O mică perspectivă istorică: Imperiul Britanic a fost cea mai mare și mai complexă formă de organizare din istorie, acoperind aproximativ un sfert din suprafața planetei, având o imensă diversitate socială, economică, religioasă și culturală. Nu voi merge în dinamica funcționării unei astfel de administrații întrucât ne-am apropia periculos de elementele ce stau la baza imperialismului, ci aș vrea să remarc faptul că în interiorul Imperiului a devenit un obicei ca liderii să călătorească în diferitele colonii și teritorii. Iar prin lideri, mă refer la funcționari publici, ofițeri de armată, aristocrați și membrii ai Familiei Regale, profesori, oameni de știință, preoți, artiști și lista poate continua. Poate pentru prima oara în istorie a devenit normal ca acești lideri din domeniile lor de activitate, să petreacă timp în alte geografii pentru a se dezvolta, a învăța sau pur și simplu pentru a fi promovați în funcții. Deși oamenii au călătorit pentru muncă și educație încă din antichitate, acum se pare că acest lucru devine oarecum obligatoriu pentru elite. Și bineînțeles că această activitate nu s-a limitat doar la nivelul Imperiului Britanic, ci și în marea majoritate a statelor Europene. Churchill a petrecut 5 ani în Sudan, India și Africa de Sud; Kipling și-a construit “Cartea Junglei” pe baza folclorului pe care l-a strâns în cei 10 ani petrecuți în India; Gaugin a petrecut 10 ani în Polinezia Franceză unde și-a conceput o bună parte din operă. Iar lista poate continua.
Revenim în prezent, însă fără a lua în considerare ultimele șase luni. Ne aflăm în mijlocul revoluției digitale și ritmul de adopție a inovației și schimbării erau fără precedent. Globalizarea părea a fi un termen de secol 20, iar implicațiile acesteia sunt deja mai “bătrâne” decât majoritatea dintre noi. În același timp, forța de muncă este mai mobilă ca niciodată. Aproximativ 4% din cetățenii Uniunii Europene locuiesc și muncesc în altă țară, iar la nivel global situația este asemănătoare (3.2% într-un studiu ONU).
Ce se va întâmpla cu carierele internaționale după criza Covid-19? Un răspuns simplu ar fi ca cel mai probabil majoritatea trendurilor cu privire la migrația forței de muncă vor rămâne pe aceeași pantă ascendentă. Da, există factori politici care creează un impact negativ și da, probabil multi expați vor dori să se întoarcă acasă pentru a fi mai aproape de familiile lor după câteva luni (sau poate chiar ani!) de panică legată de siguranța acestora. Dar în același timp, termenul devenit buzzword de “Future of work”, se va transforma în realitate și asta va avea multe în comun cu mobilitatea oamenilor și cu internaționalizarea abilităților și aptitudinilor oamenilor. Oamenii vor continua să caute o experiență și expunere internațională – care vor deveni oportunități de creștere și învățare cu un impact la nivelul întregii cariere, similar cu exemplul dat despre Imperiul Britanic mai sus.
De ce ar trebui astfel să cauți o experiență de lucru internațională în următoarea perioadă? Iată câteva motive:
- Te va scoate din zona de confort și îți va construi o atitudine inovativă. Vei fi expus unui mediu și unei culturi de business diferite și aproape totul va fi “nou”, iar dacă vei combina acestea cu experiența deja acumulată, vei putea genera noi idei cu o mai mare usurință. De aceea cele mai multe centre de invoție globale sunt și cele mai diverse din punct de vedere cultural, atrăgând talent din toată lumea.
- Îți va extinde rețeaua de cunoștințe și vei cunoaște oameni care te vor ajuta să crești. Sigur, mediul de afaceri devine din ce în ce mai internațional, într-o lume din ce în ce mai globală, iar rețeaua ta de contacte va trebui să țină pasul. De asemenea, aceasta poate fi o oportunitate în a întâlni persoane cu care vei interacționa mai târziu în carieră, în special, în marile companii.
- Îți vei dezvolta “soft skill-urile”. Aceasta este obligatorie mai ales în cazul în care îți dorești o carieră în străinătate pe termen lung, indiferent de domeniul tău de activitate. Abilități precum comunicarea, negocierea, tenacitatea, munca în echipă, capacitatea de rezolvare a problemelor și gândirea critică – toate vor căpăta o importanță sporită, iar la baza acestora este adaptabilitatea și bineînțeles etica.
- Îți vei dezvolta “inteligența culturală”. Desigur că aceasta este un derivat al inteligenței emoționale, un lucru pe care încă foarte mulți angajatori îl iau în considerare când recrutează, iar expunerea la alte culturi te va ajuta să privești diferitele contexte din alte perspective. Aceasta vine mână în mână cu dezvoltarea “soft skill-urilor” și beneficiile le vei vedea pe durata întregii cariere. Vei fi nevoit mai mult ca niciodată să intri în pielea celui din fața ta, iar asta va fi o foarte bună sursă de învățare.
- Reprezintă un accelerator al carierei. Deși sună pragmatic și oportunistic, realitatea este că marea majoritate a angajaților care au experiență internațională vor avea șanse mai mari să fie promovați și vor fi mai “vânați” de recrutori.
Există multe motive pentru care oamenii nu sunt mobili și nu vor dori să meargă înspre un job în afara țării, iar de cele mai multe ori acestea sunt legate de familie.
Dar pentru binele carierei tale, data viitoare când vei vedea un rol într-o altă țară postat pe intranet-ul companiei tale sau dacă vei fi abordat de către un recrutor – gândește-te bine! Pentru că joburile internaționale care nu vor mai necesita relocare (ci doar munca de acasă) vor fi din ce în ce mai multe și vor accelera (posibil exponențial) panta pe care am descris-o mai sus și inclusiv rolurile de leadership vor fi influențate. Dar acesta este un subiect pentru o altă discuție.
O mică perspectivă istorică: Imperiul Britanic a fost cea mai mare și mai complexă formă de organizare din istorie, acoperind aproximativ un sfert din suprafața planetei, având o imensă diversitate socială, economică, religioasă și culturală. Nu voi merge în dinamica funcționării unei astfel de administrații întrucât ne-am apropia periculos de elementele ce stau la baza imperialismului, ci aș vrea să remarc faptul că în interiorul Imperiului a devenit un obicei ca liderii să călătorească în diferitele colonii și teritorii. Iar prin lideri, mă refer la funcționari publici, ofițeri de armată, aristocrați și membrii ai Familiei Regale, profesori, oameni de știință, preoți, artiști și lista poate continua. Poate pentru prima oara în istorie a devenit normal ca acești lideri din domeniile lor de activitate, să petreacă timp în alte geografii pentru a se dezvolta, a învăța sau pur și simplu pentru a fi promovați în funcții. Deși oamenii au călătorit pentru muncă și educație încă din antichitate, acum se pare că acest lucru devine oarecum obligatoriu pentru elite. Și bineînțeles că această activitate nu s-a limitat doar la nivelul Imperiului Britanic, ci și în marea majoritate a statelor Europene. Churchill a petrecut 5 ani în Sudan, India și Africa de Sud; Kipling și-a construit “Cartea Junglei” pe baza folclorului pe care l-a strâns în cei 10 ani petrecuți în India; Gaugin a petrecut 10 ani în Polinezia Franceză unde și-a conceput o bună parte din operă. Iar lista poate continua.
Revenim în prezent, însă fără a lua în considerare ultimele șase luni. Ne aflăm în mijlocul revoluției digitale și ritmul de adopție a inovației și schimbării erau fără precedent. Globalizarea părea a fi un termen de secol 20, iar implicațiile acesteia sunt deja mai “bătrâne” decât majoritatea dintre noi. În același timp, forța de muncă este mai mobilă ca niciodată. Aproximativ 4% din cetățenii Uniunii Europene locuiesc și muncesc în altă țară, iar la nivel global situația este asemănătoare (3.2% într-un studiu ONU).
Ce se va întâmpla cu carierele internaționale după criza Covid-19? Un răspuns simplu ar fi ca cel mai probabil majoritatea trendurilor cu privire la migrația forței de muncă vor rămâne pe aceeași pantă ascendentă. Da, există factori politici care creează un impact negativ și da, probabil multi expați vor dori să se întoarcă acasă pentru a fi mai aproape de familiile lor după câteva luni (sau poate chiar ani!) de panică legată de siguranța acestora. Dar în același timp, termenul devenit buzzword de “Future of work”, se va transforma în realitate și asta va avea multe în comun cu mobilitatea oamenilor și cu internaționalizarea abilităților și aptitudinilor oamenilor. Oamenii vor continua să caute o experiență și expunere internațională – care vor deveni oportunități de creștere și învățare cu un impact la nivelul întregii cariere, similar cu exemplul dat despre Imperiul Britanic mai sus.
De ce ar trebui astfel să cauți o experiență de lucru internațională în următoarea perioadă? Iată câteva motive:
Există multe motive pentru care oamenii nu sunt mobili și nu vor dori să meargă înspre un job în afara țării, iar de cele mai multe ori acestea sunt legate de familie.
Dar pentru binele carierei tale, data viitoare când vei vedea un rol într-o altă țară postat pe intranet-ul companiei tale sau dacă vei fi abordat de către un recrutor – gândește-te bine! Pentru că joburile internaționale care nu vor mai necesita relocare (ci doar munca de acasă) vor fi din ce în ce mai multe și vor accelera (posibil exponențial) panta pe care am descris-o mai sus și inclusiv rolurile de leadership vor fi influențate. Dar acesta este un subiect pentru o altă discuție.