Cel puțin 30-40 mii de tineri pleacă la studii peste hotare, mulți dintre care nu mai revin acasă, potrivit estimărilor neoficiale bazate pe bursele oferite de țările-gazdă învață peste hotare 135,5 mii de tineri plecați peste hotare la muncă. La 1 ianuarie 2017 ponderea populaţiei sub vârsta aptă de muncă era de 17,0 la sută, potrivit BNS.
Tinerii care aleg să părăsească Republica Moldova caută un loc de muncă mai bine plătit sau plecă pentru studii, în timp ce alţii sunt sătui de felul în care funcţionează instituţiile statului. Dacă nu le merge bine, după ce pleacă, mulţi nu se întorc acasă, ci se mută într-o ţară mai bogată, conform analizelor sociologilor. Un studiu sociologic, realizat de compania Magenta Consulting, arată că atunci când iau decizia de a se angaja, tinerii, în majoritatea cazurilor, se așteptă la un salariu de 5000 de lei, deși sunt conștienți că oferta angajatorului va fi nu mai mare de 4000 de lei. Același studiu constată că absolvenții facultăților nu ar accepta salarii mai mici decât 5000 de lei, în realitatea salariile oferite sunt mult mai mici în cazul tinerilor.
”Doar unul din cinci tineri și-au găsit un loc de muncă imediat după finalizarea studiilor, mai bine de o pătrime au renunţat la primul loc de muncă în primul an de angajare din cauza salariilor mici, iar 17,7% din tineri au plecat la muncă peste hotarele ţării. Pentru comparație, tinerii europeni se confruntă cu un şir de provocări: precum şomajul, accesul limitat la educaţie sau formare, sărăcia, nivelul scăzut de participare şi de reprezentare a tinerilor în procesul democratic, precum şi cu diferite probleme de sănătate”, a explicat Vlad Bercu.
Șomajul este principala cauză care alungă tinerii din țară. Astfel, patru din zece șomeri sunt tineri, astfel analiza ponderii tinerilor în rândul tuturor şomerilor confirmă vulnerabilitatea acestora la angajare. Datele mai arată că în privinţa raportului de acoperire cu medici Republica Moldova a ajuns la cel mai critic nivel din ultimii 20 de ani - 29,0 la 10.000 populaţie, iar raportul nu a mai fost aşa de mic din anul 1997. În statele europene, acoperirea este de cel puţin 33,0 la 10.000 de oameni.
De ce ar trebui să ne deranjeze plecare tinerilor, mai ales la studii? Pentru că mulți dintre ei nu revin în țară. Și asta în timp ce, de exemplu, avem 2000 locuri vacante pentru medici. Totodată există o Asociație a medicilor moldoveni din Portugalia. Sute de medici din Republica Moldova muncesc în România. O situație deplorabilă în ceea ce privește asigurarea cu cadre avem în educație.
Potrivit Strategiei naţionale de dezvoltare a sectorului de tineret 2020, printre cele mai stringente probleme care îi vizează în mod direct pe tineri sunt: gradul scăzut de participare şi indiferenţa tinerilor; situația economică precară; accesul limitat la educație și instruire și instabilitatea politică. Și dacă tinerii pleacă, înseamnă că aceste probleme rămân nerezolvate. Mulți din cei care pleacă cred că Moldova nu are viitor.
În concluzie, jurnalistul Vlad Bercu a spus că situația demografică din Republica Moldova este catastrofală. Copii se nasc tot mai puțini, iar către anul 2050 o treime din populația Moldovei o vor constitui bătrânii. Or, în perioada următoare declinul demografic va fi greu de oprit.
Cel puțin 30-40 mii de tineri pleacă la studii peste hotare, mulți dintre care nu mai revin acasă, potrivit estimărilor neoficiale bazate pe bursele oferite de țările-gazdă învață peste hotare 135,5 mii de tineri plecați peste hotare la muncă. La 1 ianuarie 2017 ponderea populaţiei sub vârsta aptă de muncă era de 17,0 la sută, potrivit BNS.
Tinerii care aleg să părăsească Republica Moldova caută un loc de muncă mai bine plătit sau plecă pentru studii, în timp ce alţii sunt sătui de felul în care funcţionează instituţiile statului. Dacă nu le merge bine, după ce pleacă, mulţi nu se întorc acasă, ci se mută într-o ţară mai bogată, conform analizelor sociologilor. Un studiu sociologic, realizat de compania Magenta Consulting, arată că atunci când iau decizia de a se angaja, tinerii, în majoritatea cazurilor, se așteptă la un salariu de 5000 de lei, deși sunt conștienți că oferta angajatorului va fi nu mai mare de 4000 de lei. Același studiu constată că absolvenții facultăților nu ar accepta salarii mai mici decât 5000 de lei, în realitatea salariile oferite sunt mult mai mici în cazul tinerilor.
”Doar unul din cinci tineri și-au găsit un loc de muncă imediat după finalizarea studiilor, mai bine de o pătrime au renunţat la primul loc de muncă în primul an de angajare din cauza salariilor mici, iar 17,7% din tineri au plecat la muncă peste hotarele ţării. Pentru comparație, tinerii europeni se confruntă cu un şir de provocări: precum şomajul, accesul limitat la educaţie sau formare, sărăcia, nivelul scăzut de participare şi de reprezentare a tinerilor în procesul democratic, precum şi cu diferite probleme de sănătate”, a explicat Vlad Bercu.
Șomajul este principala cauză care alungă tinerii din țară. Astfel, patru din zece șomeri sunt tineri, astfel analiza ponderii tinerilor în rândul tuturor şomerilor confirmă vulnerabilitatea acestora la angajare. Datele mai arată că în privinţa raportului de acoperire cu medici Republica Moldova a ajuns la cel mai critic nivel din ultimii 20 de ani - 29,0 la 10.000 populaţie, iar raportul nu a mai fost aşa de mic din anul 1997. În statele europene, acoperirea este de cel puţin 33,0 la 10.000 de oameni.
De ce ar trebui să ne deranjeze plecare tinerilor, mai ales la studii? Pentru că mulți dintre ei nu revin în țară. Și asta în timp ce, de exemplu, avem 2000 locuri vacante pentru medici. Totodată există o Asociație a medicilor moldoveni din Portugalia. Sute de medici din Republica Moldova muncesc în România. O situație deplorabilă în ceea ce privește asigurarea cu cadre avem în educație.
Potrivit Strategiei naţionale de dezvoltare a sectorului de tineret 2020, printre cele mai stringente probleme care îi vizează în mod direct pe tineri sunt: gradul scăzut de participare şi indiferenţa tinerilor; situația economică precară; accesul limitat la educație și instruire și instabilitatea politică. Și dacă tinerii pleacă, înseamnă că aceste probleme rămân nerezolvate. Mulți din cei care pleacă cred că Moldova nu are viitor.
În concluzie, jurnalistul Vlad Bercu a spus că situația demografică din Republica Moldova este catastrofală. Copii se nasc tot mai puțini, iar către anul 2050 o treime din populația Moldovei o vor constitui bătrânii. Or, în perioada următoare declinul demografic va fi greu de oprit.