Haideți să facem împreună un exercițiu de memorie și să ne gândim cum arăta viața profesională în urmă cu un an… În clădirile elegante de birouri intrau dimineața bărbați eleganți și femei pe tocuri, odihniți și zâmbitori, și ieșeau seara epuizați. Se bucurau de o pauză de cafea împreună, se supărau când erau hărțuiți sau când șeful era nervos, dar se distrau împreună la teambuildinguri.
Acum totul este o amintire. Munca este remote. Lucrăm din bucătărie și ne bem cafeaua virtual. Suntem chipuri fără trup sau voci fără chip în online. Avem identități virtuale și nu mai știm cum suntem în realitate.
Prezicerea viitorului muncii a fost întotdeauna dificilă, iar pandemia generată de COVID-19 a făcut și mai dificil orice tip de prognostic. Pe fondul incertitudinii create de pandemie, un lucru este sigur: modul în care oamenii lucrează este într-o continuă schimbare.
Ultimele luni au transformat lumea muncii. Pe măsură ce pandemia s-a răspândit, a făcut ravagii în planurile atent concepute ale organizațiilor și angajaților din întreaga lume. Ne-a provocat pe mulți dintre noi să ne facem treaba în circumstanțe foarte diferite și, adesea, foarte dificile. Ne-a învățat că legăturile noastre cu munca se extind dincolo de cei patru pereți ai locului de muncă fizic și ne-a testat cât de rezistenți putem fi în fața unei crize. Ne-a învățat să reconsiderăm ceea ce trebuie să facem și să facem cât mai bine, dar într-un mod diferit. Și, realizând acest lucru, am început să învățăm cum putem face ca munca să funcționeze cu adevărat, pentru toată lumea.
În timpul pandemiei, care s-a extins la nivel global, angajații au căutat sprijinul oferit de organizațiile lor. Ei aveau nevoie de asigurarea că organizația lor îi va păstra în siguranță. Voiau să știe că slujbele lor erau sigure. Angajații aveau nevoie de informații de la lideri despre ce ar trebui să facă în continuare. Studiul Peakon, realizat pe un eșantion de 10 milioane de angajați la nivel global, a comparat răspunsurile date de aceeași respondenți în ianuarie și în iulie 2020. Datele sugerează că scorurile de implicare în muncă ale angajaților, la nivel global, au crescut cu 2% în acest interval. Paradoxal, nu?
Autonomia în muncă
Potrivit cercetărilor din psihologia organizațională, companiile care oferă angajaților autonomie asupra locului, momentului și modului în care lucrează obțin multe beneficii. Când angajații au posibilitatea să lucreze în modul în care ei funcționează cel mai bine, fiind liberi de constrângerile impuse, au un sentiment de responsabilitate mai mare, ceea ce duce la creșterea motivației, productivității și implicării în muncă, în general. Scorurile angajaților, la nivel global, chestionați de Peakon pentru variabila autonomie în muncă au crescut cu 10% între ianuarie și iulie 2020.
Programul flexibil de lucru
Pandemia generată de COVID-19 a demonstrat, incontestabil, faptul că munca la distanță poate funcționa foarte bine pentru angajații din anumite industrii. Pentru prima dată, în timpul pandemiei, mulți angajați au experimentat o autonomie mai mare asupra modului și momentului în care lucrează. Unele companii au acordat angajaților lor libertatea de a lucra de la distanță, ori de câte ori doresc, pentru un viitor previzibil. Pentru unii, asta înseamnă să câștige timp și bani, fără să mai facă o navetă istovitoare. Pentru alții, această facilitate înseamnă să-și poată îngriji copiii sau alți membri ai familiei. Această schimbare a pregătit calea “democratizării muncii”. Pe măsură ce distanța față de un birou devine mai puțin importantă în alegerea unui post, o diversitate mai mare de oameni vor avea șansa de a concura pentru roluri. Astfel, acestă situație oferă organizațiilor un bazin de talente mai divers din care va putea să recruteze.
Munca la distanță va fi o problemă critică pentru angajați atunci când se va face trecerea spre “noua normalitate”. Desigur, aceasta nu funcționează pentru toată lumea, așa că organizațiile ar trebui să acorde oamenilor libertatea de a decide ce funcționează cel mai bine pentru ei, pe baza nevoilor lor individuale. S-ar putea să dorească să lucreze la birou, să lucreze de acasă sau într-un mix al celor două variante. Organizațiile care acționează pentru a facilita această așteptare în creștere a angajaților vor avea șanse mai mari de a reține și de a atrage cei mai buni angajați și, prin urmare, vor câștiga un avantaj competitiv față de rivalii lor în acest moment crucial.
Locul de muncă remodelat
Când pandemia a mutat mulți angajați de la birouri în casele lor sau a cerut companiilor să implementeze noi măsuri de siguranță, a declanșat o schimbare peste noapte a locului de muncă fizic. Această schimbare a avut un impact pozitiv asupra angajaților din întreaga lume. Mulți oameni au apreciat schimbarea, s-au simțit în siguranță și au prosperat în noile medii de lucru. Cu toate acestea, alții au considerat lucrul de la distanță sau pe cel de la locul de muncă, dar cu măsuri de siguranță stricte incredibil de dificile. Probabil, rezultatul acestui experiment este apariția unor modele de lucru hibride. Astfel, vor exista organizații care nu își vor abandona birourile, ci le vor reproiecta și le vor reorganiza pentru a crea contextul ce duce la o mai mare colaborare și conexiune între angajați. Alte organizații pot decide că nu mai au nevoie deloc de un birou fizic. Pentru ei, accentul se va pune pe cea mai bună reconstituire a culturii la locul de muncă într-un mediu digital. Un lucru este sigur: locul de muncă fizic evoluează rapid și se adaptează la nevoile angajaților.
Starea de bine prezentă și viitoare
Locurile de muncă care promovează o sănătate mentală bună în rândul angajaților lor generează un absenteism redus și o productivitate mai mare. În 2017, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a estimat că depresia și anxietatea costă economia mondială 1 trilion de dolari în fiecare an, prin pierdere de productivitate. De asemenea, în mai 2020, OMS a susținut investiții substanțiale pentru a preveni o criză globală de sănătate mentală cauzată de pandemie.
Ultimele luni au fost un test de rezistență pentru organizații și angajații acestora ce s-au confruntat cu un risc crescut de izolare, epuizare, stres și frustrare. Efectele pe termen lung ale acestei perioade asupra sănătății mentale a angajaților vor trebui urmărite cu atenție de către managementul organizațiilor și de psihologi. Dar, pe termen scurt, este pozitiv faptul că între ianuarie și iulie 2020, angajații chestionați de Peakon, la nivel global, s-au simțit mai susținuți de organizații din perspectiva bunăstării lor psihologice. Cheia succesului este ca, acum, organizațiile să se bazeze pe acest impuls sau avantaj pentru pregătirea revenirii activității la parametrii unei „noi normalități”. Bunăstarea psihologică la locul de muncă este un element-cheie pentru creșterea implicării în muncă și, prin urmare, pentru a susține productivitatea. Organizațiile trebuie să dezvolte un cadru care să susțină acest obiectiv pe termen lung, chiar dacă munca se realizează într-un mod hibrid, la distanță sau la birou.
Organizațiile vor trebui să identifice lacunele din politicile lor actuale și să înțeleagă noile provocări legate de bunăstarea mentală a angajaților generate de situațiile viitoare, cum ar fi anxietatea financiară, îngrijorarea cu privire la revenirea la birou sau izolarea prelungită. Organizațiile vor trebui să modeleze conducerea empatică și comportamentele pozitive de sănătate mentală la toate nivelele, de sus în jos. Mai mult, trebuie să recunoască faptul că fiecare angajat va avea nevoi diferite și va trebui să ofere resursele și mediul potrivit fiecăruia, pentru a-i ajuta să se simtă în siguranță, dar și să acceseze asistența, când este cazul.
Ca parte a acestui efort, organizațiile ar trebui să evalueze, să actualizeze și să pună în aplicare politici și practici esențiale care promovează starea de bine atât a angajaților la locul de muncă, cât și în afara acestuia. Organizațiile trebuie să recunoască faptul că performanța va avea, probabil, un nou sens la locul de muncă post-COVID. Sănătatea și productivitatea se combină pentru a ajuta angajații să se dezvolte mai degrabă, decât să îndeplinească doar obiectivele. Liderii ar trebui să se întrebe cum vor oferi sprijin angajaților lor și să se asigure că ei se simt conectați și implicați în realizarea noilor priorități și strategii ale organizației. Angajații caută sens în munca lor: sens pentru organizațiile lor și clienți, dar și pentru ei ca indivizi și carierele lor, precum și sens pentru comunitățile lor.
Cum ne pregătim pentru viitor?
Incontestabil, comportamentul angajaților s-a schimbat de la începutul pandemiei până în prezent. De asemenea, este posibil ca persoanele angajate să se simtă mai bine prin simplul fapt că au un loc de muncă, având în vedere că mulți oameni din întreaga lume au rămas fără locul de muncă în pandemie. Cu toate acestea, cunoașterea și înțelegerea nevoilor angajaților vor fi foarte importante pentru organizații, pe măsură ce se elaborează planuri pentru viitor. Nu numai procesele organizaționale, modul și locațiile de lucru s-au schimbat, dar și angajații lor s-au schimbat. Aceste experiențe, bune sau rele, le-au modelat așteptările. Unii angajați au folosit această perioadă pentru a reevalua ceea ce contează pentru ei și cum să recunoască liniile neclare dintre munca lor și viața privată, pentru a obține un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală. Alți angajați se vor simți stresați, blocați sau suprasolicitați și se vor adresa managementului organizației pentru a primi soluții.
Ca lider, cheia pentru a înțelege ce trebuie să faci în continuare este să asculți experiențele angajaților tăi și să folosești informațiile pentru a acționa și a conduce schimbări pozitive. Atunci când angajații se simt auziți și susținuți, aceștia se simt împuterniciți și motivați să vă ajute să vă conduceți organizația.
Pandemia a oferit lumii o mare oportunitate de a modela lumea muncii și de a o alinia mai bine la ceea ce cer angajații de ceva timp: mai multă flexibilitate, transformare digitală, mai multă încredere și transparență, precum și integrare dintre viața profesională și personală. Transformați această ocazie într-o mare oportunitate și redefiniți procesele organizaționale pentru o adaptare mai rapidă la noua normalitate. Acesta va fi un avantaj competitiv și va face diferența între organizații! Continuați să aveți grijă de oameni și să răspundeți nevoilor lor și, cu siguranță, veți fi recompensați.
Haideți să facem împreună un exercițiu de memorie și să ne gândim cum arăta viața profesională în urmă cu un an… În clădirile elegante de birouri intrau dimineața bărbați eleganți și femei pe tocuri, odihniți și zâmbitori, și ieșeau seara epuizați. Se bucurau de o pauză de cafea împreună, se supărau când erau hărțuiți sau când șeful era nervos, dar se distrau împreună la teambuildinguri.
Acum totul este o amintire. Munca este remote. Lucrăm din bucătărie și ne bem cafeaua virtual. Suntem chipuri fără trup sau voci fără chip în online. Avem identități virtuale și nu mai știm cum suntem în realitate.
Prezicerea viitorului muncii a fost întotdeauna dificilă, iar pandemia generată de COVID-19 a făcut și mai dificil orice tip de prognostic. Pe fondul incertitudinii create de pandemie, un lucru este sigur: modul în care oamenii lucrează este într-o continuă schimbare.
Ultimele luni au transformat lumea muncii. Pe măsură ce pandemia s-a răspândit, a făcut ravagii în planurile atent concepute ale organizațiilor și angajaților din întreaga lume. Ne-a provocat pe mulți dintre noi să ne facem treaba în circumstanțe foarte diferite și, adesea, foarte dificile. Ne-a învățat că legăturile noastre cu munca se extind dincolo de cei patru pereți ai locului de muncă fizic și ne-a testat cât de rezistenți putem fi în fața unei crize. Ne-a învățat să reconsiderăm ceea ce trebuie să facem și să facem cât mai bine, dar într-un mod diferit. Și, realizând acest lucru, am început să învățăm cum putem face ca munca să funcționeze cu adevărat, pentru toată lumea.
În timpul pandemiei, care s-a extins la nivel global, angajații au căutat sprijinul oferit de organizațiile lor. Ei aveau nevoie de asigurarea că organizația lor îi va păstra în siguranță. Voiau să știe că slujbele lor erau sigure. Angajații aveau nevoie de informații de la lideri despre ce ar trebui să facă în continuare. Studiul Peakon, realizat pe un eșantion de 10 milioane de angajați la nivel global, a comparat răspunsurile date de aceeași respondenți în ianuarie și în iulie 2020. Datele sugerează că scorurile de implicare în muncă ale angajaților, la nivel global, au crescut cu 2% în acest interval. Paradoxal, nu?
Autonomia în muncă
Potrivit cercetărilor din psihologia organizațională, companiile care oferă angajaților autonomie asupra locului, momentului și modului în care lucrează obțin multe beneficii. Când angajații au posibilitatea să lucreze în modul în care ei funcționează cel mai bine, fiind liberi de constrângerile impuse, au un sentiment de responsabilitate mai mare, ceea ce duce la creșterea motivației, productivității și implicării în muncă, în general. Scorurile angajaților, la nivel global, chestionați de Peakon pentru variabila autonomie în muncă au crescut cu 10% între ianuarie și iulie 2020.
Programul flexibil de lucru
Pandemia generată de COVID-19 a demonstrat, incontestabil, faptul că munca la distanță poate funcționa foarte bine pentru angajații din anumite industrii. Pentru prima dată, în timpul pandemiei, mulți angajați au experimentat o autonomie mai mare asupra modului și momentului în care lucrează. Unele companii au acordat angajaților lor libertatea de a lucra de la distanță, ori de câte ori doresc, pentru un viitor previzibil. Pentru unii, asta înseamnă să câștige timp și bani, fără să mai facă o navetă istovitoare. Pentru alții, această facilitate înseamnă să-și poată îngriji copiii sau alți membri ai familiei. Această schimbare a pregătit calea “democratizării muncii”. Pe măsură ce distanța față de un birou devine mai puțin importantă în alegerea unui post, o diversitate mai mare de oameni vor avea șansa de a concura pentru roluri. Astfel, acestă situație oferă organizațiilor un bazin de talente mai divers din care va putea să recruteze.
Munca la distanță va fi o problemă critică pentru angajați atunci când se va face trecerea spre “noua normalitate”. Desigur, aceasta nu funcționează pentru toată lumea, așa că organizațiile ar trebui să acorde oamenilor libertatea de a decide ce funcționează cel mai bine pentru ei, pe baza nevoilor lor individuale. S-ar putea să dorească să lucreze la birou, să lucreze de acasă sau într-un mix al celor două variante. Organizațiile care acționează pentru a facilita această așteptare în creștere a angajaților vor avea șanse mai mari de a reține și de a atrage cei mai buni angajați și, prin urmare, vor câștiga un avantaj competitiv față de rivalii lor în acest moment crucial.
Locul de muncă remodelat
Când pandemia a mutat mulți angajați de la birouri în casele lor sau a cerut companiilor să implementeze noi măsuri de siguranță, a declanșat o schimbare peste noapte a locului de muncă fizic. Această schimbare a avut un impact pozitiv asupra angajaților din întreaga lume. Mulți oameni au apreciat schimbarea, s-au simțit în siguranță și au prosperat în noile medii de lucru. Cu toate acestea, alții au considerat lucrul de la distanță sau pe cel de la locul de muncă, dar cu măsuri de siguranță stricte incredibil de dificile. Probabil, rezultatul acestui experiment este apariția unor modele de lucru hibride. Astfel, vor exista organizații care nu își vor abandona birourile, ci le vor reproiecta și le vor reorganiza pentru a crea contextul ce duce la o mai mare colaborare și conexiune între angajați. Alte organizații pot decide că nu mai au nevoie deloc de un birou fizic. Pentru ei, accentul se va pune pe cea mai bună reconstituire a culturii la locul de muncă într-un mediu digital. Un lucru este sigur: locul de muncă fizic evoluează rapid și se adaptează la nevoile angajaților.
Starea de bine prezentă și viitoare
Locurile de muncă care promovează o sănătate mentală bună în rândul angajaților lor generează un absenteism redus și o productivitate mai mare. În 2017, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a estimat că depresia și anxietatea costă economia mondială 1 trilion de dolari în fiecare an, prin pierdere de productivitate. De asemenea, în mai 2020, OMS a susținut investiții substanțiale pentru a preveni o criză globală de sănătate mentală cauzată de pandemie.
Ultimele luni au fost un test de rezistență pentru organizații și angajații acestora ce s-au confruntat cu un risc crescut de izolare, epuizare, stres și frustrare. Efectele pe termen lung ale acestei perioade asupra sănătății mentale a angajaților vor trebui urmărite cu atenție de către managementul organizațiilor și de psihologi. Dar, pe termen scurt, este pozitiv faptul că între ianuarie și iulie 2020, angajații chestionați de Peakon, la nivel global, s-au simțit mai susținuți de organizații din perspectiva bunăstării lor psihologice. Cheia succesului este ca, acum, organizațiile să se bazeze pe acest impuls sau avantaj pentru pregătirea revenirii activității la parametrii unei „noi normalități”. Bunăstarea psihologică la locul de muncă este un element-cheie pentru creșterea implicării în muncă și, prin urmare, pentru a susține productivitatea. Organizațiile trebuie să dezvolte un cadru care să susțină acest obiectiv pe termen lung, chiar dacă munca se realizează într-un mod hibrid, la distanță sau la birou.
Organizațiile vor trebui să identifice lacunele din politicile lor actuale și să înțeleagă noile provocări legate de bunăstarea mentală a angajaților generate de situațiile viitoare, cum ar fi anxietatea financiară, îngrijorarea cu privire la revenirea la birou sau izolarea prelungită. Organizațiile vor trebui să modeleze conducerea empatică și comportamentele pozitive de sănătate mentală la toate nivelele, de sus în jos. Mai mult, trebuie să recunoască faptul că fiecare angajat va avea nevoi diferite și va trebui să ofere resursele și mediul potrivit fiecăruia, pentru a-i ajuta să se simtă în siguranță, dar și să acceseze asistența, când este cazul.
Ca parte a acestui efort, organizațiile ar trebui să evalueze, să actualizeze și să pună în aplicare politici și practici esențiale care promovează starea de bine atât a angajaților la locul de muncă, cât și în afara acestuia. Organizațiile trebuie să recunoască faptul că performanța va avea, probabil, un nou sens la locul de muncă post-COVID. Sănătatea și productivitatea se combină pentru a ajuta angajații să se dezvolte mai degrabă, decât să îndeplinească doar obiectivele. Liderii ar trebui să se întrebe cum vor oferi sprijin angajaților lor și să se asigure că ei se simt conectați și implicați în realizarea noilor priorități și strategii ale organizației. Angajații caută sens în munca lor: sens pentru organizațiile lor și clienți, dar și pentru ei ca indivizi și carierele lor, precum și sens pentru comunitățile lor.
Cum ne pregătim pentru viitor?
Incontestabil, comportamentul angajaților s-a schimbat de la începutul pandemiei până în prezent. De asemenea, este posibil ca persoanele angajate să se simtă mai bine prin simplul fapt că au un loc de muncă, având în vedere că mulți oameni din întreaga lume au rămas fără locul de muncă în pandemie. Cu toate acestea, cunoașterea și înțelegerea nevoilor angajaților vor fi foarte importante pentru organizații, pe măsură ce se elaborează planuri pentru viitor. Nu numai procesele organizaționale, modul și locațiile de lucru s-au schimbat, dar și angajații lor s-au schimbat. Aceste experiențe, bune sau rele, le-au modelat așteptările. Unii angajați au folosit această perioadă pentru a reevalua ceea ce contează pentru ei și cum să recunoască liniile neclare dintre munca lor și viața privată, pentru a obține un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală. Alți angajați se vor simți stresați, blocați sau suprasolicitați și se vor adresa managementului organizației pentru a primi soluții.
Ca lider, cheia pentru a înțelege ce trebuie să faci în continuare este să asculți experiențele angajaților tăi și să folosești informațiile pentru a acționa și a conduce schimbări pozitive. Atunci când angajații se simt auziți și susținuți, aceștia se simt împuterniciți și motivați să vă ajute să vă conduceți organizația.
Pandemia a oferit lumii o mare oportunitate de a modela lumea muncii și de a o alinia mai bine la ceea ce cer angajații de ceva timp: mai multă flexibilitate, transformare digitală, mai multă încredere și transparență, precum și integrare dintre viața profesională și personală. Transformați această ocazie într-o mare oportunitate și redefiniți procesele organizaționale pentru o adaptare mai rapidă la noua normalitate. Acesta va fi un avantaj competitiv și va face diferența între organizații! Continuați să aveți grijă de oameni și să răspundeți nevoilor lor și, cu siguranță, veți fi recompensați.