Limba română trebuie promovată în școală și în societate, prin valorificarea procesului de învățare.
În acest context actorii principali sunt profesorii, deoarece de ei depinde în mare măsură, cât de bine se integrează în societate cei care o învață, indiferent de limba lor maternă. Subiectul studierii limbii române ca limbă maternă sau străină, în contextul valorilor europene, a fost abordat în cadrul unei conferințe științifico-practice, organizate de Direcția generală educație, tineret și sport a Consiliului municipal Chișinău, transmite IPN.
Potrivit reprezentantei DGETS, Elena Mornealo, conferința va avea ca finalitate diseminarea bunelor practici de studiere a limbii române ca limbă nematernă la diferite trepte de instruire. Activitatea în cadrul conferinței va contribui la dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, va crea oportunități de a stabili relații de colaborare și parteneriat între profesori din diverse instituții de învățământ.
„Evenimentul oferă cadrelor didactice în învățământul secundar general și din învățământul superior oportunitatea de a prezenta experiența profesională și pentru a dezbate cele mai diverse probleme din directiva educației lingvistice, de a ridica prestigiul social al limbii române, dar și a profesiilor nemuritoare cum ar fi educator, învățător, profesor, lector universitar, doctor în științe pedagogice”, a spus Elena Mornealo.
Traian Țurcanu, șef Biroul Național UNHCR în Republica Moldova, a spus că și refugiații sunt interesați să învețe limba română, iar copii refugiaților o învață foarte bine, poate mai bine chiar decât nativii. Potrivit lui Traian Țurcanu, refugiații din Republica Moldova văd limba română ca pe o limbă foarte frumoasă și ca pe o cale de a se integra mai bine în societatea moldovenească.
Ludmila Burlaca, șefa Direcției funcționarea limbilor, Biroul Relații Interetnice, a spus că în ultima perioadă, solicitările din partea alolingvilor de a studia limba română a crescut, majoritatea fiind din partea tinerilor.
Gabriella Topor, decanul Facultății de Filologie din cadrul Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, a remarcat că facultatea de Filologie a fost prima din Moldova care a început pregătirea cadrelor didactice de limbă română pentru școlile alolingve. Gabriella Topor spune că profesorii de limbă română au o mare responsabilitate, deoarece de ei depinde în mare măsură cât de bine se integrează în societate cei care o învață.
În cadrul conferinței vor avea loc și cinci ateliere, unde participanții vor dezbate probleme cu care se confruntă elevii în școala națională și în cea cu predare în limba rusă sau altă limbă. De asemenea, va fi abordată educația lingvistică a elevilor, a adulților alolinvi, a studenților străini, dar și formarea competențelor europene la orele de limbă și literatură română din perspectiva interdisciplinarității etc.
Conferința, care este la cea de-a II-a ediție va continua și sâmbătă, 21 aprilie, cu un training în orașul Vadul lui Vodă.
Limba română trebuie promovată în școală și în societate, prin valorificarea procesului de învățare.
În acest context actorii principali sunt profesorii, deoarece de ei depinde în mare măsură, cât de bine se integrează în societate cei care o învață, indiferent de limba lor maternă. Subiectul studierii limbii române ca limbă maternă sau străină, în contextul valorilor europene, a fost abordat în cadrul unei conferințe științifico-practice, organizate de Direcția generală educație, tineret și sport a Consiliului municipal Chișinău, transmite IPN.
Potrivit reprezentantei DGETS, Elena Mornealo, conferința va avea ca finalitate diseminarea bunelor practici de studiere a limbii române ca limbă nematernă la diferite trepte de instruire. Activitatea în cadrul conferinței va contribui la dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, va crea oportunități de a stabili relații de colaborare și parteneriat între profesori din diverse instituții de învățământ.
„Evenimentul oferă cadrelor didactice în învățământul secundar general și din învățământul superior oportunitatea de a prezenta experiența profesională și pentru a dezbate cele mai diverse probleme din directiva educației lingvistice, de a ridica prestigiul social al limbii române, dar și a profesiilor nemuritoare cum ar fi educator, învățător, profesor, lector universitar, doctor în științe pedagogice”, a spus Elena Mornealo.
Traian Țurcanu, șef Biroul Național UNHCR în Republica Moldova, a spus că și refugiații sunt interesați să învețe limba română, iar copii refugiaților o învață foarte bine, poate mai bine chiar decât nativii. Potrivit lui Traian Țurcanu, refugiații din Republica Moldova văd limba română ca pe o limbă foarte frumoasă și ca pe o cale de a se integra mai bine în societatea moldovenească.
Ludmila Burlaca, șefa Direcției funcționarea limbilor, Biroul Relații Interetnice, a spus că în ultima perioadă, solicitările din partea alolingvilor de a studia limba română a crescut, majoritatea fiind din partea tinerilor.
Gabriella Topor, decanul Facultății de Filologie din cadrul Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, a remarcat că facultatea de Filologie a fost prima din Moldova care a început pregătirea cadrelor didactice de limbă română pentru școlile alolingve. Gabriella Topor spune că profesorii de limbă română au o mare responsabilitate, deoarece de ei depinde în mare măsură cât de bine se integrează în societate cei care o învață.
În cadrul conferinței vor avea loc și cinci ateliere, unde participanții vor dezbate probleme cu care se confruntă elevii în școala națională și în cea cu predare în limba rusă sau altă limbă. De asemenea, va fi abordată educația lingvistică a elevilor, a adulților alolinvi, a studenților străini, dar și formarea competențelor europene la orele de limbă și literatură română din perspectiva interdisciplinarității etc.
Conferința, care este la cea de-a II-a ediție va continua și sâmbătă, 21 aprilie, cu un training în orașul Vadul lui Vodă.