Adolescenții care intră pe piața muncii sau pe băncile facultății au deja așteptări bine conturate referitoare la traseul lor profesional și mediul în care doresc să lucreze.
Două treimi dintre tinerii de 16-18 ani participanți la studiul „Global Generations 3.0”, realizat de compania de consultanță EY, la nivel mondial, pun cel mai mare preț pe echitatea referitoare la remunerație, promovarea și oportunitățile de învățare la viitorul loc de muncă.
Totodată, aproape jumătate dintre cei chestionați, parte din Generația Y (cei născuți în jurul anului 1995), au spus că, la primul job, vor prefera să se angajeze într-o companie de mari dimensiuni (48%), care are peste 2.000 de angajați, sau o companie de dimensiuni medii (45%), care are între 500 și 1.999 angajați. Mai mult, 39% dintre cei chestionați se gândesc să își înceapă propria afacere sau să lucreze pentru o companie mică. Doar o treime ar opta pentru un loc de muncă în instituțiile de stat și mai puțin de un sfert ar dori să lucreze în domeniul serviciilor sociale sau în mediul neguvernamental.
Când au fost întrebați în cine au încredere pentru a-i sfătui privind deciziile de angajare, respondenții din Generația Z au precizat că, probabil, vor avea încredere în mamele lor (58%), urmate îndeaproape de tați (53%). Aproximativ o treime declară că ar avea încredere într-un profesor (39%) sau frate (36%), dar și în angajații companiei vizate, inclusiv interni (35%).
Majoritatea respondenților de la nivel global (58%) menționează că experiența de lucru a părinților lor a avut un impact pozitiv asupra nivelului de încredere pe care îl au în viitorii lor angajatori.
De cealaltă parte, cei care spun că experiența părinților a avut un impact negativ asupra lor, indică drept motive faptul că: „părintele nu a primit o mărire de salariu de mulți ani” (39%), „părintele nu își agreează sau nu are încredere în șeful său” (33%), „părintelui nu îi place locul de muncă” (30%), „nu își agreează sau nu are încredere în colegi” (30%) și „nu agreează sau nu are încredere în conducerea companiei” (28%). Un sfert dintre adolescenți resimte un impact negativ asupra nivelului de încredere în viitorii angajatori când părinții lucrează pentru o companie care a concediat angajați în urma unei restructurări.
Cei mai importanți cinci factori indicați de respondenții din Generația Z care construiesc încredere într-un șef sunt: „mă tratează cu respect” (71%), „are un comportament etic” (65%), „remunerează și promovează oamenii în mod echitabil, fără a discrimina în funcție de gen, etnie sau mod de gândire” (64%), „comunică deschis și transparent” (62%) și „ia decizii înțelepte de business” (61%).
Studiul a fost realizat în primăvara lui 2016, pe un eșantion de peste 3.200 de tineri (16-18 ani) din Brazilia, China, Germania, India, Japonia, Mexic, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii
Adolescenții care intră pe piața muncii sau pe băncile facultății au deja așteptări bine conturate referitoare la traseul lor profesional și mediul în care doresc să lucreze.
Două treimi dintre tinerii de 16-18 ani participanți la studiul „Global Generations 3.0”, realizat de compania de consultanță EY, la nivel mondial, pun cel mai mare preț pe echitatea referitoare la remunerație, promovarea și oportunitățile de învățare la viitorul loc de muncă.
Totodată, aproape jumătate dintre cei chestionați, parte din Generația Y (cei născuți în jurul anului 1995), au spus că, la primul job, vor prefera să se angajeze într-o companie de mari dimensiuni (48%), care are peste 2.000 de angajați, sau o companie de dimensiuni medii (45%), care are între 500 și 1.999 angajați. Mai mult, 39% dintre cei chestionați se gândesc să își înceapă propria afacere sau să lucreze pentru o companie mică. Doar o treime ar opta pentru un loc de muncă în instituțiile de stat și mai puțin de un sfert ar dori să lucreze în domeniul serviciilor sociale sau în mediul neguvernamental.
Când au fost întrebați în cine au încredere pentru a-i sfătui privind deciziile de angajare, respondenții din Generația Z au precizat că, probabil, vor avea încredere în mamele lor (58%), urmate îndeaproape de tați (53%). Aproximativ o treime declară că ar avea încredere într-un profesor (39%) sau frate (36%), dar și în angajații companiei vizate, inclusiv interni (35%).
Majoritatea respondenților de la nivel global (58%) menționează că experiența de lucru a părinților lor a avut un impact pozitiv asupra nivelului de încredere pe care îl au în viitorii lor angajatori.
De cealaltă parte, cei care spun că experiența părinților a avut un impact negativ asupra lor, indică drept motive faptul că: „părintele nu a primit o mărire de salariu de mulți ani” (39%), „părintele nu își agreează sau nu are încredere în șeful său” (33%), „părintelui nu îi place locul de muncă” (30%), „nu își agreează sau nu are încredere în colegi” (30%) și „nu agreează sau nu are încredere în conducerea companiei” (28%). Un sfert dintre adolescenți resimte un impact negativ asupra nivelului de încredere în viitorii angajatori când părinții lucrează pentru o companie care a concediat angajați în urma unei restructurări.
Cei mai importanți cinci factori indicați de respondenții din Generația Z care construiesc încredere într-un șef sunt: „mă tratează cu respect” (71%), „are un comportament etic” (65%), „remunerează și promovează oamenii în mod echitabil, fără a discrimina în funcție de gen, etnie sau mod de gândire” (64%), „comunică deschis și transparent” (62%) și „ia decizii înțelepte de business” (61%).
Studiul a fost realizat în primăvara lui 2016, pe un eșantion de peste 3.200 de tineri (16-18 ani) din Brazilia, China, Germania, India, Japonia, Mexic, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii