Banca Mondială anticipează, în 2018, o creștere economic de 4,8 la sută, datorită cererii interne puternice, care ulterior se va modera. Totodată, instituția bancară spune că pe partea de cheltuieli, creșterea continuă să fie alimentată de consum, de volumul mai mare de remiteri și de creșterea salariilor, în special în sectorul public. De asemenea, revitalizarea intrărilor valutare străine și îmbunătățirea situației în sectorul financiar și mediului de afaceri ar putea sprijini investițiile private și acumularea de stocuri.
Conform unei publicații ale instituției, cererea internă robustă va determina o creștere solidă a importurilor, soldându-se cu o contribuție negativă a exporturilor nete la creșterea economiei. Alegerile parlamentare din 2019 vor determina, de asemenea, cheltuieli publice mai mari pe termen scurt. Până în 2020, ritmul creșterii se va modera, constituind 3,5%, susținut de încrederea sporită a consumatorilor și a mediului de afaceri și de o normalizare continuă, deși lentă, a condițiilor financiare, care ne așteptăm să stimuleze creșterea investițiilor private după alegeri. Banca Mondială prognozează că deficitul fiscal va rămâne sub nivelul planificat de 2,5% din PIB.
În 2018, autoritatea estimează că creșterea puternică a veniturilor va compensa creșterea cheltuielilor publice. Influențate de ciclul politic, cheltuielile publice curente vor continua să crească pe termen mediu, în timp ce performanța veniturilor va fi negativ afectată de reducerea cotelor de impozitare și de amnistia fiscală. După recentele acte fiscale legislative aprobate, deficitul va crește până la 2,7% în 2019 și se va modera după alegeri.
Pe măsură ce nivelul consumului și importurilor se consolideză, Banca Mondială admite o expansiune treptată a deficitul de cont curent, dar care va rămâne sub nivelul mediei istorice grație revitalizării continue a influxurilor de valută străină. Datorită aprecierii leului moldovenesc, de rând cu presiuni inflaționiste externe mai slabe și prețuri reglementate mai mici, presiunile inflaționiste vor fi moderate în 2018.
Pe termen mediu inflația va crește progresiv, pe fundalul cererii interne mai puternice și al ajustărilor așteptate la prețurile reglementate în a doua jumătate a anului 2019. În acest context, susținută de creșterea continuă a salariilor reale, remiteri și transferuri publice, se estimează o scădere a ratei sărăciei de 2.9 p.p. până la un nivel de 12% în 2018 și până la un nivel mai mic de 10% la finele anului 2020.
Totuși, instituția bancară afirmă că perspectivele pot fi afectate de riscuri considerabile, cauzate de o productivitate joasă, asistența externă mai mică și cheltuielile publice ineficiente. Incertitudinea politică și polarizarea politică continuă, pot constrânge investițiile străine și interne, care sunt necesare pentru creșterea productivității și a competitivității exporturilor, astfel expunând vulnerabilitatea cronică a economiei la riscurile externe.
De asemenea, condițiile climatice extreme pot afecta producția agricolă, rezultând în consecințe pentru creșterea economică. Creșterea mai slabă a principalilor parteneri comerciali și potențialele schimbări în comerțul internațional și ale modelelor migraționiste ar putea submina exporturile și fluxurile de remiteri. Recentele măsuri legislative vor afecta negativ veniturile publice și pot avea un impact negativ asupra asistenței externe, dacă nu vor fi remediate.
Banca Mondială anticipează, în 2018, o creștere economic de 4,8 la sută, datorită cererii interne puternice, care ulterior se va modera. Totodată, instituția bancară spune că pe partea de cheltuieli, creșterea continuă să fie alimentată de consum, de volumul mai mare de remiteri și de creșterea salariilor, în special în sectorul public. De asemenea, revitalizarea intrărilor valutare străine și îmbunătățirea situației în sectorul financiar și mediului de afaceri ar putea sprijini investițiile private și acumularea de stocuri.
Conform unei publicații ale instituției, cererea internă robustă va determina o creștere solidă a importurilor, soldându-se cu o contribuție negativă a exporturilor nete la creșterea economiei. Alegerile parlamentare din 2019 vor determina, de asemenea, cheltuieli publice mai mari pe termen scurt. Până în 2020, ritmul creșterii se va modera, constituind 3,5%, susținut de încrederea sporită a consumatorilor și a mediului de afaceri și de o normalizare continuă, deși lentă, a condițiilor financiare, care ne așteptăm să stimuleze creșterea investițiilor private după alegeri. Banca Mondială prognozează că deficitul fiscal va rămâne sub nivelul planificat de 2,5% din PIB.
În 2018, autoritatea estimează că creșterea puternică a veniturilor va compensa creșterea cheltuielilor publice. Influențate de ciclul politic, cheltuielile publice curente vor continua să crească pe termen mediu, în timp ce performanța veniturilor va fi negativ afectată de reducerea cotelor de impozitare și de amnistia fiscală. După recentele acte fiscale legislative aprobate, deficitul va crește până la 2,7% în 2019 și se va modera după alegeri.
Pe măsură ce nivelul consumului și importurilor se consolideză, Banca Mondială admite o expansiune treptată a deficitul de cont curent, dar care va rămâne sub nivelul mediei istorice grație revitalizării continue a influxurilor de valută străină. Datorită aprecierii leului moldovenesc, de rând cu presiuni inflaționiste externe mai slabe și prețuri reglementate mai mici, presiunile inflaționiste vor fi moderate în 2018.
Pe termen mediu inflația va crește progresiv, pe fundalul cererii interne mai puternice și al ajustărilor așteptate la prețurile reglementate în a doua jumătate a anului 2019. În acest context, susținută de creșterea continuă a salariilor reale, remiteri și transferuri publice, se estimează o scădere a ratei sărăciei de 2.9 p.p. până la un nivel de 12% în 2018 și până la un nivel mai mic de 10% la finele anului 2020.
Totuși, instituția bancară afirmă că perspectivele pot fi afectate de riscuri considerabile, cauzate de o productivitate joasă, asistența externă mai mică și cheltuielile publice ineficiente. Incertitudinea politică și polarizarea politică continuă, pot constrânge investițiile străine și interne, care sunt necesare pentru creșterea productivității și a competitivității exporturilor, astfel expunând vulnerabilitatea cronică a economiei la riscurile externe.
De asemenea, condițiile climatice extreme pot afecta producția agricolă, rezultând în consecințe pentru creșterea economică. Creșterea mai slabă a principalilor parteneri comerciali și potențialele schimbări în comerțul internațional și ale modelelor migraționiste ar putea submina exporturile și fluxurile de remiteri. Recentele măsuri legislative vor afecta negativ veniturile publice și pot avea un impact negativ asupra asistenței externe, dacă nu vor fi remediate.