Afacerile în agricultură sunt unele dintre cele mai riscante și reușesc să se bucure de roadele acestora doar producătorii cu caracter de fier. Maria Vedrașco împreună cu soțul său, au început activitatea în agricultură încă în anul 1996. Au trecut prin multe greutăți pe parcursul acestor ani. În 2015 au înțeles că, succesul poate fi obținut doar prin inovație și colaborare cu alți producători, astfel, activitatea lor a urmat un alt curs.
„Produceam struguri pe care îi comercializam pe piața internă, mai rar exportam. Acum 4 ani, am înțeles că nu mai poate merge așa și căutam alți producători cu care am avea o colaborare fructuoasă, în final, găsindu-i pe cei ce au scopuri comune am decis să producem altfel. Ne-am gândit că, investiția post-recoltare ne-ar lărgi orizonturile și pe parcursul acestor patru ani am investit circa 25 de milioane de lei. Frigiderul a fost construit în două etape. Când am elaborat planul de afacere cursul valutar era unul, mai apoi, când am ajuns să-l implementăm s-a schimbat și am suportat pierderi. În anul 2016 aveam un milion dobânda la bancă și nu știam cu ce să o acoperim. Eram gata să cedăm, dar am găsit forțe și am mers mai departe. Am reușit să construim două camere de prerăcire, una cu prerăcire mobilă, alta cu prerăcire staționară, care asigură păstrarea mai îndelungată a fructelor. Frigiderele sunt dotate cu dispozitive care reglează viteza vântului și nu permit uscarea ciorchinelor. Dispunem de o linie de sortare și ambalare, sistem de fumigare cu SO2, sistem antiincendiu și asigurăm strugurii depozitați în fiecare an. Am instalat umidificatoare cu ultrasunete, care asigură dispersia particulelor, fără a șterge stratul de pruină de pe bobițe. În acești ani, suprafața de viță de vie a crescut de 5 ori, de la 8 la 40 de hectare și continuăm să plantăm și acum”.
Inițial, au format grupul din 5 persoane, producători din regiune și au construit prima parte a depozitului, ce le-a permis depozitarea recoltei pe care o aveau.
„Asociindu-ne, am obținut și suportul MAC-P, circa 350 de mii de dolari, bani pe care i-am investit în construcția frigiderului, iar de la Proiectul Agricultura Performantă în Moldova am beneficiat de un utilaj de producere a lăzilor din carton, în valoare de peste 1,732 de milioane de lei. Am setat acest utilaj la producerea a 20 de lăzi per minut. Producem soiul Moldova și câteva soiuri timpurii. Cred că, la moment, soiul Moldova rămâne unul dintre cele mai solicitate pe piața externă, reprezentându-ne țara. Chiar dacă acesta este cultivat peste hotare, doar la noi bobițele au un gust deosebit, cu o culoare intensă și aromă plăcută. Totuși, cea mai importantă este calitatea, nu soiul”.
Producătoarea a mai menționat că, chiar dacă anul 2018 a fost unul complicat, o parte din struguri fiind de o calitate proastă, totuși, nu a fost un an rău și a reușit să-i comercializeze cu prețul de 10-13 lei per kilogram.
„Cererea pentru strugurii Moldova, ce corespund cerințelor cumpărătorilor de peste hotare, a fost foarte mare. Producători au decis să depoziteze strugurii pentru a-i vinde cu un preț mai bun. Însă, nimeni nu a ținut cont de faptul că, condițiile climaterice din anul 2017 au fost mult mai favorabile și nu au influențat calitatea strugurilor. Toți au exportat toamna struguri de rea calitate și așteptau prețuri mari pentru cei depozitați. După care, a scăzut cererea pentru aceștia și nimeni nu dorea să importe ceea ce în câteva zile nu mai poate fi consumat. Când rețelele de comercializare s-au convins că lipsește calitatea, o bună parte din producători au decis să exporte. Cred că, ceea ce s-a întâmplat în anul de comercializare 2018-2019 nu mai trebuie să se repete, trebuie să gândim altfel. Noi am avut circa 800 de tone, dintre care jumătate am exportat în Rusia în toamnă cu circa 13 lei per kilogram, apoi rețelele comerciale au refuzat să mai procure struguri. În România, în luna ianuarie, am exportat cu circa 10 lei per kilogram restul strugurilor”, a explicat producătoarea.
Pe lângă investițiile mari, producătorii au creat marca proprie și planifică să exporte struguri, în acest an, în Dubai sau poate chiar în SUA.
„Planuri sunt multe, dar trebuie să avem răbdare”.
„Dorim să producem sub marca „Frudova” o calitate aparte, protejată de un ambalaj ce ar asigura integritatea strugurilor. Pentru soiurile timpurii vom delimita fiecare strugure în lădiță, pentru cele târzii planificăm să exportăm în ambalaje mici. Dorim să facem față concurenței din țările lider. Cred că, piața României este una ce nu a fost valorificată pe deplin, prețurile fiind foarte bune, dar căutăm ceva mai departe, nu știu de ce. În acest an, planificăm să inițiem exportul și în Dubai, unde prețul este foarte bun, dar și piața solicită cantități de circa o mie de tone. Un alt scop este exportul strugurilor în SUA, dorim să exportăm cel puțin un lot pe această piață”.
Planifică să obțină certificarea Global G.A.P. , dar au deja certificarea ISO 22000, iar în câțiva ani strugurii sub marca Frudova vor fi crescuți într-o plantație intensivă.
„Nu vrem să lucrăm terenuri degeaba, deci, vom planta livezi intensive. Vom instala sistemul de irigare, sistemul antigrindină și antiploaie. Decât să lucrăm 4 hectare, mai bine unul, dar bine. Ne dorim să asigurăm și recolta din câmp, dar condițiile din contract nu ne apără de nimic, cred că aici ar trebuie să intervină statul. Dacă am fi cedat atunci când ne-am confruntat cu mai multe probleme, nu știu ce făceam acum. Cunosc un lucru: în viață trebuie să faci ceea ce știi cel mai bine și noi asta putem”.
Grupul de producători a demonstrat că, prin muncă asiduă și comunicare se pot obține rezultate frumoase. Maria Vedrașco a mai adăugat „..se zice că, cel mai greu este să câștigi primul milion, în agricultură însă cel mai greu este să realizezi primul export”.
Afacerile în agricultură sunt unele dintre cele mai riscante și reușesc să se bucure de roadele acestora doar producătorii cu caracter de fier. Maria Vedrașco împreună cu soțul său, au început activitatea în agricultură încă în anul 1996. Au trecut prin multe greutăți pe parcursul acestor ani. În 2015 au înțeles că, succesul poate fi obținut doar prin inovație și colaborare cu alți producători, astfel, activitatea lor a urmat un alt curs.
„Produceam struguri pe care îi comercializam pe piața internă, mai rar exportam. Acum 4 ani, am înțeles că nu mai poate merge așa și căutam alți producători cu care am avea o colaborare fructuoasă, în final, găsindu-i pe cei ce au scopuri comune am decis să producem altfel. Ne-am gândit că, investiția post-recoltare ne-ar lărgi orizonturile și pe parcursul acestor patru ani am investit circa 25 de milioane de lei. Frigiderul a fost construit în două etape. Când am elaborat planul de afacere cursul valutar era unul, mai apoi, când am ajuns să-l implementăm s-a schimbat și am suportat pierderi. În anul 2016 aveam un milion dobânda la bancă și nu știam cu ce să o acoperim. Eram gata să cedăm, dar am găsit forțe și am mers mai departe. Am reușit să construim două camere de prerăcire, una cu prerăcire mobilă, alta cu prerăcire staționară, care asigură păstrarea mai îndelungată a fructelor. Frigiderele sunt dotate cu dispozitive care reglează viteza vântului și nu permit uscarea ciorchinelor. Dispunem de o linie de sortare și ambalare, sistem de fumigare cu SO2, sistem antiincendiu și asigurăm strugurii depozitați în fiecare an. Am instalat umidificatoare cu ultrasunete, care asigură dispersia particulelor, fără a șterge stratul de pruină de pe bobițe. În acești ani, suprafața de viță de vie a crescut de 5 ori, de la 8 la 40 de hectare și continuăm să plantăm și acum”.
Inițial, au format grupul din 5 persoane, producători din regiune și au construit prima parte a depozitului, ce le-a permis depozitarea recoltei pe care o aveau.
„Asociindu-ne, am obținut și suportul MAC-P, circa 350 de mii de dolari, bani pe care i-am investit în construcția frigiderului, iar de la Proiectul Agricultura Performantă în Moldova am beneficiat de un utilaj de producere a lăzilor din carton, în valoare de peste 1,732 de milioane de lei. Am setat acest utilaj la producerea a 20 de lăzi per minut. Producem soiul Moldova și câteva soiuri timpurii. Cred că, la moment, soiul Moldova rămâne unul dintre cele mai solicitate pe piața externă, reprezentându-ne țara. Chiar dacă acesta este cultivat peste hotare, doar la noi bobițele au un gust deosebit, cu o culoare intensă și aromă plăcută. Totuși, cea mai importantă este calitatea, nu soiul”.
Producătoarea a mai menționat că, chiar dacă anul 2018 a fost unul complicat, o parte din struguri fiind de o calitate proastă, totuși, nu a fost un an rău și a reușit să-i comercializeze cu prețul de 10-13 lei per kilogram.
„Cererea pentru strugurii Moldova, ce corespund cerințelor cumpărătorilor de peste hotare, a fost foarte mare. Producători au decis să depoziteze strugurii pentru a-i vinde cu un preț mai bun. Însă, nimeni nu a ținut cont de faptul că, condițiile climaterice din anul 2017 au fost mult mai favorabile și nu au influențat calitatea strugurilor. Toți au exportat toamna struguri de rea calitate și așteptau prețuri mari pentru cei depozitați. După care, a scăzut cererea pentru aceștia și nimeni nu dorea să importe ceea ce în câteva zile nu mai poate fi consumat. Când rețelele de comercializare s-au convins că lipsește calitatea, o bună parte din producători au decis să exporte. Cred că, ceea ce s-a întâmplat în anul de comercializare 2018-2019 nu mai trebuie să se repete, trebuie să gândim altfel. Noi am avut circa 800 de tone, dintre care jumătate am exportat în Rusia în toamnă cu circa 13 lei per kilogram, apoi rețelele comerciale au refuzat să mai procure struguri. În România, în luna ianuarie, am exportat cu circa 10 lei per kilogram restul strugurilor”, a explicat producătoarea.
Pe lângă investițiile mari, producătorii au creat marca proprie și planifică să exporte struguri, în acest an, în Dubai sau poate chiar în SUA.
„Planuri sunt multe, dar trebuie să avem răbdare”.
„Dorim să producem sub marca „Frudova” o calitate aparte, protejată de un ambalaj ce ar asigura integritatea strugurilor. Pentru soiurile timpurii vom delimita fiecare strugure în lădiță, pentru cele târzii planificăm să exportăm în ambalaje mici. Dorim să facem față concurenței din țările lider. Cred că, piața României este una ce nu a fost valorificată pe deplin, prețurile fiind foarte bune, dar căutăm ceva mai departe, nu știu de ce. În acest an, planificăm să inițiem exportul și în Dubai, unde prețul este foarte bun, dar și piața solicită cantități de circa o mie de tone. Un alt scop este exportul strugurilor în SUA, dorim să exportăm cel puțin un lot pe această piață”.
Planifică să obțină certificarea Global G.A.P. , dar au deja certificarea ISO 22000, iar în câțiva ani strugurii sub marca Frudova vor fi crescuți într-o plantație intensivă.
„Nu vrem să lucrăm terenuri degeaba, deci, vom planta livezi intensive. Vom instala sistemul de irigare, sistemul antigrindină și antiploaie. Decât să lucrăm 4 hectare, mai bine unul, dar bine. Ne dorim să asigurăm și recolta din câmp, dar condițiile din contract nu ne apără de nimic, cred că aici ar trebuie să intervină statul. Dacă am fi cedat atunci când ne-am confruntat cu mai multe probleme, nu știu ce făceam acum. Cunosc un lucru: în viață trebuie să faci ceea ce știi cel mai bine și noi asta putem”.
Grupul de producători a demonstrat că, prin muncă asiduă și comunicare se pot obține rezultate frumoase. Maria Vedrașco a mai adăugat „..se zice că, cel mai greu este să câștigi primul milion, în agricultură însă cel mai greu este să realizezi primul export”.