Ce știu moldovenii despre protecția datelor personale (VIDEO)
28 ian. 2020, 13:10
1 068
Datele personale și protejarea lor rămâne un subiect greu de asimiliat în rândul moldovenilor. Cu ocazia Zilei Protecției Datelor cu Caracter Personal, specialiștii îndeamnă oamenii să se informeze mai mult atunci când sunt solicitate informații despre ei, dar și să publice mai puține detalii despre viața privată pe rețelele de socializare.
Ziua Protecţiei Datelor cu Caracter Personal este marcată în fiecare an de comunitatea internațională pe 28 ianuarie. Mai exact, astăzi se împlinesc 38 de ani de la semnarea, la Strasbourg, Convenţiei 108 privind protecția datelor personale. Potrivit președintelui Asociației pentru Protecția Vieții Private, Sergiu Bozian, prin oferirea datelor personale se creează anumite situații de risc. Astfel, cineva poate lua un credit, automobil în leasing din numele nostru, să transmită proprietățile noastre pe numele altor persoane, să ne înregistreze pe listele unui partid, să achite amenzi contravenționale.
Precizăm că datele cu caracter personal sunt orice tip de informații prin care poate fi identificată o anumită persoană, precum datele din buletinul de identitate, card bancar, legitimație, cont google, cont rețea de socializare, număr de înmatriculare al automobilului sau adresa locului de trai.
„PIN-ul era în husa telefonului”
Întrebați cum își protejează datele personale, locuitorii capitalei spun că nu se simt protejați atunci când oferă datele personale. Unii au avut parte și de situații neplăcute.
„Mi-a luat cardul cu tot cu PIN. PIN-ul era în husa de la telefon, nu în portmoneu. Când am scos telefonul, a căzut PIN-ul cu tot cu card”.
„Prin email am scris cuiva și s-a întâmplat că cineva a intrat în email-ul meu. Iată așa”.
„S-a întâmplat să țineți PIN-ul în portmoneu sau să îl pierdeți? În telefon îl țin. În cazul în care pierdeți telefonul și află cineva PIN-ul? La mine e face ID, Iphone 10. Nimeni nu poate să intre în telefonul meu”.
„Eu nu vreau ca ele să nimerească pe mâini străine. De aceea eu mă strădui să nu las nicăieri datele mele personale. Mă strădui să nu folosesc cardul bancar. Dacă e posibil să nu arăt pașaportul, atunci nu fac asta”.
„Dacă ele sunt scrise în documente, eu nu sunt convins că nu pot fi transmise unei alte persoane. Eu nu simt siguranță și anumite garanții”.
„Mă uit și eu să nu fie nimeni prin preajmă. Încetișor scot și îmi fac treaba.Nimeni nu are acces la codurile mele”.
„Nu punem întrebăm și nu cerem explicații”
Sergiu Bozian spune că cele mai actuale greșeli în rândul moldovenilor privind datele lor personale sunt neinformarea, publicarea informațiilor despre viața privată pe rețelele de socializare, precum și folosirea aplicațiilor de pe internet.
„Nu punem întrebări și nu solicităm să ne explice: „Cu ce ocazie solicitați copia buletinului. Din ce motiv solicitați datele soțului, soției, copilului? Pentru ce vă trebuie contul bancar și parola?”. Sunt diferite aplicații pe internet în care noi indicăm datele noastre și vedem cum o să aratăm peste 10 ani, bătrâni, tineri, după horoscop, ce profesie ar trebui să avem. Unicul scop este de a colecta cât mai multe date personale. Când le oferim, noi le cedăm gratuit”, a explicat președintele Asociației pentru Protecția Vieții Private.
La fel, experții din domeniu fac apel către părinți să verifice informațiile pe care le transmit copiii altor persoane.
„Părinții trebuie să se informeze despre riscurile pe internet, al doilea ar trebui să instituie filtre, softuri sau programe specializate de control parental prin care să interzică navigarea pe site-uri interzise, să supună verificării acelor profile sau corespondența care se duce dintre copil și alte persoane terțe”.
„Legislația R. Moldova privind protecția datelor personale este demodată”
Numărul plângerilor privind încălcarea vieții private și folosirea frauduloasă a datelor personale crește în fiecare an în țara noastră. Dacă în 2009 au fost depuse în jur de 10 plângeri, în 2018 s-au înregistrat aproape 500 de încălcări. Dintre acestea, mai puțin de 50 de cauze ajung în instanțele de judecată.
„În Republica Moldova nu este incriminat furtul de identitate și uzurparea de identitate. La noi este liber la aceste activități. Legislația privind protecția datelor cu caracter personal este învechită, demodată și nu mai face față la realitățile cu care ne confruntăm astăzi. În R. Moldova se aplică legea cu privire la protecția datelor elaborată încă în anul 1995. O bună parte dintre cazuri sau aproape jumătate din ele sunt încetate din cauza expirării termenului de prescripție sau din motive formale sau că nu există probe suficiente”, a mai spus Sergiu Bozian.
Potrivit legislației, sancțiunea maximă pentru încălcările privind datele personale este de 15 mii de lei. În țările europene, amenda e până la 20 de milioane de euro sau patru procente din venitul global al companiei.
Amintim că în 2015 compania „StarNet” a avut parte de un incident de securitate la prelucrarea datelor cu caracter personal. Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a decis atunci să sancționeze contravențional compania cu o amendă de cel mult 10 mii lei.
La fel, precizăm că în 2019 hackerii au obţinut milioane de date cu caracter personal şi financiar din Bulgaria, pe care ulterior le-ar fi distribuit cu o adresă de e-mail rusească, a anunțat guvernul bulgar. La fel, date personale a numeroşi politicieni şi jurnalişti din Germania, inclusiv ale preşedintelui Frank-Walter Steinmeier şi ale cancelarului Angela Merkel, au fost publicate de hackeri la începutul anului trecut.
Totodată, vă amintim despre scandalul în care a fost implicat liderul SUA,Donald Trump, și Facebook. Potrivit unor investigații publicate de New York Times și The Observer, compania Cambridge Analytica a colectat date personale de la peste 50 milioane de utilizatori Facebook și le-a folosit în campania electorală a lui Donald Trump.
Datele personale și protejarea lor rămâne un subiect greu de asimiliat în rândul moldovenilor. Cu ocazia Zilei Protecției Datelor cu Caracter Personal, specialiștii îndeamnă oamenii să se informeze mai mult atunci când sunt solicitate informații despre ei, dar și să publice mai puține detalii despre viața privată pe rețelele de socializare.
Ziua Protecţiei Datelor cu Caracter Personal este marcată în fiecare an de comunitatea internațională pe 28 ianuarie. Mai exact, astăzi se împlinesc 38 de ani de la semnarea, la Strasbourg, Convenţiei 108 privind protecția datelor personale. Potrivit președintelui Asociației pentru Protecția Vieții Private, Sergiu Bozian, prin oferirea datelor personale se creează anumite situații de risc. Astfel, cineva poate lua un credit, automobil în leasing din numele nostru, să transmită proprietățile noastre pe numele altor persoane, să ne înregistreze pe listele unui partid, să achite amenzi contravenționale.
Precizăm că datele cu caracter personal sunt orice tip de informații prin care poate fi identificată o anumită persoană, precum datele din buletinul de identitate, card bancar, legitimație, cont google, cont rețea de socializare, număr de înmatriculare al automobilului sau adresa locului de trai.
„PIN-ul era în husa telefonului”
Întrebați cum își protejează datele personale, locuitorii capitalei spun că nu se simt protejați atunci când oferă datele personale. Unii au avut parte și de situații neplăcute.
„Mi-a luat cardul cu tot cu PIN. PIN-ul era în husa de la telefon, nu în portmoneu. Când am scos telefonul, a căzut PIN-ul cu tot cu card”.
„Prin email am scris cuiva și s-a întâmplat că cineva a intrat în email-ul meu. Iată așa”.
„S-a întâmplat să țineți PIN-ul în portmoneu sau să îl pierdeți? În telefon îl țin. În cazul în care pierdeți telefonul și află cineva PIN-ul? La mine e face ID, Iphone 10. Nimeni nu poate să intre în telefonul meu”.
„Eu nu vreau ca ele să nimerească pe mâini străine. De aceea eu mă strădui să nu las nicăieri datele mele personale. Mă strădui să nu folosesc cardul bancar. Dacă e posibil să nu arăt pașaportul, atunci nu fac asta”.
„Dacă ele sunt scrise în documente, eu nu sunt convins că nu pot fi transmise unei alte persoane. Eu nu simt siguranță și anumite garanții”.
„Mă uit și eu să nu fie nimeni prin preajmă. Încetișor scot și îmi fac treaba.Nimeni nu are acces la codurile mele”.
„Nu punem întrebăm și nu cerem explicații”
Sergiu Bozian spune că cele mai actuale greșeli în rândul moldovenilor privind datele lor personale sunt neinformarea, publicarea informațiilor despre viața privată pe rețelele de socializare, precum și folosirea aplicațiilor de pe internet.
„Nu punem întrebări și nu solicităm să ne explice: „Cu ce ocazie solicitați copia buletinului. Din ce motiv solicitați datele soțului, soției, copilului? Pentru ce vă trebuie contul bancar și parola?”. Sunt diferite aplicații pe internet în care noi indicăm datele noastre și vedem cum o să aratăm peste 10 ani, bătrâni, tineri, după horoscop, ce profesie ar trebui să avem. Unicul scop este de a colecta cât mai multe date personale. Când le oferim, noi le cedăm gratuit”, a explicat președintele Asociației pentru Protecția Vieții Private.
La fel, experții din domeniu fac apel către părinți să verifice informațiile pe care le transmit copiii altor persoane.
„Părinții trebuie să se informeze despre riscurile pe internet, al doilea ar trebui să instituie filtre, softuri sau programe specializate de control parental prin care să interzică navigarea pe site-uri interzise, să supună verificării acelor profile sau corespondența care se duce dintre copil și alte persoane terțe”.
„Legislația R. Moldova privind protecția datelor personale este demodată”
Numărul plângerilor privind încălcarea vieții private și folosirea frauduloasă a datelor personale crește în fiecare an în țara noastră. Dacă în 2009 au fost depuse în jur de 10 plângeri, în 2018 s-au înregistrat aproape 500 de încălcări. Dintre acestea, mai puțin de 50 de cauze ajung în instanțele de judecată.
„În Republica Moldova nu este incriminat furtul de identitate și uzurparea de identitate. La noi este liber la aceste activități. Legislația privind protecția datelor cu caracter personal este învechită, demodată și nu mai face față la realitățile cu care ne confruntăm astăzi. În R. Moldova se aplică legea cu privire la protecția datelor elaborată încă în anul 1995. O bună parte dintre cazuri sau aproape jumătate din ele sunt încetate din cauza expirării termenului de prescripție sau din motive formale sau că nu există probe suficiente”, a mai spus Sergiu Bozian.
Potrivit legislației, sancțiunea maximă pentru încălcările privind datele personale este de 15 mii de lei. În țările europene, amenda e până la 20 de milioane de euro sau patru procente din venitul global al companiei.
Amintim că în 2015 compania „StarNet” a avut parte de un incident de securitate la prelucrarea datelor cu caracter personal. Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a decis atunci să sancționeze contravențional compania cu o amendă de cel mult 10 mii lei.
La fel, precizăm că în 2019 hackerii au obţinut milioane de date cu caracter personal şi financiar din Bulgaria, pe care ulterior le-ar fi distribuit cu o adresă de e-mail rusească, a anunțat guvernul bulgar. La fel, date personale a numeroşi politicieni şi jurnalişti din Germania, inclusiv ale preşedintelui Frank-Walter Steinmeier şi ale cancelarului Angela Merkel, au fost publicate de hackeri la începutul anului trecut.
Totodată, vă amintim despre scandalul în care a fost implicat liderul SUA,Donald Trump, și Facebook. Potrivit unor investigații publicate de New York Times și The Observer, compania Cambridge Analytica a colectat date personale de la peste 50 milioane de utilizatori Facebook și le-a folosit în campania electorală a lui Donald Trump.