Din anul de studii 2005/2006 şi până în anul 2016/2017 numărul studenţilor a scăzut cu peste 40%. În aceeaşi perioadă numărul instituțiilor de învățământ superior s-a diminuat doar cu 14%, arată studiul „Învățământul superior și necesitatea de a îmbunătăți relevanța și eficiența lui”, realizat de Banca Mondială.
Şi tendinţa se va menţine, astfel încât până în 2020, se așteaptă o scădere cu încă 25% a numărului de studenți până la 55.000 sau mai puțin, susţin experţii Băncii Mondiale, scrie Mold-Street.
Fără studenţi şi fără cadre didactice
De notat că în în anul 2016/2017 numărul studenţilor era estimat la circa 75.000, iar în 2005/2006 - la 125.000.
„Declinul numărului de studenți accentuează îngrijorările legate de calitate și eficiență. Cu o populație medie scontată de 1.700 de studenți pe universitate în 2020, este tot mai puțin probabil că universitățile pot îmbunătăți sau chiar menține calitatea studiilor.
De exemplu, menținerea cadrelor didactice suficient de calificate pentru toate facultățile și disciplinele va deveni tot mai dificilă din cauza lipsei de fonduri și a studenților, la fel ca în anul trecut, când 5.000 de locuri finanțate din buget nu au fost ocupate în timpul admiterii", se arată în studiu.
Experţii Băncii Mondiale susţin că nici în prezent calitatea absolvenţilor instituțiilor de învățământ superior nu corespunde cerinţelor de pe piaţă.
În consecinţă aproximativ jumătate din companiile din Republica Moldova se confruntă cu probleme sistematice în identificarea angajaților care ar dispune de competențele necesare.
Mulți angajatori din Republica Moldova nu reușesc să completeze locurile de muncă vacante din cauza lipsei absolvenților instituțiilor de învățământ superior, care ar dispune de competențele necesare pe piața muncii, a menționat Lucia Casap, expertă în domeniul educației în cadrul Băncii Mondiale, coautoarea studiului.
Unul din doi absolvenți spune că ce a învăţat nu se aplică şi la muncă
Astfel circa 43% din absolvenții instituțiilor de învățământ superior, antrenați în câmpul muncii, au raportat lipsa concordanței între studiile lor și locul de muncă, inclusiv studii excesive (28%) și ocuparea într-un domeniu care nu are legătură cu studiile lor (9%).
În rândul tinerilor absolvenți situația este chiar mai gravă, aproximativ unul din doi absolvenți cu vârsta sub 30 de ani raportând o astfel de lipsă de corespundere în 2015.
„Această necorespundere generează îngrijorarea că universitățile vor întâmpina și mai multe dificultăți în a se adapta nevoilor de calificare viitoare, odată ce economia se va moderniza în continuare", spun experţii.
Moldova nu dispune de standarde în învățământul superior
Mai mult!. Banca Mondială constată că "Republica Moldova nu dispune de standarde în învățământul superior, iar universitățile nu beneficiază de îndrumări clare cu privire la competențele pe care ar trebui să le dezvolte".
„Chiar și discuțiile destul de intense cu comunitatea de afaceri privind cererea de competențe nu au favorizat deocamdată dezvoltarea standardelor profesionale (ocupaționale). În mod ideal, standardele ocupaționale, agreate în cadrul comunității de afaceri, ar trebui să ghideze procesul de învățământ în toate instituțiile de învățământ superior (așa cum se întâmplă în Marea Britanie, Germania, Polonia)", se arată în studiu.
Potrivit experților băncii, instituțiile de învățământ superior din Moldova dispun de un nivel de autonomie sporit, dar nu și de transparență și responsabilitate clară. Mecanismul de finanțare al învățământului superior nu prezintă stimulente de încurajare a instituțiilor să ofere absolvenților competențe care i-ar ajuta să obțină locuri de muncă bune.
În consecinţă, mecanismele de finanțare transparente și bazate pe rezultate pot avea un rol important în promovarea eficienței. Există o necesitate clară de promovare a eficienței și de optimizare a rețelelor, mai apreciază Banca Mondială.
Din anul de studii 2005/2006 şi până în anul 2016/2017 numărul studenţilor a scăzut cu peste 40%. În aceeaşi perioadă numărul instituțiilor de învățământ superior s-a diminuat doar cu 14%, arată studiul „Învățământul superior și necesitatea de a îmbunătăți relevanța și eficiența lui”, realizat de Banca Mondială.
Şi tendinţa se va menţine, astfel încât până în 2020, se așteaptă o scădere cu încă 25% a numărului de studenți până la 55.000 sau mai puțin, susţin experţii Băncii Mondiale, scrie Mold-Street.
Fără studenţi şi fără cadre didactice
De notat că în în anul 2016/2017 numărul studenţilor era estimat la circa 75.000, iar în 2005/2006 - la 125.000.
„Declinul numărului de studenți accentuează îngrijorările legate de calitate și eficiență. Cu o populație medie scontată de 1.700 de studenți pe universitate în 2020, este tot mai puțin probabil că universitățile pot îmbunătăți sau chiar menține calitatea studiilor.
De exemplu, menținerea cadrelor didactice suficient de calificate pentru toate facultățile și disciplinele va deveni tot mai dificilă din cauza lipsei de fonduri și a studenților, la fel ca în anul trecut, când 5.000 de locuri finanțate din buget nu au fost ocupate în timpul admiterii", se arată în studiu.
Experţii Băncii Mondiale susţin că nici în prezent calitatea absolvenţilor instituțiilor de învățământ superior nu corespunde cerinţelor de pe piaţă.
În consecinţă aproximativ jumătate din companiile din Republica Moldova se confruntă cu probleme sistematice în identificarea angajaților care ar dispune de competențele necesare.
Mulți angajatori din Republica Moldova nu reușesc să completeze locurile de muncă vacante din cauza lipsei absolvenților instituțiilor de învățământ superior, care ar dispune de competențele necesare pe piața muncii, a menționat Lucia Casap, expertă în domeniul educației în cadrul Băncii Mondiale, coautoarea studiului.
Unul din doi absolvenți spune că ce a învăţat nu se aplică şi la muncă
Astfel circa 43% din absolvenții instituțiilor de învățământ superior, antrenați în câmpul muncii, au raportat lipsa concordanței între studiile lor și locul de muncă, inclusiv studii excesive (28%) și ocuparea într-un domeniu care nu are legătură cu studiile lor (9%).
În rândul tinerilor absolvenți situația este chiar mai gravă, aproximativ unul din doi absolvenți cu vârsta sub 30 de ani raportând o astfel de lipsă de corespundere în 2015.
„Această necorespundere generează îngrijorarea că universitățile vor întâmpina și mai multe dificultăți în a se adapta nevoilor de calificare viitoare, odată ce economia se va moderniza în continuare", spun experţii.
Moldova nu dispune de standarde în învățământul superior
Mai mult!. Banca Mondială constată că "Republica Moldova nu dispune de standarde în învățământul superior, iar universitățile nu beneficiază de îndrumări clare cu privire la competențele pe care ar trebui să le dezvolte".
„Chiar și discuțiile destul de intense cu comunitatea de afaceri privind cererea de competențe nu au favorizat deocamdată dezvoltarea standardelor profesionale (ocupaționale). În mod ideal, standardele ocupaționale, agreate în cadrul comunității de afaceri, ar trebui să ghideze procesul de învățământ în toate instituțiile de învățământ superior (așa cum se întâmplă în Marea Britanie, Germania, Polonia)", se arată în studiu.
Potrivit experților băncii, instituțiile de învățământ superior din Moldova dispun de un nivel de autonomie sporit, dar nu și de transparență și responsabilitate clară. Mecanismul de finanțare al învățământului superior nu prezintă stimulente de încurajare a instituțiilor să ofere absolvenților competențe care i-ar ajuta să obțină locuri de muncă bune.
În consecinţă, mecanismele de finanțare transparente și bazate pe rezultate pot avea un rol important în promovarea eficienței. Există o necesitate clară de promovare a eficienței și de optimizare a rețelelor, mai apreciază Banca Mondială.