Unii n-au avut răbdare să termine facultatea înainte de a porni pe calea afacerilor, iar acestea nu le-au mai lăsat timp să învețe. Alții au considerat că investiția în studii costisitoare nu se justifică și au renunțat la facultate fără să știe ce vor face mai departe. Iar o a treia categorie nici măcar n-a ajuns la universitate. Acum fac parte dintre cei mai bogaţi oameni de pe planetă. Care sunt miliardarii care au închis uşa şcolii, dar au continuat să înveţe la una dintre cele mai bune şcoli de business din lume, antreprenoriatul?
Bill Gates a abandonat facultatea pentru că avea deja un proiect căruia să i se dedice. Înființase Microsoft împreună cu prietenul său din copilărie Paul Allen, companie care avea să-l transforme în cel mai bogat om din lume. “Ne-a fost teamă să așteptăm, cineva ar fi putut să ne-o ia înainte. A fost o decizie dificilă și știu că părinții mei au avut îngrijorările lor. Și deși nu aș încuraja niciodată pe nimeni să abadoneze școala, pentru mine s-a dovedit a fi cea mai bună alegere”, spunea el mai târziu.
A riscat abandonând școala, dar obținuse deja o educație de calitate care i-a fost de mare folos. Recunoaște că a beneficiat și de sprijinul familiei și că a avut și noroc. „Eram tineri, dar am primit sfaturi bune, am avut idei bune și mult entuziasm.”
Fiul unui avocat și al unei profesoare, Gates intra la Harvard în 1973 și părăsea facultatea doi ani mai târziu. În 2007, după mai mult de 30 de ani, a primit totuși diploma. În discursul ținut atunci, Gates lăuda anii petrecuți în facultate.
„Harvard a fost o experiență fenomenală pentru mine. Viața academică era fascinantă. Obișnuiam să merg la multe cursuri la care nici măcar nu eram înscris.” În acea perioadă a sunat la o companie care începuse să facă primele computere personale și s-a oferit să le vândă software. Nu avea scris nimic, dar compania i-a propus o întâlnire peste o lună, așa că s-a pus pe treabă.
„Din acel moment, am muncit zi și noapte la acest proiect pentru credite suplimentare care a marcat sfârșitul educației mele universitare și începutul unei călătorii remarcabile cu Microsoft”.
Chiar și fără facultate, Bill Gates a rămas adeptul educației și, prin fundația pe care a înființat-o împreună cu soția lui, susține, printre altele, educația și egalitatea de șanse. „Deși eu am renunțat la facultate și am avut noroc să urmez o carieră în software, deținerea unei diplome reprezintă o cale mai sigură spre succes. Pentru absolvenții de facultate e mai ușor să găsească un loc de muncă satisfăcător, să obțină venituri mai mari și chiar, sunt dovezi, să ducă vieți mai sănătoase decât dacă n-ar avea studii”, sublinia Gates, într-un articol din 2015.
Și Mark Zuckerberg a plecat de la Harvard înainte de vreme ca să se concentreze pe dezvoltarea Facebook, rețeaua de socializare pe care a pornit-o din camera de cămin și care inițial era destinată doar studenților din facultatea sa. După extinderea explozivă în restul facultăților din SUA, Zuckerberg și-a făcut bagajele și s-a mutat la Palo Alto, în California. A schimbat viețile oamenilor și mai multe industrii și vrea să le schimbe și mai mult.
La fel ca Bill Gates, este implicat, împreună cu soția lui, în acțiuni filantropice prin care îi ajută pe tinerii fără posibilități să obțină educație de calitate. În 2014 anunța un angajament de 120 de milioane de dolari pentru susținerea școlilor publice din Bay Area, iar la sfârșitul anului trecut, la nașterea fiicei sale, promitea că va dona, în timp, 99% din acțiunile pe care le deține pentru ca potențialul uman să fie mai bine folosit și pentru promovarea egalității. În mesaj se menționa învățarea personalizată, vindecarea bolilor, conectarea oamenilor și construirea de comunități puternice.
„Generația noastră a crescut în săli de clasă unde am învățat aceleași lucruri în același ritm, indiferent de interesele și nevoile noastre. Generația ta va stabili obiective pentru ceea ce voi vreți să deveniți - ingineri, lucrători în domeniul sănătății, scriitori sau lideri de comunități. Veți avea tehnologii care înțeleg care e cel mai bun mod în care învățați și unde trebuie să vă concentrați”.
Tot pentru a se dedica afacerii sale a părăsit și Michael Dell Universitatea din Texas după primul an, deși părinții, care îl vedeau medic, n-au fost de acord. Începuse deja să muncească la ceea ce avea să devină unul dintre cei mai mari producători de computere din lume - Dell Computer Corp.- și nu mai avea timp de școală.
Încă din primul semestru își petrecea timpul liber cumpărând PC-uri depășite pe care le aducea într-o stare mai bună și le revindea apoi. La început a făcut asta din camera de cămin, dar pentru că avea succes peste așteptări a decis să facă pasul următor. „Am văzut pur și simplu o oportunitate de business incredibilă. (...) Am știut, de asemenea, că dacă firma nu va funcționa, mă voi putea întoarce la școală. Nu era ca și cum peste șase luni sau un an facultatea n-ar mai fi fost acolo. Cel mai rău lucru care ar fi putut să se întâmple, m-am gândit, era că aș fi învățat ceva”, spunea Michael Dell în cartea Roadtrip Nation: A Guide To Discovering Your Path In Life.
Michael Dell se consideră un nonconformist dispus să învețe din greșelile lui.
„Când acționezi, înveți că ești capabil să faci acel lucru. Le spun oamenilor să nu le fie frică să greșească pentru că asta se întâmplă în mod normal când înveți. Și când pornești o afacere nouă ai oportunități incredibile să eșuezi”. Când s-a lansat în afaceri nu știa mare lucru despre acestea, dar nu i s-a părut că naivitatea lui ar fi un dezavantaj.
„Ce e minunat în tehnologie e că lucrurile se schimbă tot timpul. Oamenii care intră în această industrie au oportunitatea să creeze noi afaceri pentru că nu sunt împovărați de idei vechi. Să nu fii constrâns de înțelepciunea convențională poate fi de extrem de mare ajutor”. Succesul pentru el n-are legătură cu însemnele convenționale ce-i sunt asociate, ci cu fericirea pe care ți-o aduce munca pe care o ai. De aceea nici nu crede că i s-ar fi potrivit o carieră convențională.
Nu toată lumea a abandonat facultatea pentru a lucra de a doua zi la o companie de succes. Unii n-aveau niciun plan și totuși au plecat. Fondatorul Apple, Steve Jobs, a renunțat la Reed College din Oregon după doar un semestru pentru că educația îl costa prea mult și nu-i vedea utilitatea.
„Nu aveam nicio idee despre ce vreau să fac în viață și nicio idee despre cum mă poate ajuta facultatea să mă decid. Și iată-mă cheltuind toți banii pe care părinții mei îi economisiseră toată viața lor. Așa am decis să renunț și să am încredere că totul va merge bine. A fost destul de înfricoșător atunci, dar privind în urmă a fost una dintre cele mai bune decizii pe care le-am luat”, le spunea el, în 2005, studenților de la Stanford University.
Dar relația lui Jobs cu universitatea nu s-a încheiat aici. Chiar după ce a renunțat la cursurile plătite a urmat unul gratuit, de caligrafie, despre care spune că i-a fost de folos, mai târziu, în designul produselor Apple. Jobs afirma că dacă ar fi rămas la școală n-ar fi existat Mac-urile și calculatoarele care l-au copiat. „Reed College, pe atunci, oferea probabil cea mai bună pregătire pentru caligrafie din țară”. Așa a învățat subtilitățile artistice ale cuvântului tipărit, chiar dacă nu vedea nicio utilitate practică pentru așa ceva.
Pe termen lung tot ce acumulase la acel curs i-a fost de ajutor. „10 ani mai târziu, când proiectam primul computer Macintosh mi-am reamintit tot.” Cursul de caligrafie, prietenia cu Steve Wozniak, călătoria în India, droguri au fost toate puncte de pe o hartă a devenirii pe care atunci nu o putea vedea, dar care i s-a desenat retrospectiv. Au fost experiențele care i-au modelat viziunea creativă.
"Trebuie să crezi în ceva: în flerul tău, în destin, în viață, karma, orice. Această abordare nu m-a dezamăgit niciodată și a făcut diferența în viața mea”, declara el. Jobs considera că a avut noroc pentru că a descoperit devreme ce îi place să facă, dar recunoaște că a muncit mult împreună cu Steve Wozniak pentru a duce o afacere pornită în garajul părinților la una care, în 10 ani, valora 2 miliarde de dolari și avea 4.000 de angajați. Și când a pierdut tot locul în propria companie, a luat-o de la capăt din aceeași convingere că trebuie să facă ce îi place.
A înființat alte companii și, pe căi ocolite, s-a întors în Apple și a făcut din ea una dintre marile povești de succes ale lumii moderne. „Stay Hungry. Stay Foolish” - e viziunea care l-a ghidat. A riscat, a mers contra curentului, nu s-a mulțumit cu soluțiile facile. Nu s-a conformat. „Timpul pe care îl ai e limitat, nu-l pierde trăind viața altcuiva. (...) Și cel mai important, fii curajos, ascultă-ți inima și intuiția. Ele știu deja, cumva, ce vrei tu cu adevărat să devii. Toate celelalte sunt secundare”.
Richard Branson n-a putut abandona facultatea pentru că nici măcar nu i-a călcat pragul. A intrat în lumea afacerilor devreme, dorindu-și să fie ziarist și a ajuns să fie antreprenor de nevoie. Acum are afaceri în numeroase domenii și aproape 60.000 de angajați în 50 de țări. La început a fost o revista, apoi o companie care vindea muzică, o casă de discuri, o companie de transport aerian și tot așa. „În 1967, când renunţăm la liceu, la doar 17 ani, am ştiut care va fi proiectul meu următor: fondarea revistei «Student». Dar pe termen lung nu ştiam ce voiam să fac. (...) Pentru că trebuia să menţin revista pe linia de plutire, a fost nevoie să renunţ destul de repede la scris şi mă concentrez pe partea de producţie şi de acoperire financiară. (…) Încă din primele zile ale revistei, am fost nevoit să îmi testez abilităţile de afaceri, de negociere şi de management – care, mai târziu, când am construit Grupul Virgin, mi-au fost de folos”, povestea el într-un articol pentru revista Cariere.
Educația primită în familie l-a ajutat să accepte provocările. „Familia mi-a insuflat de la o vârstă fragedă un sentiment de aventură care în cele din urmă mi-a prins bine. Mama mea era foarte hotărâtă ca eu şi surorile mele să devenim oameni independenţi, descurcăreţi. Ea a fost cea care ne-a încurajat constant să încercăm lucruri noi – de exemplu, trimiţându-ne singuri la plimbări cu bicicletă de tip maraton sau în drumeţii lungi”.
Unii n-au avut răbdare să termine facultatea înainte de a porni pe calea afacerilor, iar acestea nu le-au mai lăsat timp să învețe. Alții au considerat că investiția în studii costisitoare nu se justifică și au renunțat la facultate fără să știe ce vor face mai departe. Iar o a treia categorie nici măcar n-a ajuns la universitate. Acum fac parte dintre cei mai bogaţi oameni de pe planetă. Care sunt miliardarii care au închis uşa şcolii, dar au continuat să înveţe la una dintre cele mai bune şcoli de business din lume, antreprenoriatul?
Bill Gates a abandonat facultatea pentru că avea deja un proiect căruia să i se dedice. Înființase Microsoft împreună cu prietenul său din copilărie Paul Allen, companie care avea să-l transforme în cel mai bogat om din lume. “Ne-a fost teamă să așteptăm, cineva ar fi putut să ne-o ia înainte. A fost o decizie dificilă și știu că părinții mei au avut îngrijorările lor. Și deși nu aș încuraja niciodată pe nimeni să abadoneze școala, pentru mine s-a dovedit a fi cea mai bună alegere”, spunea el mai târziu.
A riscat abandonând școala, dar obținuse deja o educație de calitate care i-a fost de mare folos. Recunoaște că a beneficiat și de sprijinul familiei și că a avut și noroc. „Eram tineri, dar am primit sfaturi bune, am avut idei bune și mult entuziasm.”
Fiul unui avocat și al unei profesoare, Gates intra la Harvard în 1973 și părăsea facultatea doi ani mai târziu. În 2007, după mai mult de 30 de ani, a primit totuși diploma. În discursul ținut atunci, Gates lăuda anii petrecuți în facultate.
„Harvard a fost o experiență fenomenală pentru mine. Viața academică era fascinantă. Obișnuiam să merg la multe cursuri la care nici măcar nu eram înscris.” În acea perioadă a sunat la o companie care începuse să facă primele computere personale și s-a oferit să le vândă software. Nu avea scris nimic, dar compania i-a propus o întâlnire peste o lună, așa că s-a pus pe treabă.
„Din acel moment, am muncit zi și noapte la acest proiect pentru credite suplimentare care a marcat sfârșitul educației mele universitare și începutul unei călătorii remarcabile cu Microsoft”.
Chiar și fără facultate, Bill Gates a rămas adeptul educației și, prin fundația pe care a înființat-o împreună cu soția lui, susține, printre altele, educația și egalitatea de șanse. „Deși eu am renunțat la facultate și am avut noroc să urmez o carieră în software, deținerea unei diplome reprezintă o cale mai sigură spre succes. Pentru absolvenții de facultate e mai ușor să găsească un loc de muncă satisfăcător, să obțină venituri mai mari și chiar, sunt dovezi, să ducă vieți mai sănătoase decât dacă n-ar avea studii”, sublinia Gates, într-un articol din 2015.
Și Mark Zuckerberg a plecat de la Harvard înainte de vreme ca să se concentreze pe dezvoltarea Facebook, rețeaua de socializare pe care a pornit-o din camera de cămin și care inițial era destinată doar studenților din facultatea sa. După extinderea explozivă în restul facultăților din SUA, Zuckerberg și-a făcut bagajele și s-a mutat la Palo Alto, în California. A schimbat viețile oamenilor și mai multe industrii și vrea să le schimbe și mai mult.
La fel ca Bill Gates, este implicat, împreună cu soția lui, în acțiuni filantropice prin care îi ajută pe tinerii fără posibilități să obțină educație de calitate. În 2014 anunța un angajament de 120 de milioane de dolari pentru susținerea școlilor publice din Bay Area, iar la sfârșitul anului trecut, la nașterea fiicei sale, promitea că va dona, în timp, 99% din acțiunile pe care le deține pentru ca potențialul uman să fie mai bine folosit și pentru promovarea egalității. În mesaj se menționa învățarea personalizată, vindecarea bolilor, conectarea oamenilor și construirea de comunități puternice.
„Generația noastră a crescut în săli de clasă unde am învățat aceleași lucruri în același ritm, indiferent de interesele și nevoile noastre. Generația ta va stabili obiective pentru ceea ce voi vreți să deveniți - ingineri, lucrători în domeniul sănătății, scriitori sau lideri de comunități. Veți avea tehnologii care înțeleg care e cel mai bun mod în care învățați și unde trebuie să vă concentrați”.
Tot pentru a se dedica afacerii sale a părăsit și Michael Dell Universitatea din Texas după primul an, deși părinții, care îl vedeau medic, n-au fost de acord. Începuse deja să muncească la ceea ce avea să devină unul dintre cei mai mari producători de computere din lume - Dell Computer Corp.- și nu mai avea timp de școală.
Încă din primul semestru își petrecea timpul liber cumpărând PC-uri depășite pe care le aducea într-o stare mai bună și le revindea apoi. La început a făcut asta din camera de cămin, dar pentru că avea succes peste așteptări a decis să facă pasul următor. „Am văzut pur și simplu o oportunitate de business incredibilă. (...) Am știut, de asemenea, că dacă firma nu va funcționa, mă voi putea întoarce la școală. Nu era ca și cum peste șase luni sau un an facultatea n-ar mai fi fost acolo. Cel mai rău lucru care ar fi putut să se întâmple, m-am gândit, era că aș fi învățat ceva”, spunea Michael Dell în cartea Roadtrip Nation: A Guide To Discovering Your Path In Life.
Michael Dell se consideră un nonconformist dispus să învețe din greșelile lui.
„Când acționezi, înveți că ești capabil să faci acel lucru. Le spun oamenilor să nu le fie frică să greșească pentru că asta se întâmplă în mod normal când înveți. Și când pornești o afacere nouă ai oportunități incredibile să eșuezi”. Când s-a lansat în afaceri nu știa mare lucru despre acestea, dar nu i s-a părut că naivitatea lui ar fi un dezavantaj.
„Ce e minunat în tehnologie e că lucrurile se schimbă tot timpul. Oamenii care intră în această industrie au oportunitatea să creeze noi afaceri pentru că nu sunt împovărați de idei vechi. Să nu fii constrâns de înțelepciunea convențională poate fi de extrem de mare ajutor”. Succesul pentru el n-are legătură cu însemnele convenționale ce-i sunt asociate, ci cu fericirea pe care ți-o aduce munca pe care o ai. De aceea nici nu crede că i s-ar fi potrivit o carieră convențională.
Nu toată lumea a abandonat facultatea pentru a lucra de a doua zi la o companie de succes. Unii n-aveau niciun plan și totuși au plecat. Fondatorul Apple, Steve Jobs, a renunțat la Reed College din Oregon după doar un semestru pentru că educația îl costa prea mult și nu-i vedea utilitatea.
„Nu aveam nicio idee despre ce vreau să fac în viață și nicio idee despre cum mă poate ajuta facultatea să mă decid. Și iată-mă cheltuind toți banii pe care părinții mei îi economisiseră toată viața lor. Așa am decis să renunț și să am încredere că totul va merge bine. A fost destul de înfricoșător atunci, dar privind în urmă a fost una dintre cele mai bune decizii pe care le-am luat”, le spunea el, în 2005, studenților de la Stanford University.
Dar relația lui Jobs cu universitatea nu s-a încheiat aici. Chiar după ce a renunțat la cursurile plătite a urmat unul gratuit, de caligrafie, despre care spune că i-a fost de folos, mai târziu, în designul produselor Apple. Jobs afirma că dacă ar fi rămas la școală n-ar fi existat Mac-urile și calculatoarele care l-au copiat. „Reed College, pe atunci, oferea probabil cea mai bună pregătire pentru caligrafie din țară”. Așa a învățat subtilitățile artistice ale cuvântului tipărit, chiar dacă nu vedea nicio utilitate practică pentru așa ceva.
Pe termen lung tot ce acumulase la acel curs i-a fost de ajutor. „10 ani mai târziu, când proiectam primul computer Macintosh mi-am reamintit tot.” Cursul de caligrafie, prietenia cu Steve Wozniak, călătoria în India, droguri au fost toate puncte de pe o hartă a devenirii pe care atunci nu o putea vedea, dar care i s-a desenat retrospectiv. Au fost experiențele care i-au modelat viziunea creativă.
"Trebuie să crezi în ceva: în flerul tău, în destin, în viață, karma, orice. Această abordare nu m-a dezamăgit niciodată și a făcut diferența în viața mea”, declara el. Jobs considera că a avut noroc pentru că a descoperit devreme ce îi place să facă, dar recunoaște că a muncit mult împreună cu Steve Wozniak pentru a duce o afacere pornită în garajul părinților la una care, în 10 ani, valora 2 miliarde de dolari și avea 4.000 de angajați. Și când a pierdut tot locul în propria companie, a luat-o de la capăt din aceeași convingere că trebuie să facă ce îi place.
A înființat alte companii și, pe căi ocolite, s-a întors în Apple și a făcut din ea una dintre marile povești de succes ale lumii moderne. „Stay Hungry. Stay Foolish” - e viziunea care l-a ghidat. A riscat, a mers contra curentului, nu s-a mulțumit cu soluțiile facile. Nu s-a conformat. „Timpul pe care îl ai e limitat, nu-l pierde trăind viața altcuiva. (...) Și cel mai important, fii curajos, ascultă-ți inima și intuiția. Ele știu deja, cumva, ce vrei tu cu adevărat să devii. Toate celelalte sunt secundare”.
Richard Branson n-a putut abandona facultatea pentru că nici măcar nu i-a călcat pragul. A intrat în lumea afacerilor devreme, dorindu-și să fie ziarist și a ajuns să fie antreprenor de nevoie. Acum are afaceri în numeroase domenii și aproape 60.000 de angajați în 50 de țări. La început a fost o revista, apoi o companie care vindea muzică, o casă de discuri, o companie de transport aerian și tot așa. „În 1967, când renunţăm la liceu, la doar 17 ani, am ştiut care va fi proiectul meu următor: fondarea revistei «Student». Dar pe termen lung nu ştiam ce voiam să fac. (...) Pentru că trebuia să menţin revista pe linia de plutire, a fost nevoie să renunţ destul de repede la scris şi mă concentrez pe partea de producţie şi de acoperire financiară. (…) Încă din primele zile ale revistei, am fost nevoit să îmi testez abilităţile de afaceri, de negociere şi de management – care, mai târziu, când am construit Grupul Virgin, mi-au fost de folos”, povestea el într-un articol pentru revista Cariere.
Educația primită în familie l-a ajutat să accepte provocările. „Familia mi-a insuflat de la o vârstă fragedă un sentiment de aventură care în cele din urmă mi-a prins bine. Mama mea era foarte hotărâtă ca eu şi surorile mele să devenim oameni independenţi, descurcăreţi. Ea a fost cea care ne-a încurajat constant să încercăm lucruri noi – de exemplu, trimiţându-ne singuri la plimbări cu bicicletă de tip maraton sau în drumeţii lungi”.