Printre măsurile anunțate de autorități de susținere a mediului de afaceri afectat urmare a pandemiei de coronavirus și sistării activității este achitarea de către stat a dobânzilor la creditele luate pentru plata salariilor.
Guvernarea PSRM-PD a planificat în acest scop 90 de milioane de lei, dar promisiunea ar putea rămâne neonorată dacă Curtea Constituțională „va bloca” împrumutul rusesc de 200 de milioane de euro, anunță formațiunea socialistă, transmite Știri.md cu referire la europalibera.org.
Dar există antreprenori care să ia în calcul această opțiune pentru plata salariilor?
Nadejda Cornețel are în gestiune o unitate de patiserie. Până în luna martie, 60% din volumele de copturi ce ieșeau de pe poarta fabricii mergeau la export în România. În prezent afacerea a scăzut la randamentul de nici o treime din cel de până la criză.
Chiar dacă domeniul alimentar se consideră că nu a suferit atât de mult din cauza carantinei, în realitate trimiterea oamenilor în concediu forțat a schimbat mult din preferințele și posibilitățile materiale ale consumatorilor, spune Nadejda.
Drept dovadă, în acest an de Paște vânzările au fost de numai 30 la sută din volumele pe care s-a contat.
Or, sărbătorile pascale sunt perioada de grație pentru unitățile din domeniu, care reușeau de regulă să acumuleze venituri suficiente pentru a acoperi creditele curente.
Inițiativa subvenționării dobânzilor la noile împrumuturi nu i se pare Nadejdei Cornețel nici relevantă și nici atractivă.
Eu plătesc salariu de 200 de mii și statul îmi întoarce 5 mii. Cu ce mă ajută?
„Tu dacă ești în criză și nu ai de unde plăti, se primește că măsura constă în aceea ca să te bage în datorii și statul acoperă ce? Numai dobânda?
De exemplu, ca să-i mențin pe toți angajații, fondul de salarizare e 200 de mii de lei pentru o lună, 76 de mii asta ar fi toate impozitele.
Eu nu știu dacă ei subvenționează absolut toate sau doar impozitul pe venit, sau fondul social. Păi, adică eu plătesc salariu de 200 de mii și statul îmi întoarce 5 mii. Cu ce mă ajută?”
Un alt aspect la care atrage atenția Nadejda Cornețel este faptul că în general măsurile adoptate de executiv ar fi destinate mai ales celor care și-au sistat total activitatea.
Cei care încearcă să țină piept măcar online sau angro acumulează oareșce venit, respectiv, ar fi în afara suportului oferit de stat.
Directoarea fabricii de confecții „Ionel”, Tamara Luchian, consideră și ea сă ideea împrumuturilor cu dobândă acoperită de stat nu a fost bine gândită.
Pe fundalul pierderilor generale acumulate de cei din business în perioada stării de urgență, din motive ce nu țin de ei, este ilogic să mai faci un pas pentru a-ți mări portofoliul de datorii.
Noi insistăm ca statul să găsească soluții
„Și cred că niciunul din agenții economici nu va fi de acord ca să ia credite să salarizăm lumea în momentul când am fost în șomaj tehnic.
Noi insistăm ca statul să găsească soluții cum să facă niște subvenții pentru agenții economici tot așa cum se face pentru bugetari care stau acasă cinci săptămâni și li se achită salariile.
Nu este echitabil ca toți bugetarii care nu participă la formarea bugetului, dar noi, agenții economici, să ieșim la lucru și atunci să fim pedepsiți, și nu ajutați de stat”.
Mai mulți antreprenori spun că rămân în așteptarea unui mecanism clar de ajutorare pentru companiile ce și-au oprit activitatea pe durata perioadei de șomaj tehnic.
Directoarea de la „Ionel”, Tamara Luchian, spune că dacă nu era pandemia, angajații ar fi muncit obișnuit la comenzile rămase în linie.
Ei și-ar fi primit salariile întregi, acum însă mulți și-au consumat concediile anuale și au trecut la concediu din cont propriu din varii motive, fie că sunt din grupurile de risc, fie că nu au cu cine lăsa copiii acasă
Ba mai mult, susține Tamara Luchian, dacă exista un sistem de achiziții publice transparent și pus la punct, întreprinderea din start cosea măști și combinezoane, astfel poate salariații în măsură mai mică ar fi fost afectați și nici medicii nu se expuneau riscurilor.
Unii experți au spus că inițiativa cu subvenționarea dobânzilor la credite pentru salarii fie a fost destinată unor afaceri foarte mari care au lichidități, inclusiv cu probabilitatea de a-i favoriza pe unii antreprenori anume, fie este un fel de a bifa o măsura care din start nu avea sorți de izbândă.
Pe de altă parte, premierul Ion Chicu declara la începutul pandemiei că din cauza crizei vor avea de suferit toți laolaltă: și statul, și agenții economici, sugerându-le celor din urmă că în buget nu sunt resurse pentru pierderile înregistrate.
Printre măsurile anunțate de autorități de susținere a mediului de afaceri afectat urmare a pandemiei de coronavirus și sistării activității este achitarea de către stat a dobânzilor la creditele luate pentru plata salariilor.
Guvernarea PSRM-PD a planificat în acest scop 90 de milioane de lei, dar promisiunea ar putea rămâne neonorată dacă Curtea Constituțională „va bloca” împrumutul rusesc de 200 de milioane de euro, anunță formațiunea socialistă, transmite Știri.md cu referire la europalibera.org.
Dar există antreprenori care să ia în calcul această opțiune pentru plata salariilor?
Nadejda Cornețel are în gestiune o unitate de patiserie. Până în luna martie, 60% din volumele de copturi ce ieșeau de pe poarta fabricii mergeau la export în România. În prezent afacerea a scăzut la randamentul de nici o treime din cel de până la criză.
Chiar dacă domeniul alimentar se consideră că nu a suferit atât de mult din cauza carantinei, în realitate trimiterea oamenilor în concediu forțat a schimbat mult din preferințele și posibilitățile materiale ale consumatorilor, spune Nadejda.
Drept dovadă, în acest an de Paște vânzările au fost de numai 30 la sută din volumele pe care s-a contat.
Or, sărbătorile pascale sunt perioada de grație pentru unitățile din domeniu, care reușeau de regulă să acumuleze venituri suficiente pentru a acoperi creditele curente.
Inițiativa subvenționării dobânzilor la noile împrumuturi nu i se pare Nadejdei Cornețel nici relevantă și nici atractivă.
Eu plătesc salariu de 200 de mii și statul îmi întoarce 5 mii. Cu ce mă ajută?
„Tu dacă ești în criză și nu ai de unde plăti, se primește că măsura constă în aceea ca să te bage în datorii și statul acoperă ce? Numai dobânda?
De exemplu, ca să-i mențin pe toți angajații, fondul de salarizare e 200 de mii de lei pentru o lună, 76 de mii asta ar fi toate impozitele.
Eu nu știu dacă ei subvenționează absolut toate sau doar impozitul pe venit, sau fondul social. Păi, adică eu plătesc salariu de 200 de mii și statul îmi întoarce 5 mii. Cu ce mă ajută?”
Un alt aspect la care atrage atenția Nadejda Cornețel este faptul că în general măsurile adoptate de executiv ar fi destinate mai ales celor care și-au sistat total activitatea.
Cei care încearcă să țină piept măcar online sau angro acumulează oareșce venit, respectiv, ar fi în afara suportului oferit de stat.
Directoarea fabricii de confecții „Ionel”, Tamara Luchian, consideră și ea сă ideea împrumuturilor cu dobândă acoperită de stat nu a fost bine gândită.
Pe fundalul pierderilor generale acumulate de cei din business în perioada stării de urgență, din motive ce nu țin de ei, este ilogic să mai faci un pas pentru a-ți mări portofoliul de datorii.
Noi insistăm ca statul să găsească soluții
„Și cred că niciunul din agenții economici nu va fi de acord ca să ia credite să salarizăm lumea în momentul când am fost în șomaj tehnic.
Noi insistăm ca statul să găsească soluții cum să facă niște subvenții pentru agenții economici tot așa cum se face pentru bugetari care stau acasă cinci săptămâni și li se achită salariile.
Nu este echitabil ca toți bugetarii care nu participă la formarea bugetului, dar noi, agenții economici, să ieșim la lucru și atunci să fim pedepsiți, și nu ajutați de stat”.
Mai mulți antreprenori spun că rămân în așteptarea unui mecanism clar de ajutorare pentru companiile ce și-au oprit activitatea pe durata perioadei de șomaj tehnic.
Directoarea de la „Ionel”, Tamara Luchian, spune că dacă nu era pandemia, angajații ar fi muncit obișnuit la comenzile rămase în linie.
Ei și-ar fi primit salariile întregi, acum însă mulți și-au consumat concediile anuale și au trecut la concediu din cont propriu din varii motive, fie că sunt din grupurile de risc, fie că nu au cu cine lăsa copiii acasă
Ba mai mult, susține Tamara Luchian, dacă exista un sistem de achiziții publice transparent și pus la punct, întreprinderea din start cosea măști și combinezoane, astfel poate salariații în măsură mai mică ar fi fost afectați și nici medicii nu se expuneau riscurilor.
Unii experți au spus că inițiativa cu subvenționarea dobânzilor la credite pentru salarii fie a fost destinată unor afaceri foarte mari care au lichidități, inclusiv cu probabilitatea de a-i favoriza pe unii antreprenori anume, fie este un fel de a bifa o măsura care din start nu avea sorți de izbândă.
Pe de altă parte, premierul Ion Chicu declara la începutul pandemiei că din cauza crizei vor avea de suferit toți laolaltă: și statul, și agenții economici, sugerându-le celor din urmă că în buget nu sunt resurse pentru pierderile înregistrate.