarea poliției locale și duce la anularea eforturilor și a investițiilor financiare în reformarea sistemului, făcute în ultimii ani. Cei din Asociație cred că eșecul reformei va reduce încrederea cetățenilor și a partenerilor externi în autoritățile centrale ale statului.
Pe parcursul ultimilor ani, în care a fost realizată Strategia de dezvoltare a poliției pentru anii 2016-2020, activitatea sectoarelor de poliție a fost optimizată în conformitate cu principiul specializării. În opinia experților Promo-LEX, prezența polițiștilor în teritoriile administrative deservite, ca rezultat al repartizării într-o localitate anume, este ”o practică depășită, care nu corespunde actualei etape de dezvoltare a societății”. În același timp, ei înțeleg necesitatea stringentă ca poliția să fie completată cu cadre, inclusiv polițiști de sector. Este salutată și inițiativa sporirii salariilor și dotării cu echipamentele necesare, dar, potrivit experților, toți angajații poliției trebuie să beneficieze de aceleași avantaje.
Cei de la Promo-LEX atrag atenție la faptul, că reforma poliției bate pasul pe loc și multe dintre intențiile anunțate nu se îndeplinesc. Pavel Postica, director de programe al Asociației, menționează că majoritatea dintre acestea țin de renovarea bazei normative, care nu este ideală. Unul dintre aspecte ține de necesitatea determinării detaliate a competențelor inspectorilor de sector. Din sondajul efectuat de Promo-LEX reiese că în inspectoratele de poliție 18 din 42 persoane (44%), precum și 5 din 14 persoane de răspundere (36%), cred că competențele sectoriștilor nu au o formulare foarte clară.
Nici Alexandru Jizdan, ex-ministru de Interne și președinte al Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, nu susține ideea restabilirii În Moldova a institutului sectoriștilor. Potrivit lui, în actualele condiții polițistul de sector nu dispune de instrumente suficiente și are posibilități destul de reduse în limitele localității. Jizdan este de părerea că noi nu trebuie să copiem experiența altor țări, dar să dezvoltăm practica de păstrare a ordinii de drept, de care dispune deja Moldova.
În pofida opiniilor diferite, premierul Ion Chicu a confirmat recent intențiile autorităților. ”Reforma poliției, efectuată în anii precedenți, a lichidat instituția polițistului de sector. Acum nimeni nu comunică cu cetățenii, cu tinerii, aceștia nu mai știu unde să telefoneze în situații extreme. Noi trebuie să ținem cont de faptul că școala nu mai are rolul de educator, și mulți tineri au rămas fără susținerea și atenția societății. Anterior, această funcție o îndeplinea polițistul de sector. Vom cere ca acești angajați să cunoască fiecare persoană, cu ce se ocupă, ce planuri are. În special, dacă vorbim despre persoanele tinere”, menționează șeful guvernului. Potrivit lui, programul de pregătire a sectoriștilor trebuie să includă antrenare, educație, formare avansată.
MAI aduce încă un argument în folosul acestei inițiative. Din spusele lui Pavel Voicu, deficitul de personal, în special de inspectori de sector, poate duce la sporirea numărului de crime și infracțiuni în Moldova. Chiar dacă anul trecut numărul acestora s-a redus puțin, există tendințe alarmante: au fost comise 167 omoruri – cu 8 mai multe decît în anul precedent, numărul violurilor a crescut cu 61, iar cel al furturilor de automobile – cu 68. Cele mai multe crime - 51% - se referă la proprietăți, inclusiv furturi, fraude, jafuri, șantaj, atacuri banditești.
Adesea legea este încălcată sub influența alcoolului sau a substanțelor interzise. Potrivit statisticilor internaționale, la care face trimitere MAI, dintre 39 de țări în care au fost făcute cercetări ale nivelului de securitate, Moldova a ocupat doar locul 36. Printre cauzele principale ce contribuie la acutizarea situației criminogene, MAI numește șomajul populației, lipsa locurilor de muncă pentru tineri, diferite probleme de familie și consumul excesiv de băuturi alcoolice – factori pe care, în afară de multe altele, ar trebui ținuți sub control de inspectorul de sector.
Victor Suruji
Una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă sistemul de drept pe fundalul răspîndirii rapide a coronavirusului, este lipsa cadrelor și în general a personalului calificat.
În același timp, este evident deficitul total de polițiști de sector – în unele raioane ale țării un om al legii deservește patru sate și un teritoriu pe care locuiesc 5-6 mii de oameni. MAI propune un pachet de măsuri urgente de atragere a colaboratorilor, deoarece criza pandemică și deficitul de personal în organele afacerilor interne va provoca o sporire a criminalității în cele mai severe manifestări ale acesteia.
”Intenționăm să ne debarasăm de această moștenire”
În structurile Ministerului Afacerilor Interne din RM muncesc peste 17 mii de persoane, dintre care cca 9 mii – colaboratori ai poliției. La începutul anului, MAI a anunțat despre lipsa acută de ofițeri, sergrenți și, într-o măsură mai mică, - funcționari civili. Numărul locurilor vacante a trecut de 3 mii. În urma evenimentelor recente, cauzate de extinderea infecției de coronavirus, problema personalului s-a acutizat: numărul locurilor vacante crește cu fiece lună. ”În multe inspectorate de poliție avem 40-50 locuri vacante, în timp ce statele de personal prevăd 120-150 angajați”, spune ministrul de interne Pavel Voicu. Din spusele sale, într-un șir de subdiviziuni funcția de șef este vacantă de mult timp. Pentru că lipsesc candidații potriviți, adesea în organele de drept nimeresc oameni cu comportament neadecvat sau incompetenți.
Șeful guvernului, Ion Chicu, numește cauzele deficitului de polițiști în întreaga țară: condițiile de muncă și nivelul scăzut al salarizării. Potrivit lui, pentru a soluționa această problemă, deja în acest an va fi luat un complex de măsuri. ”Deficitul de cadre există și în inspectoratele raionale, și în sectoarele orașelor – la nivel de 30-35%. Pe alocuri - chiar 50%. Nu se ajung mai bine de 3 mii de polițiști, în special din cei care au sarcina să interacționeze nemijlocit cu oamenii”, spune premierul.
Pavel Voicu adaugă că în perioada precedentă, sistemul a pierdut numeroși angajați și doar unii din ei s-au lăsat convinși să revină. Doar în cele 5 luni de aflare în funcție a predecesorului său, din diferite motive și-au dat demisia 814 persoane. Potrivit actualului șef al MAI, conducerea precedentă nu făcea cunoștință cu situația ”în teritoriu”, nu organiza întîlniri cu personalul, nu se interesa de rata criminalității.
Pavel Voicu concretizează că în Moldova muncesc 1597 de polițiști de sector, azi această profesie nu-i mai atrage pe tineri. În deceniul trecut, au fost reduse cca 100 de funcții de acest fel, mai mult decît atît, în prezent avem vacante peste 300 de locuri. În rezultat, fiecare sectorist deservește 5 –6 mii de locuitori, ceea ce reduce calitatea activității lor. Volumul de lucru, pus pe umerii polițiștilor simpli, a făcut imposibil controlul adecvat asupra criminalității. Adesea un colaborator al poliției lucrează pentru trei-patru sate. Standardele internaționale, însă, prevăd că un polițist trebuie să deservească nu mai mult de 3 mii de cetățeni.
”Este nevoie ca în fiecare localitate să fie cîte un inspector de sector. El este mai aproape de cetățeni, cunoaște particularitățile locului de trai, alte caracteristici importante, inclusiv lista purtătorilor de arme și a persoanelor revenite din instituțiile penitenciare. La urma urmei, dacă are alături o persoană cu epoleți, populația se simte mai sigură”, crede Voicu.
MAI contează pe faptul că îmbunătățirea condițiilor de muncă va contribui la sporirea atractivității acestei profesii. Azi numai în 34 din cele 173 sectoare de poliție există condiții optime de muncă. 30 de sectoare se află în proces de renovare, în viitorul apropiat, cu ajutorul partenerilor externi, vor fi modernizate alte 20. Prioritare vor fi sectoarele din localitățile cu un număr mare de locuitori, în care muncesc mai mulți polițiști. În plus, continuă echiparea sectoarelor cu tehnică de calcul modernă. Și azi există situații, în care 2-3 polițiști lucrează la un singur computer și își așteaptă rîndul pentru a perfecta actele necesare. ”Intenționăm să ne debarasăm de această moștenire”, spune Pavel Voicu .
De la sporirea salarială la plățile pentru locuințe
”Reformele începute de MAI în anul 2013, inclusiv cu privire la sistemul de menținere a ordinii publice și a securității, dacă le examinăm prin prisma rezultatelor către 2020, ne permit să concluzionăm, că implementarea lor a fost una fragmentară, în special în teritoriu. Aceste procese au cauzat neajunsuri serioase în activitatea poliției, mai ales privind prezența ei la sate”, crede ministrul de interne. Potrivit lui, în acest an MAI va consolida rolul sectoriștilor în sate și orașe, pentru a asigura ordinea publică și prevenirea criminalității.
Concepția de reformare a sistemului include un plan de acțiuni în vederea soluționării problemelor lipsei de personal. MAI intenționează să implementeze reforma împreună cu administrațiile locale. Pentru anii 2020-2021 în Moldova este preconizat un complex de măsuri – de la sporirea treptată a salariilor acestei categorii de angajați, la soluționarea problemei spațiului locativ. Între altele, autoritățile promit achitarea unor compensații sporite pentru închirierea locuințelor, dat fiind că 70% dintre angajații MAI se văd nevoiți să stea cu chirie. A fost sonorizată și intenția de a lichida diferența de salarii: sectoriștii îndeplinesc același volum de lucru și au aceleași împuterniciri, ca și alți ofițeri, dar primesc cu 1500 lei mai puțin.
În același timp, cu un șir de inițiative privind organele afacerilor interne a ieșit deputatul socialist Vasile Bolea. În prezent, pentru examinare în parlament se află amendamentele la Legea privind activitatea poliției și statutul polițistului, care prevăd divizarea structurilor departamentului în mai multe regiuni – de nord, centru, sud, est, vest, municipiul Chișinău și UTA Găgăuzia. Nota explicativă atașată proiectului menționează că modificările nu vor necesita cheltuieli suplimentare, iar regionalizarea va permite poliției să economisească la salarii minim 3 mln. lei. Reforma va permite concentrarea resurselor administrative în regiune, reducerea a circa 100 funcții și transmiterea acestora personalului repartizat în teritoriu.
Alte amendamente propuse de deputatul Bolea acordă competențe extinse angajaților MAI, care posedă un statut special de funcționar public. Se are în vedere, că un număr mare de angajați ai departamentului va avea dreptul să examineze cazurile de infracțiuni și să aplice sancțiuni. Autorul proiectului de lege explică: este vorba despre ajustarea Codului contravențional la legislația privind activitatea poliției. Între altele, ministrul va putea alcătui nomenclatorul funcțiilor și competențelor de examinare a cazurilor de infracțiuni și aplicare a sancțiunilor, reieșind din competențele MAI.
Noi.md a discutat cu mai mulți polițiști din Chișinău, care cred că numai o abordare complexă va putea soluționa problemele existente în poliție. Majoritatea au căzut de acord, că printre măsurile prioritare ar trebui să fie schimbarea politicii de cadre și a pachetului social. Oamenii legii nu-s mulțumiți de salariile mici în teritoriu, de orele suplimentare de muncă, de atitudinea desprețuitoare a șefilor, de protecția socială și epidemiologică insuficientă a colaboratorilor, resimțită deosebit de acut în condițiile pandemiei – anume aceste circumstanțe explică sporirea deficitului de personal. Asta în timp ce conducerea cere îndeplinirea planurilor și a indicatorilor, iar cei rămași în funcții după disponibilizarea masivă a angajaților se văd nevoiți să muncească întreit. Salariul unui polițist începător constituie la moment 4 – 5 mii de lei.
Sub controlul polițistului de sector
În același timp, unii experți și politicieni nu au susținut intențiile autorităților. În opinia Asociației Promo-LEX, revenirea la prezența polițiștilor de sector în fiecare localitate a țării poate afecta implementarea poliției locale și duce la anularea eforturilor și a investițiilor financiare în reformarea sistemului, făcute în ultimii ani. Cei din Asociație cred că eșecul reformei va reduce încrederea cetățenilor și a partenerilor externi în autoritățile centrale ale statului.
Pe parcursul ultimilor ani, în care a fost realizată Strategia de dezvoltare a poliției pentru anii 2016-2020, activitatea sectoarelor de poliție a fost optimizată în conformitate cu principiul specializării. În opinia experților Promo-LEX, prezența polițiștilor în teritoriile administrative deservite, ca rezultat al repartizării într-o localitate anume, este ”o practică depășită, care nu corespunde actualei etape de dezvoltare a societății”. În același timp, ei înțeleg necesitatea stringentă ca poliția să fie completată cu cadre, inclusiv polițiști de sector. Este salutată și inițiativa sporirii salariilor și dotării cu echipamentele necesare, dar, potrivit experților, toți angajații poliției trebuie să beneficieze de aceleași avantaje.
Cei de la Promo-LEX atrag atenție la faptul, că reforma poliției bate pasul pe loc și multe dintre intențiile anunțate nu se îndeplinesc. Pavel Postica, director de programe al Asociației, menționează că majoritatea dintre acestea țin de renovarea bazei normative, care nu este ideală. Unul dintre aspecte ține de necesitatea determinării detaliate a competențelor inspectorilor de sector. Din sondajul efectuat de Promo-LEX reiese că în inspectoratele de poliție 18 din 42 persoane (44%), precum și 5 din 14 persoane de răspundere (36%), cred că competențele sectoriștilor nu au o formulare foarte clară.
Nici Alexandru Jizdan, ex-ministru de Interne și președinte al Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, nu susține ideea restabilirii În Moldova a institutului sectoriștilor. Potrivit lui, în actualele condiții polițistul de sector nu dispune de instrumente suficiente și are posibilități destul de reduse în limitele localității. Jizdan este de părerea că noi nu trebuie să copiem experiența altor țări, dar să dezvoltăm practica de păstrare a ordinii de drept, de care dispune deja Moldova.
În pofida opiniilor diferite, premierul Ion Chicu a confirmat recent intențiile autorităților. ”Reforma poliției, efectuată în anii precedenți, a lichidat instituția polițistului de sector. Acum nimeni nu comunică cu cetățenii, cu tinerii, aceștia nu mai știu unde să telefoneze în situații extreme. Noi trebuie să ținem cont de faptul că școala nu mai are rolul de educator, și mulți tineri au rămas fără susținerea și atenția societății. Anterior, această funcție o îndeplinea polițistul de sector. Vom cere ca acești angajați să cunoască fiecare persoană, cu ce se ocupă, ce planuri are. În special, dacă vorbim despre persoanele tinere”, menționează șeful guvernului. Potrivit lui, programul de pregătire a sectoriștilor trebuie să includă antrenare, educație, formare avansată.
MAI aduce încă un argument în folosul acestei inițiative. Din spusele lui Pavel Voicu, deficitul de personal, în special de inspectori de sector, poate duce la sporirea numărului de crime și infracțiuni în Moldova. Chiar dacă anul trecut numărul acestora s-a redus puțin, există tendințe alarmante: au fost comise 167 omoruri – cu 8 mai multe decît în anul precedent, numărul violurilor a crescut cu 61, iar cel al furturilor de automobile – cu 68. Cele mai multe crime - 51% - se referă la proprietăți, inclusiv furturi, fraude, jafuri, șantaj, atacuri banditești.
Adesea legea este încălcată sub influența alcoolului sau a substanțelor interzise. Potrivit statisticilor internaționale, la care face trimitere MAI, dintre 39 de țări în care au fost făcute cercetări ale nivelului de securitate, Moldova a ocupat doar locul 36. Printre cauzele principale ce contribuie la acutizarea situației criminogene, MAI numește șomajul populației, lipsa locurilor de muncă pentru tineri, diferite probleme de familie și consumul excesiv de băuturi alcoolice – factori pe care, în afară de multe altele, ar trebui ținuți sub control de inspectorul de sector.
Victor Suruji