Data viitoare cand te simţi vinovat că stai pe reţelele sociale în drumul tău la job, aminteşte-ţi că inspiraţia poate veni de oriunde. Aşa s-a întâmplat în cazul lui Benjamin Swan: a citit ceva pe Facebook în metrou, care l-a inspirat să-şi lase jobul din corporaţie şi să pornească propria afacere, care a ajuns să valoreze multe milioane de dolari.
„Totul a început cu un articol pe Facebook”, povesteşte acesta pentru CNBC.
„Mă duceam spre muncă si am citit ceva ce a scris profesorul de microbiologie Dickson Despommier despre viitorul agriculturii, care se axa în principal pe agricultura pe verticală”, a continuat acesta.
Agricultura pe verticală presupune creşterea legumelor şi fructelor în straturi suprapuse.
„Mă uitat pe o ilustrare a conceptului şi m-am gândit că nu ar avea şanse de succes în Asia. Dar am zis să încerc”, a adăugat Swan, care locuieşte îm Singapore.
După şase luni de muncă, împreună cu celălalt cofondator, Martin Lavoo, prototipul a fost gata.
Aşa s-a născut afacerea Sustenir. După 18 luni, cei doi şi-au lăsat joburile pentru a se ocupa full-time de acest proiect. Acum, după cinci ani şi investiţii de multe milioane de dolari, firma lor ce se ocupă cu agricultura pe verticală a demonstrat că producţia de legume şi fructe poate fi făcută într-un mod mai eficient şi mai sustenabil.
Poate părea dramatic ca un bancher să îşi lase jobul şi să se ocupe de un cu totul alt domeniu. „Nici în visele mele cele mai măreţe nu îmi imaginam că o să fiu agricultor; nici măcar antreprenor nu mă gândeam că o să devin şi cu atât mai mult ca totul să înceapă de la ceva citit pe Facebook”, mărturiseşte Swan.
„Simţeam că tot ce făcusem în viaţa mea până atunci mă adusese în punctul în care era cazul să mă ocup de altceva şi că e o oportunitate să duc lupta corectă”, adaugă acesta.
La nivel global, producţia alimentelor reprezintă un „cartof fierbinte”, iar tot mai multe corporaţii încearcă să găsească modalităţi inovatoare de a face procesele legate de agricultură mai sustenabile şi mai eficiente. Această problemă e mai accentuată în ţările cu o populaţie în creştere rapidă.
Agricultura verticală poate fi o soluţie, prin faptul că reduce spaţiul necesar creşterii plantelor şi foloseşte resurse precum lămpi de LED astfel încât plante exotice să fie cultivate şi în alte părţi decât cele de baştină, prin urmare aceste produse sunt aduse mai aproape de consumatori, astfel reducând costurile de distribuţie.
Dincolo de acest aspect, companii ca cele pe care o conduce Swan mai au o problemă: atragerea şi retenţia tinerilor în domeniul agriculturii.
„Când oamenii se gândesc la agricultură, ei cred automat că vor munci în câmp, vor ara pâmântul şi alte treburi de genul acesta. Dar nu e totdeauna aşa. De fiecare dată când îi aduc aici, ei sunt uimiţi. În plus, ne place să credem despre noi că suntem mai degrabă o companie tech, căci folosim soluţii tehnologice pentru a crea produse grozave”, a punctat acesta.
Cât despre stilul său de leadership, Swan spune că are o mentalitate orientată spre tineri şi viitor. Îşi încorporează în ziua de lucru o sesiune la sală, căci acolo îi vin cele mai bune idei. În plus, îi încurajează şi pe cei 30 de angajaţi să fie autonomi, astfel încât să îşi facă munca în ritmul şi modul în care au nevoie. „Le setez indincii de performanţă-cheie şi ei au libertatea să îşi facă treaba cum vor. Le dau această libertate, să muncească în modul în care au nevoie”, explică Swan.
Agricultura nu este un domeniu de foarte mare interes pentru tineri nici în România
Din cei 3,4 milioane de fermieri din România, doar 7,5%, adică 255.000 de persoane, au sub 40 de ani, potrivit datelor Eurostat. Cei mai mulţi fermieri români, peste 1,5 milioane de persoane sau 44%, au 65 de ani sau mai mult, potrivit datelor Biroului European de Statistică aferente anului 2016.
Şi totuşi, unii tineri se avântă în afaceri agricole şi reuşesc. Ionel Burtea – care produce mure, zmeură, vin de mure şi cătină, printre altele – este un exemplu în acest sens.
El a mărturisit, într-un interviu acordat Revistei CARIERE, că întotdeauna i-a plăcut să facă lucruri care au un impact şi de pe urma căruia oamenii se bucură. „Sunt pasionat de antreprenoriat încă de mic, mai exact la vârsta de 13 ani, când mama mi-a dat să citesc o carte antreprenorială scrisă de Robert Kiyosaki şi pe această cale doresc să îi mulţumesc”.
Ionel Burtea crede că pasiunea a fost ingredientul-cheie pentru depășirea obstacolelor de orice fel. „La început, fiecare zi este o provocare. Sunt multe lucruri care nu merg cum doreşti tu, dar de-aia te numeşti antreprenor: trebuie să identifici problemele şi să găseşti soluţiile potrivite. Antreprenorul trebuie să se gândească la rezultatul final, nu la fiecare barieră care îi apare în faţă. Din punct de vedere financiar, te confrunţi cu lipsa de cash-flow, care este extrem de important pentru un start-up. Nu mai aducem în discuţie partea birocratică – duci o adevărată luptă cu instituţiile statului”, explică tânărul.
Chiar dacă sunt multe momente de cotitură, Ionel Burtea nu s-a gândit niciodată să renunțe la ceea ce face. Ba din contră, obstacolele i-au întărit determinarea, dorinţa de a reuşi şi l-au făcut să persevereze.
„Dacă greșesc, mă motivez să continui și să câștig o lecție, care să contribuie la dezvoltarea mea și implicit a afacerii. Nu am niciun regret în ceea ce privește acest business”, spune tânărul.
De altfel, cea mai importantă lecție pe care a învățat-o este că întotdeauna trebuie să se adapteze la cerinţele pieţei și să pună accent pe aspectele pozitive, să folosească doar în sens constructiv feedback-ul negativ.
„Sunt multe lucruri pe care urmează să le învăț pe parcursul dezvoltării acestui business, îmi place să spun că îmi dau MBA-ul cu acest start-up”.
Data viitoare cand te simţi vinovat că stai pe reţelele sociale în drumul tău la job, aminteşte-ţi că inspiraţia poate veni de oriunde. Aşa s-a întâmplat în cazul lui Benjamin Swan: a citit ceva pe Facebook în metrou, care l-a inspirat să-şi lase jobul din corporaţie şi să pornească propria afacere, care a ajuns să valoreze multe milioane de dolari.
„Totul a început cu un articol pe Facebook”, povesteşte acesta pentru CNBC.
„Mă duceam spre muncă si am citit ceva ce a scris profesorul de microbiologie Dickson Despommier despre viitorul agriculturii, care se axa în principal pe agricultura pe verticală”, a continuat acesta.
Agricultura pe verticală presupune creşterea legumelor şi fructelor în straturi suprapuse.
„Mă uitat pe o ilustrare a conceptului şi m-am gândit că nu ar avea şanse de succes în Asia. Dar am zis să încerc”, a adăugat Swan, care locuieşte îm Singapore.
După şase luni de muncă, împreună cu celălalt cofondator, Martin Lavoo, prototipul a fost gata.
Aşa s-a născut afacerea Sustenir. După 18 luni, cei doi şi-au lăsat joburile pentru a se ocupa full-time de acest proiect. Acum, după cinci ani şi investiţii de multe milioane de dolari, firma lor ce se ocupă cu agricultura pe verticală a demonstrat că producţia de legume şi fructe poate fi făcută într-un mod mai eficient şi mai sustenabil.
Poate părea dramatic ca un bancher să îşi lase jobul şi să se ocupe de un cu totul alt domeniu. „Nici în visele mele cele mai măreţe nu îmi imaginam că o să fiu agricultor; nici măcar antreprenor nu mă gândeam că o să devin şi cu atât mai mult ca totul să înceapă de la ceva citit pe Facebook”, mărturiseşte Swan.
„Simţeam că tot ce făcusem în viaţa mea până atunci mă adusese în punctul în care era cazul să mă ocup de altceva şi că e o oportunitate să duc lupta corectă”, adaugă acesta.
La nivel global, producţia alimentelor reprezintă un „cartof fierbinte”, iar tot mai multe corporaţii încearcă să găsească modalităţi inovatoare de a face procesele legate de agricultură mai sustenabile şi mai eficiente. Această problemă e mai accentuată în ţările cu o populaţie în creştere rapidă.
Agricultura verticală poate fi o soluţie, prin faptul că reduce spaţiul necesar creşterii plantelor şi foloseşte resurse precum lămpi de LED astfel încât plante exotice să fie cultivate şi în alte părţi decât cele de baştină, prin urmare aceste produse sunt aduse mai aproape de consumatori, astfel reducând costurile de distribuţie.
Dincolo de acest aspect, companii ca cele pe care o conduce Swan mai au o problemă: atragerea şi retenţia tinerilor în domeniul agriculturii.
„Când oamenii se gândesc la agricultură, ei cred automat că vor munci în câmp, vor ara pâmântul şi alte treburi de genul acesta. Dar nu e totdeauna aşa. De fiecare dată când îi aduc aici, ei sunt uimiţi. În plus, ne place să credem despre noi că suntem mai degrabă o companie tech, căci folosim soluţii tehnologice pentru a crea produse grozave”, a punctat acesta.
Cât despre stilul său de leadership, Swan spune că are o mentalitate orientată spre tineri şi viitor. Îşi încorporează în ziua de lucru o sesiune la sală, căci acolo îi vin cele mai bune idei. În plus, îi încurajează şi pe cei 30 de angajaţi să fie autonomi, astfel încât să îşi facă munca în ritmul şi modul în care au nevoie. „Le setez indincii de performanţă-cheie şi ei au libertatea să îşi facă treaba cum vor. Le dau această libertate, să muncească în modul în care au nevoie”, explică Swan.
Agricultura nu este un domeniu de foarte mare interes pentru tineri nici în România
Din cei 3,4 milioane de fermieri din România, doar 7,5%, adică 255.000 de persoane, au sub 40 de ani, potrivit datelor Eurostat. Cei mai mulţi fermieri români, peste 1,5 milioane de persoane sau 44%, au 65 de ani sau mai mult, potrivit datelor Biroului European de Statistică aferente anului 2016.
Şi totuşi, unii tineri se avântă în afaceri agricole şi reuşesc. Ionel Burtea – care produce mure, zmeură, vin de mure şi cătină, printre altele – este un exemplu în acest sens.
El a mărturisit, într-un interviu acordat Revistei CARIERE, că întotdeauna i-a plăcut să facă lucruri care au un impact şi de pe urma căruia oamenii se bucură. „Sunt pasionat de antreprenoriat încă de mic, mai exact la vârsta de 13 ani, când mama mi-a dat să citesc o carte antreprenorială scrisă de Robert Kiyosaki şi pe această cale doresc să îi mulţumesc”.
Ionel Burtea crede că pasiunea a fost ingredientul-cheie pentru depășirea obstacolelor de orice fel. „La început, fiecare zi este o provocare. Sunt multe lucruri care nu merg cum doreşti tu, dar de-aia te numeşti antreprenor: trebuie să identifici problemele şi să găseşti soluţiile potrivite. Antreprenorul trebuie să se gândească la rezultatul final, nu la fiecare barieră care îi apare în faţă. Din punct de vedere financiar, te confrunţi cu lipsa de cash-flow, care este extrem de important pentru un start-up. Nu mai aducem în discuţie partea birocratică – duci o adevărată luptă cu instituţiile statului”, explică tânărul.
Chiar dacă sunt multe momente de cotitură, Ionel Burtea nu s-a gândit niciodată să renunțe la ceea ce face. Ba din contră, obstacolele i-au întărit determinarea, dorinţa de a reuşi şi l-au făcut să persevereze.
„Dacă greșesc, mă motivez să continui și să câștig o lecție, care să contribuie la dezvoltarea mea și implicit a afacerii. Nu am niciun regret în ceea ce privește acest business”, spune tânărul.
De altfel, cea mai importantă lecție pe care a învățat-o este că întotdeauna trebuie să se adapteze la cerinţele pieţei și să pună accent pe aspectele pozitive, să folosească doar în sens constructiv feedback-ul negativ.
„Sunt multe lucruri pe care urmează să le învăț pe parcursul dezvoltării acestui business, îmi place să spun că îmi dau MBA-ul cu acest start-up”.