Sistemul de pensionare din Republica Moldova, la trei ani de la reformă, rămâne lipsit de sustenabilitate financiară pe termen lung.
Din cauza îmbătrânirii populației și a migrației forței de muncă, peste câțiva ani există riscul ca tot mai puține persoane să contribuie la bugetul asigurărilor sociale.
Opiniile au foste exprimate în cadrul unei dezbateri publice, la care a fost prezentat un studiu cu rezultatele celor trei ani de reformă. Evenimentul a fost organizat de către Fundația Friedrich Ebert Stiftung Moldova și Comunitatea WatchDog.MD.
Nelea Rusu, autor al studiului, a menționat că noul sistem de acordare a pensiilor a adus condiții noi de pensionare, modalități noi de calculare a beneficiilor, valorizarea, recalcularea pensiilor.
Dar principiile de asigurări sociale au rămas nemodificate. Nu s-a revenit la obligativitatea asigurării sociale a persoanelor fizice care sunt proprietari sau arendași de terenuri.
Ajungând la vârsta de pensionare, aceste persoane, care acum benevol plătesc asigurările sociale, nu vor întruni condițiile stagiului de cotizare, deoarece nu participă activ la asigurarea socială.
Oleg Tofilat, coautor al studiului, a remarcat că sistemul de pensionare are un fond de remunerare a muncii în creștere, crește salariul mediu, numărul de salariați este cam același, se micșorează economia tenebră, a crescut vârsta de pensionare.
Însă, contribuțiile la asigurările sociale s-au micșorat, numărul pensionarilor crește, oamenii migrează și deja se constată că nu are cine forma bugetul asigurărilor sociale.
Sergiu Sainciuc, recenzent al studiului, a menționat că, acum trei ani, când se realiza reforma, coeficientul salariat-pensionar era de unu la unu.
Acum, potrivit noilor date ale Biroului Național de Statistică, coeficientul este și mai mic. În opinia lui Sergiu Sainciuc, trebuie lărgită baza fiscală, pentru a avea o siguranță că pensiile vor fi achitate la timp și în mărime deplină și pe viitor.
„Aceasta este viitorul nostru. Trebuie să stimulăm rămânerea în țară a tinerilor, să creăm locuri de muncă decente”, susține Sergiu Sainciuc.
Legea privind reforma sistemului de pensii, aprobată în 2016, stabilește o nouă formulă de calcul al pensiilor. De asemenea, prevede egalarea vârstei de pensionare (63 de ani) și a stagiului de cotizare (34 de ani) al femeilor cu cel al bărbaților.
Pensia anticipată pentru limită de vârstă poate fi solicitată cu trei ani mai devreme dacă stagiul de cotizare este îndeplinit.
Sistemul de pensionare din Republica Moldova, la trei ani de la reformă, rămâne lipsit de sustenabilitate financiară pe termen lung.
Din cauza îmbătrânirii populației și a migrației forței de muncă, peste câțiva ani există riscul ca tot mai puține persoane să contribuie la bugetul asigurărilor sociale.
Opiniile au foste exprimate în cadrul unei dezbateri publice, la care a fost prezentat un studiu cu rezultatele celor trei ani de reformă. Evenimentul a fost organizat de către Fundația Friedrich Ebert Stiftung Moldova și Comunitatea WatchDog.MD.
Nelea Rusu, autor al studiului, a menționat că noul sistem de acordare a pensiilor a adus condiții noi de pensionare, modalități noi de calculare a beneficiilor, valorizarea, recalcularea pensiilor.
Dar principiile de asigurări sociale au rămas nemodificate. Nu s-a revenit la obligativitatea asigurării sociale a persoanelor fizice care sunt proprietari sau arendași de terenuri.
Ajungând la vârsta de pensionare, aceste persoane, care acum benevol plătesc asigurările sociale, nu vor întruni condițiile stagiului de cotizare, deoarece nu participă activ la asigurarea socială.
Oleg Tofilat, coautor al studiului, a remarcat că sistemul de pensionare are un fond de remunerare a muncii în creștere, crește salariul mediu, numărul de salariați este cam același, se micșorează economia tenebră, a crescut vârsta de pensionare.
Însă, contribuțiile la asigurările sociale s-au micșorat, numărul pensionarilor crește, oamenii migrează și deja se constată că nu are cine forma bugetul asigurărilor sociale.
Sergiu Sainciuc, recenzent al studiului, a menționat că, acum trei ani, când se realiza reforma, coeficientul salariat-pensionar era de unu la unu.
Acum, potrivit noilor date ale Biroului Național de Statistică, coeficientul este și mai mic. În opinia lui Sergiu Sainciuc, trebuie lărgită baza fiscală, pentru a avea o siguranță că pensiile vor fi achitate la timp și în mărime deplină și pe viitor.
„Aceasta este viitorul nostru. Trebuie să stimulăm rămânerea în țară a tinerilor, să creăm locuri de muncă decente”, susține Sergiu Sainciuc.
Legea privind reforma sistemului de pensii, aprobată în 2016, stabilește o nouă formulă de calcul al pensiilor. De asemenea, prevede egalarea vârstei de pensionare (63 de ani) și a stagiului de cotizare (34 de ani) al femeilor cu cel al bărbaților.
Pensia anticipată pentru limită de vârstă poate fi solicitată cu trei ani mai devreme dacă stagiul de cotizare este îndeplinit.