Dacă jobul tău nu va fi înlocuit în totalitate de roboţi, un viitor în care tehnologia şi maşinăriile lucrează pentru tine pare idilic. Odată ce ţi se vor lua de pe umeri sarcinile repetitive sau care necesită depunerea unui efort considerabil, vei avea mai mult timp pentru cele care necesită un grad ridicat de creativitate şi înţelegere în profunzime a unor situaţii. Numai că există un risc real, pe care nu îl prea luăm în calcul: ce vom face atunci când ne vom plictisi la locul de muncă şi nu vor mai exista lucruri care să ne stimuleze constant?
Experţii de la World Economic Forum (WEF) susţin că acesta este cel mai mare risc al automatizării masive a muncii. Asta pentru că plictiseala poate fi mai dăunătoare creierului uman ca efortul.
Să vedem care sunt argumentele specialiştilor.
Un viitor idilic... şi nu prea?
Există riscul să ajungem să ne plictisim de moarte la job? Mai puţin de 5% dintre meserii pot fi automatizate în proporţie de 100%. Iar pentru restul cazurilor, 30% din sarcini vor fi realizate de maşinării. Iar pentru un angajat care e copleşit de sarcini, acest lucru sună foarte atractiv. Un viitor robotizat în care oamenii sunt într-o permanentă vacanţă în timp ce dispozitivele fac treaba în locul lor pare idilic, nu-i aşa?
Dar să vedem şi partea goală a paharului: depunerea de efort are unele avantaje psihice şi economice. Iar cum roboţii ne vor lua o mare parte din această "povară", am putea ajunge sa ne plictisim atăt de mult încât să ne dăuneze nouă, ca oameni, dar şi organizaţiei din care facem parte.
E clar că viitorul va fi automatizat şi augumentat. Deja se întâmplă acest lucru. Munca va deveni din ce în ce mai puţin stresantă, în condiţiile în care noile tehnologii, roboţii, automatizarea, digitalizarea şi inteligenţa artificială ne vor ajuta să gestionăm un volum uriaş de date într-un timp foarte scurt, fapt ce ne va lăsa destul timp să ne axăm pe creativitate, colaborare şi găsirea unor soluţii la probleme complexe. Acestea sunt calităţile esenţiale pe piaţa muncii a viitorului, în contextul Revoluţiei Industriale 4.0.
Da, oamenii care fac munca repetitivă, ce e în general prost plătită, vor fi înlocuiţi mai degrabă de roboţi, iar rolurile ocupate de oameni vor fi mai degrabă de supraveghere, iar perioadele de activitate fizică propriu-zisă vor fi doar sporadice. Paradoxal, munca va presupune depunerea unui efort mai mic, dar va fi mai obositoare şi mai apăsatoare.
Trebuie să îi dăm Cezarului ce e al Cezarului
Dar în cursa noastră nebună de a reduce efortul fizic, uităm că acesta are şi unele beneficii, astfel că poate că ar trebui să ne gândim de două ori înainte de a-l elimina cu totul.
"Efortul depus pentru îndeplinirea unei sarcini poate implica și unul intelectual și unul fizic. Pentru a depune efort pentru o anumită sarcină este necesar să fii motivat, concentrat, implicat. Iar toate acestea duc la sentimentul de împlinire atunci când sarcina este dusă la bun sfârșit. Împlinirea devine implicită. Oamenii apreciază mai mult lucrurile pentru care muncesc, pe care le obțin prin depunere de efort, decât cele pe care le primesc gratis sau cu un minim de efort. Simțim că suntem și noi parte din acea poveste că am contribuit și am devenit semnificanți.
Foarte multe tipuri de locuri de muncă sau sarcini ce implicau și munca fizică, de mai bine de 30 de ani, sunt automatizate. Efortul principal depus este unul psihic, intelectual și mai puține sarcini sunt unele care să necesite doar efort fizic. Muncile necalificate este posibil să aibă constant nevoie de implicarea fizică a angajaților, iar automatizarea doar să crească productivitatea acestora și calitatea lucrărilor finale. În general, pentru păstrarea unei bune funcționări fizice și psihice este important ca munca intelectuală să fie dublată și de mișcare fizică, chiar dacă ea nu este parte a locului de muncă sau a meseriei pe care o avem", a precizat pentru Revista CARIERE psihologul şi psihoterapeutul adlerian George Chriacescu (www.animaetanimus.ro).
Plictiseala la job - un cadou otrăvit?
Automatizarea sarcinilor va face plictiseala - la job şi în afara lui - o problemă semnificativă. Şi nu, nu e ceva nou. În zorii celei de-a doua revoluţii industriale, Nietzsche a avertizat asupra faptului că o "cultură a maşinăriilor" va duce la plictiseală pentru muncitori.
Dar care e relaţia ei cu locul de muncă?
"Plictiseala este dată de faptul că fie nu ne simțim apreciați la locul de muncă fie că ceea ce facem nu ne place. Adaptarea la noile tehnologii este una importantă și nimeni nu poate opri acest lucru. Din punct de vedere psihologic, dacă cei ce conduc înțeleg că pentru a avea angajați implicați este important să le înțeleagă nevoia de acceptare, valorizare și apartenență, restul diferitelor impedimente ce pot apărea țin doar de rezolvarea punctuală pe baza abilităților lor manageriale", explică George Chiriacescu.
Plictiseala ar putea fi mai obositoare ca efortul fizic (oricât de ciudat ar părea la prima vedere)
În 2017, o echipă de oameni de ştiinţă a făcut electroencefalograme unor muncitori pentru a observa efectul efortului şi al plictiselii asupra creierului uman. Ei se aşteptau ca rezultatele să fie similare. Şi aşa a fost la început. Numai că, odată cu trecerea timpului, cei ce făceau activităţi nestimulante au raportat un nivel de oboseală mai mare decăt cei care depuneau efort.
Drept urmare, potrivit World Economic Forum, liderii de business pot sa ia unele măsuri pentru a evita ca acest lucru să se întâmple la locul de muncă, în viitor, precum:
Stimulare: Introducerea unui task suplimentar, cu rol de stimulent. În condiţiile în care 30% din munca angajaţilor va fi realizată de maşinării, ar trebui ca aceştia să aibă mai mult timp să se axeze pe sarcini mai creative, diferite, atractive şi interesante.
Echilibrare: Realizarea unui program de lucru care să le permită angajaţilor să îşi iasă din anosteală.
Analizare: Doar pentru că ceva poate fi automatizat, asta nu înseamnă că e musai să fie aşa.
În încheiere, specialiştii de la World Economic Forum amintesc faptul că fiecare revoluţie provocată de tehnologie a adus provocări şi oportunităţi care i-au făcut pe oameni să ia decizii dificile şi să gândească mai intens şi mai în profunzime.
Dar trebuie să ne întrebăm dacă reducerea costurilor şi creşterea eficicienţei muncii sunt într-adevăr cele mai importante elemente care trebuie luate în considerare în ceea ce priveşte adoptarea automatizării. În condiţiile în care o viaţă ce constă în depunerea unui efort considerabil mai mic nu e neaparăt una mai bună. Mai ales dacă eşti plictisit.
Dacă jobul tău nu va fi înlocuit în totalitate de roboţi, un viitor în care tehnologia şi maşinăriile lucrează pentru tine pare idilic. Odată ce ţi se vor lua de pe umeri sarcinile repetitive sau care necesită depunerea unui efort considerabil, vei avea mai mult timp pentru cele care necesită un grad ridicat de creativitate şi înţelegere în profunzime a unor situaţii. Numai că există un risc real, pe care nu îl prea luăm în calcul: ce vom face atunci când ne vom plictisi la locul de muncă şi nu vor mai exista lucruri care să ne stimuleze constant?
Experţii de la World Economic Forum (WEF) susţin că acesta este cel mai mare risc al automatizării masive a muncii. Asta pentru că plictiseala poate fi mai dăunătoare creierului uman ca efortul.
Să vedem care sunt argumentele specialiştilor.
Un viitor idilic... şi nu prea?
Există riscul să ajungem să ne plictisim de moarte la job? Mai puţin de 5% dintre meserii pot fi automatizate în proporţie de 100%. Iar pentru restul cazurilor, 30% din sarcini vor fi realizate de maşinării. Iar pentru un angajat care e copleşit de sarcini, acest lucru sună foarte atractiv. Un viitor robotizat în care oamenii sunt într-o permanentă vacanţă în timp ce dispozitivele fac treaba în locul lor pare idilic, nu-i aşa?
Dar să vedem şi partea goală a paharului: depunerea de efort are unele avantaje psihice şi economice. Iar cum roboţii ne vor lua o mare parte din această "povară", am putea ajunge sa ne plictisim atăt de mult încât să ne dăuneze nouă, ca oameni, dar şi organizaţiei din care facem parte.
E clar că viitorul va fi automatizat şi augumentat. Deja se întâmplă acest lucru. Munca va deveni din ce în ce mai puţin stresantă, în condiţiile în care noile tehnologii, roboţii, automatizarea, digitalizarea şi inteligenţa artificială ne vor ajuta să gestionăm un volum uriaş de date într-un timp foarte scurt, fapt ce ne va lăsa destul timp să ne axăm pe creativitate, colaborare şi găsirea unor soluţii la probleme complexe. Acestea sunt calităţile esenţiale pe piaţa muncii a viitorului, în contextul Revoluţiei Industriale 4.0.
Da, oamenii care fac munca repetitivă, ce e în general prost plătită, vor fi înlocuiţi mai degrabă de roboţi, iar rolurile ocupate de oameni vor fi mai degrabă de supraveghere, iar perioadele de activitate fizică propriu-zisă vor fi doar sporadice. Paradoxal, munca va presupune depunerea unui efort mai mic, dar va fi mai obositoare şi mai apăsatoare.
Trebuie să îi dăm Cezarului ce e al Cezarului
Dar în cursa noastră nebună de a reduce efortul fizic, uităm că acesta are şi unele beneficii, astfel că poate că ar trebui să ne gândim de două ori înainte de a-l elimina cu totul.
"Efortul depus pentru îndeplinirea unei sarcini poate implica și unul intelectual și unul fizic. Pentru a depune efort pentru o anumită sarcină este necesar să fii motivat, concentrat, implicat. Iar toate acestea duc la sentimentul de împlinire atunci când sarcina este dusă la bun sfârșit. Împlinirea devine implicită. Oamenii apreciază mai mult lucrurile pentru care muncesc, pe care le obțin prin depunere de efort, decât cele pe care le primesc gratis sau cu un minim de efort. Simțim că suntem și noi parte din acea poveste că am contribuit și am devenit semnificanți.
Foarte multe tipuri de locuri de muncă sau sarcini ce implicau și munca fizică, de mai bine de 30 de ani, sunt automatizate. Efortul principal depus este unul psihic, intelectual și mai puține sarcini sunt unele care să necesite doar efort fizic. Muncile necalificate este posibil să aibă constant nevoie de implicarea fizică a angajaților, iar automatizarea doar să crească productivitatea acestora și calitatea lucrărilor finale. În general, pentru păstrarea unei bune funcționări fizice și psihice este important ca munca intelectuală să fie dublată și de mișcare fizică, chiar dacă ea nu este parte a locului de muncă sau a meseriei pe care o avem", a precizat pentru Revista CARIERE psihologul şi psihoterapeutul adlerian George Chriacescu (www.animaetanimus.ro).
Plictiseala la job - un cadou otrăvit?
Automatizarea sarcinilor va face plictiseala - la job şi în afara lui - o problemă semnificativă. Şi nu, nu e ceva nou. În zorii celei de-a doua revoluţii industriale, Nietzsche a avertizat asupra faptului că o "cultură a maşinăriilor" va duce la plictiseală pentru muncitori.
Dar care e relaţia ei cu locul de muncă?
"Plictiseala este dată de faptul că fie nu ne simțim apreciați la locul de muncă fie că ceea ce facem nu ne place. Adaptarea la noile tehnologii este una importantă și nimeni nu poate opri acest lucru. Din punct de vedere psihologic, dacă cei ce conduc înțeleg că pentru a avea angajați implicați este important să le înțeleagă nevoia de acceptare, valorizare și apartenență, restul diferitelor impedimente ce pot apărea țin doar de rezolvarea punctuală pe baza abilităților lor manageriale", explică George Chiriacescu.
Plictiseala ar putea fi mai obositoare ca efortul fizic (oricât de ciudat ar părea la prima vedere)
În 2017, o echipă de oameni de ştiinţă a făcut electroencefalograme unor muncitori pentru a observa efectul efortului şi al plictiselii asupra creierului uman. Ei se aşteptau ca rezultatele să fie similare. Şi aşa a fost la început. Numai că, odată cu trecerea timpului, cei ce făceau activităţi nestimulante au raportat un nivel de oboseală mai mare decăt cei care depuneau efort.
Drept urmare, potrivit World Economic Forum, liderii de business pot sa ia unele măsuri pentru a evita ca acest lucru să se întâmple la locul de muncă, în viitor, precum:
Stimulare: Introducerea unui task suplimentar, cu rol de stimulent. În condiţiile în care 30% din munca angajaţilor va fi realizată de maşinării, ar trebui ca aceştia să aibă mai mult timp să se axeze pe sarcini mai creative, diferite, atractive şi interesante.
Echilibrare: Realizarea unui program de lucru care să le permită angajaţilor să îşi iasă din anosteală.
Analizare: Doar pentru că ceva poate fi automatizat, asta nu înseamnă că e musai să fie aşa.
În încheiere, specialiştii de la World Economic Forum amintesc faptul că fiecare revoluţie provocată de tehnologie a adus provocări şi oportunităţi care i-au făcut pe oameni să ia decizii dificile şi să gândească mai intens şi mai în profunzime.
Dar trebuie să ne întrebăm dacă reducerea costurilor şi creşterea eficicienţei muncii sunt într-adevăr cele mai importante elemente care trebuie luate în considerare în ceea ce priveşte adoptarea automatizării. În condiţiile în care o viaţă ce constă în depunerea unui efort considerabil mai mic nu e neaparăt una mai bună. Mai ales dacă eşti plictisit.