În anul 2018 veniturile disponibile ale moldovenilor au constituit în medie pe o persoană pe lună 2.383 de lei, fiind în creştere cu 6,2% faţă de anul precedent. În termeni reali, veniturile populaţiei au înregistrat o creştere de 3,1%.
Câștigurile salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venit cu o pondere de 43,7% în veniturile totale. Comparativ cu anul 2017 contribuţia acestor venituri s-a majorat cu 0,6 puncte procentuale.
Prestaţiile sociale sunt a doua sursă de venit după importanţă, în medie acestea constituie 24,7% din veniturile medii lunare ale populaţiei. Contribuţia plăţilor sociale s-a majorat cu 1,3 puncte procentuale faţă de anul precedent.
La formarea veniturilor au contribuit şi activităţile pe cont propriu cu o pondere de 12,7% din veniturile medii lunare ale unei persoane. Activitatea individuală agricolă reprezintă 7,3% din activităţile pe cont propriu, iar 5,4% au fost obţinute din activitatea individuală non-agricolă.
Transferurile băneşti din afara ţării rămân a fi o sursă semnificativă pentru bugetul gospodăriilor. În medie, acestea reprezintă 15,0% din total venituri sau cu 1,5 puncte procentuale mai puţin comparativ cu anul 2017.
Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei în anul 2018 au constituit în medie pe o persoană 2.407 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 7,0%. În termeni reali, populaţia a cheltuit în medie cu 3,9% mai mult comparativ cu anul 2017.
Cea mai mare parte a cheltuielilor este destinată pentru necesarul de consum alimentar – 43,8%. Pentru întreţinerea locuinţei o persoană în medie a alocat 18,2% din cheltuielile totale de consum, iar pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 10,7%. Celelalte cheltuieli au fost direcţionate pentru serviciile de sănătate (5,1%), comunicaţii (4,6%), transport (4,0%), dotarea locuinţei (3,8%), învățământ (0,5%).
Dat fiind că populaţia din mediul urban dispune de venituri mai mari, respectiv şi cheltuielile de consum a acestei categorii de populaţie sunt cu 800,5 lei sau de 1,4 ori mai mari faţă de cheltuielile populaţiei din mediul rural.
În mediul urban, pentru asigurarea consumului de produse alimentare, populația a alocat 41,2% din cheltuielile lunare de consum, iar în rural – 46,6%. Pentru populația urbană a fost înregistrată o pondere mai mare a cheltuielilor pentru: întreţinerea locuinţei (18,5% faţă de 17,9% în mediul rural), servicii de comunicații (4,8% față de 4,4%), transport (4,6% față de 3,4%), hoteluri, restaurante și cafenele (3,1% față de 0,5%) și pentru servicii de agrement (2,2% față de 0,7%). Totodată, pentru populația rurală o pondere mai mare în structură ocupă cheltuielile pentru: îmbrăcăminte, încălțăminte (11,4% față de 10,0%) și dotarea locuinței (4,1% față de 3,5%) (vezi anexa tabelele 5-6).
În structura cheltuielilor totale de consum ale populaţiei, predomină cheltuielile băneşti – 91,4%, celor în natură le revine respectiv 8,6%. În gospodăriile urbane cheltuielile în natură constituie 3,3% din total cheltuieli de consum și de regulă reprezintă consumul produselor alimentare primite gratis din afara gospodăriei (rude, ajutor social, etc.). În cazul gospodăriilor rurale cheltuielile în natură sunt mai semnificative (14,3%), dat fiind acoperirii necesarului de consum alimentar din contul produselor obţinute în mare parte din activitatea agricolă, precum și primite gratis din afara gospodăriei (vezi anexa, tabelele 4-6).
În anul 2018 veniturile disponibile ale moldovenilor au constituit în medie pe o persoană pe lună 2.383 de lei, fiind în creştere cu 6,2% faţă de anul precedent. În termeni reali, veniturile populaţiei au înregistrat o creştere de 3,1%.
Câștigurile salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venit cu o pondere de 43,7% în veniturile totale. Comparativ cu anul 2017 contribuţia acestor venituri s-a majorat cu 0,6 puncte procentuale.
Prestaţiile sociale sunt a doua sursă de venit după importanţă, în medie acestea constituie 24,7% din veniturile medii lunare ale populaţiei. Contribuţia plăţilor sociale s-a majorat cu 1,3 puncte procentuale faţă de anul precedent.
La formarea veniturilor au contribuit şi activităţile pe cont propriu cu o pondere de 12,7% din veniturile medii lunare ale unei persoane. Activitatea individuală agricolă reprezintă 7,3% din activităţile pe cont propriu, iar 5,4% au fost obţinute din activitatea individuală non-agricolă.
Transferurile băneşti din afara ţării rămân a fi o sursă semnificativă pentru bugetul gospodăriilor. În medie, acestea reprezintă 15,0% din total venituri sau cu 1,5 puncte procentuale mai puţin comparativ cu anul 2017.
Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei în anul 2018 au constituit în medie pe o persoană 2.407 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 7,0%. În termeni reali, populaţia a cheltuit în medie cu 3,9% mai mult comparativ cu anul 2017.
Cea mai mare parte a cheltuielilor este destinată pentru necesarul de consum alimentar – 43,8%. Pentru întreţinerea locuinţei o persoană în medie a alocat 18,2% din cheltuielile totale de consum, iar pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 10,7%. Celelalte cheltuieli au fost direcţionate pentru serviciile de sănătate (5,1%), comunicaţii (4,6%), transport (4,0%), dotarea locuinţei (3,8%), învățământ (0,5%).
Dat fiind că populaţia din mediul urban dispune de venituri mai mari, respectiv şi cheltuielile de consum a acestei categorii de populaţie sunt cu 800,5 lei sau de 1,4 ori mai mari faţă de cheltuielile populaţiei din mediul rural.
În mediul urban, pentru asigurarea consumului de produse alimentare, populația a alocat 41,2% din cheltuielile lunare de consum, iar în rural – 46,6%. Pentru populația urbană a fost înregistrată o pondere mai mare a cheltuielilor pentru: întreţinerea locuinţei (18,5% faţă de 17,9% în mediul rural), servicii de comunicații (4,8% față de 4,4%), transport (4,6% față de 3,4%), hoteluri, restaurante și cafenele (3,1% față de 0,5%) și pentru servicii de agrement (2,2% față de 0,7%). Totodată, pentru populația rurală o pondere mai mare în structură ocupă cheltuielile pentru: îmbrăcăminte, încălțăminte (11,4% față de 10,0%) și dotarea locuinței (4,1% față de 3,5%) (vezi anexa tabelele 5-6).
În structura cheltuielilor totale de consum ale populaţiei, predomină cheltuielile băneşti – 91,4%, celor în natură le revine respectiv 8,6%. În gospodăriile urbane cheltuielile în natură constituie 3,3% din total cheltuieli de consum și de regulă reprezintă consumul produselor alimentare primite gratis din afara gospodăriei (rude, ajutor social, etc.). În cazul gospodăriilor rurale cheltuielile în natură sunt mai semnificative (14,3%), dat fiind acoperirii necesarului de consum alimentar din contul produselor obţinute în mare parte din activitatea agricolă, precum și primite gratis din afara gospodăriei (vezi anexa, tabelele 4-6).