După ce au fost ignorate ani de zile de reprezentanţii Guvernului, comitetele sectoriale îşi reiau activitatea de la zero, iar dacă nu vor reuşi să asigure implicarea masivă în funcționarea lor a agenţilor economici, soarta acestora ar putea fi şi mai tristă decât până acum.
Comitetele sectoriale sunt un instrument important de comunicare între mediul de afaceri, sindicate, instituţiile de formare profesională, dar şi cele de elaborare a politicilor publice. Ana Gherganov, şefă de direcţie la Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, a remarcat, la un atelier de lucru recent, că agenţii economici cunosc cel mai bine problemele legate de calitatea forţei de muncă şi ar putea genera soluţii pentru îmbunătăţirea pregătirii profesionale.
Comitetele sectoriale activează deja de un an în baza unei noi legi, care stabileşte că acestea sunt structuri bipartite, constituite de sindicate şi patronate la nivel de sector. Reprezentanţii comitetelor sectoriale se plâng însă că nu găsesc agenţi economici sau că ei nu vor să participe la astfel de activităţi, dar dacă situaţia nu se va schimba, nu va mai fi nevoie de aceste comitete, a afirmat Ana Gherganov.
După aplicarea noii legi, în ţara noastră au fost constituite cinci comitete sectoriale în domeniul agriculturii şi industriei alimentare, comerţului, construcţiilor, industriei uşoare şi în cel al intermedierilor financiare şi tranzacţiilor imobiliare. În viziunea ministerului, acestea trebuie să creeze şi diferite grupuri tehnice din reprezentanţi ai şcolilor profesionale şi ai ministerelor, pentru a realiza unele activităţi solicitate de membrii comitetelor sectoriale.
Guvernul a aprobat şi un mecanism de finanţare, pe bază de proiecte, a comitetelor sectoriale. La concursul organizat pentru 2018, au fost depuse 16 proiecte şi au fost acceptate spre finanţare 11. Pentru 2019, a fost solicitată finanţarea a 24 de proiecte ce urmează încă a fi evaluate.
Membrii comitetelor sectoriale încă nu văd clar misiunea acestor structuri. De aceea, ministerul va cere suport din partea partenerilor de dezvoltare pentru instruiri suplimentare, inclusiv axate pe elaborarea proiectelor, dar şi accesarea de fonduri externe pentru colaborare cu structuri similare din alte ţări, a mai adăugat Ana Gherganov.
Comitetele sectoriale sunt foarte importante pentru modernizarea învăţământului profesional, a declarat Petru Chiriac, vicepreşedinte al CNSM. Or, ţara noastră trebuie să asimileze standarde noi de pregătire a cadrelor muncitoreşti şi a specialiştilor.
Până acum, reprezentanţii Guvernului nu au acordat suficientă atenţie acestor structuri, iar între timp, pe piaţa muncii s-a acutizat lipsa de muncitori şi specialişti. Ulterior, comitetele sectoriale care au activat până la aplicarea noii legi, în 2017, au fost dizolvate şi au fost înființate altele. Acestea vor monitoriza modul în care sunt respectate noile curricule, cum sunt formate cadrele, inclusiv la noi specialităţi, cum sunt pregătiţi şi selectaţi experţii implicaţi în aceste procese.
Guvernul a prevăzut pentru 2019 două milioane de lei destinaţi finanţării comitetelor sectoriale, iar mai departe nu se ştie de unde, cu ce resurse vor activa, a concluzionat Petru Chiriac.
Calitatea formării specialiştilor este prioritară pentru Guvern, a menţionat Tatiana Gherştega, şefă de direcţie la Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării. Pentru aceasta, este important să existe un sistem de formare profesională adaptat la nevoile pieţei muncii, la standardele şi normele europene.
Pentru a realiza acest obiectiv şi pentru integrarea ţării noastre în spaţiul european al educaţiei şi formării profesionale, în prezent este elaborat un cadru naţional al calificărilor. Aceasta va permite absolvenţilor instituţiilor de formare profesională să se angajeze mai uşor atât pe piaţa muncii autohtonă, cât şi pe cea internaţională, a menţionat Tatiana Gherştega.
După ce au fost ignorate ani de zile de reprezentanţii Guvernului, comitetele sectoriale îşi reiau activitatea de la zero, iar dacă nu vor reuşi să asigure implicarea masivă în funcționarea lor a agenţilor economici, soarta acestora ar putea fi şi mai tristă decât până acum.
Comitetele sectoriale sunt un instrument important de comunicare între mediul de afaceri, sindicate, instituţiile de formare profesională, dar şi cele de elaborare a politicilor publice. Ana Gherganov, şefă de direcţie la Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, a remarcat, la un atelier de lucru recent, că agenţii economici cunosc cel mai bine problemele legate de calitatea forţei de muncă şi ar putea genera soluţii pentru îmbunătăţirea pregătirii profesionale.
Comitetele sectoriale activează deja de un an în baza unei noi legi, care stabileşte că acestea sunt structuri bipartite, constituite de sindicate şi patronate la nivel de sector. Reprezentanţii comitetelor sectoriale se plâng însă că nu găsesc agenţi economici sau că ei nu vor să participe la astfel de activităţi, dar dacă situaţia nu se va schimba, nu va mai fi nevoie de aceste comitete, a afirmat Ana Gherganov.
După aplicarea noii legi, în ţara noastră au fost constituite cinci comitete sectoriale în domeniul agriculturii şi industriei alimentare, comerţului, construcţiilor, industriei uşoare şi în cel al intermedierilor financiare şi tranzacţiilor imobiliare. În viziunea ministerului, acestea trebuie să creeze şi diferite grupuri tehnice din reprezentanţi ai şcolilor profesionale şi ai ministerelor, pentru a realiza unele activităţi solicitate de membrii comitetelor sectoriale.
Guvernul a aprobat şi un mecanism de finanţare, pe bază de proiecte, a comitetelor sectoriale. La concursul organizat pentru 2018, au fost depuse 16 proiecte şi au fost acceptate spre finanţare 11. Pentru 2019, a fost solicitată finanţarea a 24 de proiecte ce urmează încă a fi evaluate.
Membrii comitetelor sectoriale încă nu văd clar misiunea acestor structuri. De aceea, ministerul va cere suport din partea partenerilor de dezvoltare pentru instruiri suplimentare, inclusiv axate pe elaborarea proiectelor, dar şi accesarea de fonduri externe pentru colaborare cu structuri similare din alte ţări, a mai adăugat Ana Gherganov.
Comitetele sectoriale sunt foarte importante pentru modernizarea învăţământului profesional, a declarat Petru Chiriac, vicepreşedinte al CNSM. Or, ţara noastră trebuie să asimileze standarde noi de pregătire a cadrelor muncitoreşti şi a specialiştilor.
Până acum, reprezentanţii Guvernului nu au acordat suficientă atenţie acestor structuri, iar între timp, pe piaţa muncii s-a acutizat lipsa de muncitori şi specialişti. Ulterior, comitetele sectoriale care au activat până la aplicarea noii legi, în 2017, au fost dizolvate şi au fost înființate altele. Acestea vor monitoriza modul în care sunt respectate noile curricule, cum sunt formate cadrele, inclusiv la noi specialităţi, cum sunt pregătiţi şi selectaţi experţii implicaţi în aceste procese.
Guvernul a prevăzut pentru 2019 două milioane de lei destinaţi finanţării comitetelor sectoriale, iar mai departe nu se ştie de unde, cu ce resurse vor activa, a concluzionat Petru Chiriac.
Calitatea formării specialiştilor este prioritară pentru Guvern, a menţionat Tatiana Gherştega, şefă de direcţie la Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării. Pentru aceasta, este important să existe un sistem de formare profesională adaptat la nevoile pieţei muncii, la standardele şi normele europene.
Pentru a realiza acest obiectiv şi pentru integrarea ţării noastre în spaţiul european al educaţiei şi formării profesionale, în prezent este elaborat un cadru naţional al calificărilor. Aceasta va permite absolvenţilor instituţiilor de formare profesională să se angajeze mai uşor atât pe piaţa muncii autohtonă, cât şi pe cea internaţională, a menţionat Tatiana Gherştega.