"Între 100 și 105 ani am publicat patru articole științifice", spune Bill Frankland, care acum are 106 ani, fiind unul dintre cei mai bătrâni oameni de știință activi din lume.
El a terminat facultatea de Medicină în anii 1930, iar de atunci a muncit continuu pentru a-și construi o ilustră carieră. Și a reușit. A ajuns să fie o autoritate în ceea ce privește alergiile. A lucrat împreună cu Alexander Fleming, premiat cu Nobel pentru munca sa în domeniul antibioticelor. De asemenea, a fost la un moment dat chemat în Irak pentru a-l trata pe dictatorul Saddam Hussein. Însă lista reușitelor sale este mult mai lungă de-atât.
Dar de ce a preferat Bill Frankland să muncească chiar și după vârsta legală de pensionare? De ce a vrut să rămână în piața muncii?
"Ce să fac altceva?", a fost replică acestuia. Ba mai mult, el lucrează de zor la terminarea încă unui articol științific.
Fără îndoială, atitudinea lui Bill Frankland este puțin ieșită din comun. Asta pentru că multe persoane își imaginează că vor ieși la pensie și vor avea o viață mai liniștită, bucurându-se de efortul depus în anii petrecuți la job, dar și de nepoți și nepoate.
Însă privind cum evoluează societatea, putem observa cu ușurință că o astfel de imagine nu mai e realistă. Fie că veniturile sunt mici ori că vor să rămână activi pe piața muncii pentru a-și menține creierul activ, tot mai multe persoane se pensionează mai târziu. În plus, din lipsa de specialiștii, unii sunt chemați să muncească chiar și după ce au ieșit la pensie.
Tu ţi-ai pus bani deoparte pentru pensionare? Crezi că îţi vor fi de-ajuns?
Din păcate, nu ne pregătim suficient pentru viitor. Potrivit unui raport realizat de World Economic Forum (WEF), diferența dintre câți bani pun deoparte oamenii pentru pensionare și cât vor avea nevoie este uriașă.
Doar în statele cu cele mai mari PIB-uri din lume – SUA, Marea Britanie, Japonia, Olanda, Canada, Australia, China și India – există un gol ce totalizează 428.000 de miliarde de dolari, care trebuie acoperit până în 2020!
În același timp, populația îmbătrânește din ce în ce mai mult. În 2015 erau cam 451.000 de persoane care aveau cel puțin 100 de ani, iar acest număr va crește de opt ori în următoarele trei decenii.
Cum speranța de viață e și ea pe plus, iată că mulți dintre seniori vor prefera să muncească decât să trăiască cu bani puţini sau să stea degeaba.
Ce joburi vom face la 80+ de ani?
Răspunsul la această întrebare ar putea să vă uimească. Asta pentru că există destul exemple de oameni peste 100 de ani care muncesc. Da, ați citit bine! Din SUA până în Polonia și India, seniorii vor să fie activi. Iar "paleta" de meserii este una bogată. De exemplu, Anthony Mancinelli este frizer la 117 ani, Stanislaw Kowalski este atlet la 104 ani, iar Mastanamma, în vârstă de 104 ani, are un succes uriaș cu canalul său de YouTube despre gătit.
Statisticile arată că aproape 19% dintre americanii care au cel puțin 65 de ani lucrau cel puțin part-time în al doilea trimestru din 2017, potrivit datelor oficiale. Este cel mai mare procent din ultimii 55 de ani! Până în 2024, estimările arată că 36% din populația SUA cu vârste cuprinse între 65 și 69 de ani vor fi în câmpul muncii, în creștere de la 22%, cât era procentul în 1994. Tendinţa se observă și în alte țări. La nivel global, aproape 20% dintre persoane își doresc să se retragă din piața muncii la 75 de ani sau deloc.
Din cei 5,234 milioane de pensionari din țara noastră, aproape 150.000 de sunt angajaţi în acest moment cu forme legale, majoritatea cu normă întreagă, arată statisticile Ministerului Muncii. Dacă în SUA, cei mai mulți seniori se angajează în retail, în România principalul domeniu de activitate este cel de protecție și pază. Sunt aproape 7.500 de agenţi de securitate care primesc şi pensie. Aproape 6.000 de pensionari români lucrează în construcţii. Câteva mii sunt angajați în administraţia publică sau în învăţământ. Iar aceștia sunt doar cei angajați cu forme legale!
Însă în viitor, situația are mari șanse să se schimbe, în sensul în care profesiile accesibile celor de peste 65 de ani se vor diversifica, în contextul penuriei de specialiști cu care ne confruntăm. Prin urmare, în curând, tot mai mulți seniori vor fi activi pe piața muncii ca mentori și formatori pentru tineri, potrivit specialiștilor.
În plus, Jane Falkingham, gerontolog și director la Centre of Population Change din cadrul University of Southampton spune că tehnologia vine mult în sprijinul celor care au experiența îndelungată în meserii care necesită depunerea unui efort fizic susținut: "Acum, mare parte din munca asta solicitantă a fost preluată de mașinării. Se schimbă natura muncii".
Însă vom mai fi destul de sănătoși ca să muncim?
Adevărul este că mulți dintre cei care au depășit vârsta de 100 de ani se țin destul de bine. Un exemplu de la noi este filosoful Mihai Sora, foarte activ pe Facebook și în timpul protestelor recente.
În fapt, un studiu recent a arătat că "centenarii" suferă de mai puține afecțiuni decât cei care sunt cu 20 de ani mai tineri. De asemenea, și cu psihicul stau foarte bine, după cum a arătat un studiu realizat în rândul celor de peste 100 de ani care s-au înregistrat în New York să voteze la cele mai recente alegeri.
Ideea este că dacă renunți de tot la muncă, atunci acest lucru ar putea avea consecințe asupra sănătății tale. Mișcarea ne face bine, sarcinile ne solicită trupul și mintea, iar un colectiv ne ajută să nu ne pierdem abilitățile sociale.
Ne va mai angaja cineva la 80+ de ani?
Viitorul pare să fie al muncii până la adânci bătrâneți. Astfel, companiile se vor adapta la această realitate. Printre avantajele angajării unui senior se numără un bagaj vast de cunoștințe, abilitatea de a comunica mai bine și dorința de a fi utili.
Printre părţile mai puţin bune ale angajării oamenilor mai în vârstă se numără disponibilitatea limitată a acestora de a se reloca sau de a lucra pe termen mai lung alături de o companie. Un alt dezavantaj este capacitatea de adaptare a acestora la locul de muncă, la tehnologia în schimbare, la valorile unei organizaţii şi la schimbările decizionale din cadrul unei organizaţii.
Însă aceste provocări pot fi depășite, dacă mentalitatea noastră se schimbă. Dacă vrei, poți găsi, ca angajator, o formulă în care să folosești cât mai bine cunoștințele unui senior și să adaptezi modul de lucru la stilul său de viață.
Un exemplu grăitor este Ecaterina Ionescu, care lucrează la 84 de ani, fiind redactor la Editura Academiei: „Eu îmbin și redactarea cu corectura. Nu folosesc mailul. Corectez pe pagini tipărite (n.r. printate). Acum suntem doi corectori la revistă. Merg la serviciu două zile pe săptămână iar programul este de la 10 la 17, uneori stau și mai târziu, dar îmi face plăcere. Unde lucrez relațiile sunt frumoase, oamenii sunt receptivi la sugestiile noastre. Nu știu să lucrez la computer, dar nu am nevoie de computer să lucrez", a povestit aceasta.
"Între 100 și 105 ani am publicat patru articole științifice", spune Bill Frankland, care acum are 106 ani, fiind unul dintre cei mai bătrâni oameni de știință activi din lume.
El a terminat facultatea de Medicină în anii 1930, iar de atunci a muncit continuu pentru a-și construi o ilustră carieră. Și a reușit. A ajuns să fie o autoritate în ceea ce privește alergiile. A lucrat împreună cu Alexander Fleming, premiat cu Nobel pentru munca sa în domeniul antibioticelor. De asemenea, a fost la un moment dat chemat în Irak pentru a-l trata pe dictatorul Saddam Hussein. Însă lista reușitelor sale este mult mai lungă de-atât.
Dar de ce a preferat Bill Frankland să muncească chiar și după vârsta legală de pensionare? De ce a vrut să rămână în piața muncii?
"Ce să fac altceva?", a fost replică acestuia. Ba mai mult, el lucrează de zor la terminarea încă unui articol științific.
Fără îndoială, atitudinea lui Bill Frankland este puțin ieșită din comun. Asta pentru că multe persoane își imaginează că vor ieși la pensie și vor avea o viață mai liniștită, bucurându-se de efortul depus în anii petrecuți la job, dar și de nepoți și nepoate.
Însă privind cum evoluează societatea, putem observa cu ușurință că o astfel de imagine nu mai e realistă. Fie că veniturile sunt mici ori că vor să rămână activi pe piața muncii pentru a-și menține creierul activ, tot mai multe persoane se pensionează mai târziu. În plus, din lipsa de specialiștii, unii sunt chemați să muncească chiar și după ce au ieșit la pensie.
Tu ţi-ai pus bani deoparte pentru pensionare? Crezi că îţi vor fi de-ajuns?
Din păcate, nu ne pregătim suficient pentru viitor. Potrivit unui raport realizat de World Economic Forum (WEF), diferența dintre câți bani pun deoparte oamenii pentru pensionare și cât vor avea nevoie este uriașă.
Doar în statele cu cele mai mari PIB-uri din lume – SUA, Marea Britanie, Japonia, Olanda, Canada, Australia, China și India – există un gol ce totalizează 428.000 de miliarde de dolari, care trebuie acoperit până în 2020!
În același timp, populația îmbătrânește din ce în ce mai mult. În 2015 erau cam 451.000 de persoane care aveau cel puțin 100 de ani, iar acest număr va crește de opt ori în următoarele trei decenii.
Cum speranța de viață e și ea pe plus, iată că mulți dintre seniori vor prefera să muncească decât să trăiască cu bani puţini sau să stea degeaba.
Ce joburi vom face la 80+ de ani?
Răspunsul la această întrebare ar putea să vă uimească. Asta pentru că există destul exemple de oameni peste 100 de ani care muncesc. Da, ați citit bine! Din SUA până în Polonia și India, seniorii vor să fie activi. Iar "paleta" de meserii este una bogată. De exemplu, Anthony Mancinelli este frizer la 117 ani, Stanislaw Kowalski este atlet la 104 ani, iar Mastanamma, în vârstă de 104 ani, are un succes uriaș cu canalul său de YouTube despre gătit.
Statisticile arată că aproape 19% dintre americanii care au cel puțin 65 de ani lucrau cel puțin part-time în al doilea trimestru din 2017, potrivit datelor oficiale. Este cel mai mare procent din ultimii 55 de ani! Până în 2024, estimările arată că 36% din populația SUA cu vârste cuprinse între 65 și 69 de ani vor fi în câmpul muncii, în creștere de la 22%, cât era procentul în 1994. Tendinţa se observă și în alte țări. La nivel global, aproape 20% dintre persoane își doresc să se retragă din piața muncii la 75 de ani sau deloc.
Din cei 5,234 milioane de pensionari din țara noastră, aproape 150.000 de sunt angajaţi în acest moment cu forme legale, majoritatea cu normă întreagă, arată statisticile Ministerului Muncii. Dacă în SUA, cei mai mulți seniori se angajează în retail, în România principalul domeniu de activitate este cel de protecție și pază. Sunt aproape 7.500 de agenţi de securitate care primesc şi pensie. Aproape 6.000 de pensionari români lucrează în construcţii. Câteva mii sunt angajați în administraţia publică sau în învăţământ. Iar aceștia sunt doar cei angajați cu forme legale!
Însă în viitor, situația are mari șanse să se schimbe, în sensul în care profesiile accesibile celor de peste 65 de ani se vor diversifica, în contextul penuriei de specialiști cu care ne confruntăm. Prin urmare, în curând, tot mai mulți seniori vor fi activi pe piața muncii ca mentori și formatori pentru tineri, potrivit specialiștilor.
În plus, Jane Falkingham, gerontolog și director la Centre of Population Change din cadrul University of Southampton spune că tehnologia vine mult în sprijinul celor care au experiența îndelungată în meserii care necesită depunerea unui efort fizic susținut: "Acum, mare parte din munca asta solicitantă a fost preluată de mașinării. Se schimbă natura muncii".
Însă vom mai fi destul de sănătoși ca să muncim?
Adevărul este că mulți dintre cei care au depășit vârsta de 100 de ani se țin destul de bine. Un exemplu de la noi este filosoful Mihai Sora, foarte activ pe Facebook și în timpul protestelor recente.
În fapt, un studiu recent a arătat că "centenarii" suferă de mai puține afecțiuni decât cei care sunt cu 20 de ani mai tineri. De asemenea, și cu psihicul stau foarte bine, după cum a arătat un studiu realizat în rândul celor de peste 100 de ani care s-au înregistrat în New York să voteze la cele mai recente alegeri.
Ideea este că dacă renunți de tot la muncă, atunci acest lucru ar putea avea consecințe asupra sănătății tale. Mișcarea ne face bine, sarcinile ne solicită trupul și mintea, iar un colectiv ne ajută să nu ne pierdem abilitățile sociale.
Ne va mai angaja cineva la 80+ de ani?
Viitorul pare să fie al muncii până la adânci bătrâneți. Astfel, companiile se vor adapta la această realitate. Printre avantajele angajării unui senior se numără un bagaj vast de cunoștințe, abilitatea de a comunica mai bine și dorința de a fi utili.
Printre părţile mai puţin bune ale angajării oamenilor mai în vârstă se numără disponibilitatea limitată a acestora de a se reloca sau de a lucra pe termen mai lung alături de o companie. Un alt dezavantaj este capacitatea de adaptare a acestora la locul de muncă, la tehnologia în schimbare, la valorile unei organizaţii şi la schimbările decizionale din cadrul unei organizaţii.
Însă aceste provocări pot fi depășite, dacă mentalitatea noastră se schimbă. Dacă vrei, poți găsi, ca angajator, o formulă în care să folosești cât mai bine cunoștințele unui senior și să adaptezi modul de lucru la stilul său de viață.
Un exemplu grăitor este Ecaterina Ionescu, care lucrează la 84 de ani, fiind redactor la Editura Academiei: „Eu îmbin și redactarea cu corectura. Nu folosesc mailul. Corectez pe pagini tipărite (n.r. printate). Acum suntem doi corectori la revistă. Merg la serviciu două zile pe săptămână iar programul este de la 10 la 17, uneori stau și mai târziu, dar îmi face plăcere. Unde lucrez relațiile sunt frumoase, oamenii sunt receptivi la sugestiile noastre. Nu știu să lucrez la computer, dar nu am nevoie de computer să lucrez", a povestit aceasta.