În fiecare an, la 1 octombrie, se sărbătoreşte, la iniţiativa Organizaţiei Internaţionale a Cafelei (OIC), Ziua internaţională a cafelei. În acest sens, redacția Bani.md a adunat mai multe curiozități despre această băutură preferată de milioane.
Beneficiile consumului de cafea pot fi resimțite și în procesul de muncă. Deși nu direct, cafeaua poate spori productivitatea echipei de angajați. Iată de ce:
REDUCE STRESUL
Cafeaua acționează ca o substanță antistres datorită eliberării dopaminei și serotoninei, care conferă o stare de bine. O cană consumată sau chiar mirosul de cafea îți pot calma nervii. În plus, este unul dintre cei mai frecvenți stimulatori ai sistemului nervos central, iar activarea constantă a acestuia previne depresia.
ÎMBUNĂTĂȚEȘTE MEMORIA
Stimulatorii și neuromediatorii obținuți din cafea nu doar că sporesc starea de spirit și productivitatea, ci totodată îmbunătățesc memoria. Informațiile sunt stocate inițial în memoria pe termen scurt, urmând ca acestea să pătrundă în memoria pe termen lung. De asemenea, cofeina ajută la ameliorarea durerilor de cap.
CREȘTE INTELIGENȚA
Nu mai este o noutate pentru nimeni că această băutură stimulează atenția, vigilența și concentrarea, dar asta nu este totul. Cafeaua îndulcită cu zahăr te poate transforma într-un mic geniu pentru o vreme, deoarece combinația dintre cofeină și glucoză activează anumite segmente ale creierului.
CEA MAI SCUMPĂ CAFEA
Kopi Luwak și-a câștigat renumele de cea mai scumpă cafea din lume, în condițiile în care o ceașcă costă între 35 și 100 de dolari, iar o pungă de cafea le scoate din buzunare doritorilor chiar și 1.000 de dolari. Originară din Indonezia, Kopi Luwak nu se diferențiază nici prin boabele sale aromate ori prin modalitatea de preparare, ci prin procesul prin care este obținută, care îi fascinează pe unii și îi dezgustă pe alții.
În traducere, „Kopi Luwak” înseamnă „cafea de la zibete”. Zibetele sunt niște mamifere de talie mică, asemănătoare cu niște viezuri sau pisici de casă. Procesul de obținere a cafelei presupune ca aceste animăluțe să mănânce și să digere boabele de cafea, care sunt apoi colectate din excrementele acestora. Boabele de cafea provin de la un arbore originar din zonele tropicale ale Africii și Asiei, care a fost ulterior „exportat” și în America Latină. Cofeina conținută de semințele acestui arbore ar trebui să țină la distanță animalele, însă pentru zibete, aceasta nu este o problemă.
Aroma specială a cafelei Kopi Luwak este dată de procesul de fermentație care are loc în stomacul zibetelor. În timpul digestiei, pulpa și învelișul boabelor de cafea sunt îndepărtate, dar bobul în sine nu este distrus de sucurile gastrice. După colectare, boabele de cafea sunt spălate, uscate, presate, apoi prăjite. Cafeaua obținută astfel poate fi preparată ca orice cafea obișnuită, însă cei care au gustat-o spun că aceasta are un gust inconfundabil, mult mai bun decât alte tipuri de cafea. Poate așa se explică și prețul exorbitant al Kopi Luwak.
Statisticile arată însă că aproximativ 70% dintre sortimentele de cafea Kopi Luwak vândute pe internet sau în coffee shop-uri nu sunt autentice sau nu conțin deloc cagea. „Anual, se vinde cu aproximativ 5000% mai multă cafea Kopi Luwak decât este produsă. Producția autentică se ridică la doar 2.200 de kilograme anual. De ce apare această discrepanță între cifre? Pentru că sunt mulți șarlatani care pretind că vând acest tip de cafea indoneziană la prețuri mai mici, cu 300 de dolari pe jumătate de kilogram”, spune Mark Prince, de la Coffee Geek, citează Digi24.ro.
DESPRE ZIUA INTERNAȚIONALĂ A CAFELEI
Ziua internaţională a cafelei marchează, la nivel global, atât drumul boabelor de cafea de la plantaţie până la magazinul local, dar şi activitatea oamenilor care sunt implicaţi în acest proces. Totodată, este promovată industria cafelei, într-un context de colaborare constantă între ţările producătoare şi ţările consumatoare, scrie Agerpres.
SCURT ISTORIC
Etiopia este considerată a fi locul de naştere al arborelui de cafea şi al culturii de cafea. Se pare că arborele de cafea a fost descoperit în jurul anului 850 d.Hr., de către un păstor de capre, Khalid, care a remarcat faptul că oile sale erau foarte active după ce mâncau boabele roşii ale unei anumite plante. Le-a încercat şi el, remarcând un efect asemănător. Khalid le-a povestit despre descoperirea sa unor călugări, care, reticenţi iniţial, au descoperit destul de repede efectele cafelei şi au folosit-o pentru a rămâne treji în timpul slujbelor. Băutura a fost numită "qahwa", cuvânt care în arabă înseamnă revigorant. Din lumea musulmană, cultivarea şi, mai ales, consumul s-au răspândit în India, Italia şi restul Europei, Indonezia şi Americi.
Astăzi, arborele de cafea este cultivat în peste 70 de ţări, în principal în America Latină, Asia de Sud şi Sud-Est, precum şi în Africa.
Organizaţia Internaţională a Cafelei (OIC) a fost înfiinţată în 1963, la Londra, sub auspiciile Organizaţiei Naţiunilor Unite, deoarece cafeaua verde neprăjită avea o mare importanţă economică şi era una dintre cele mai tranzacţionate mărfuri agricole din lume. OIC administrează Acordul internaţional privind cafeaua (ICA), un instrument important în ceea ce priveşte dezvoltarea cooperării. Primul Acord a intrat în vigoare în 1962 pentru o perioadă de cinci ani. Alte acorduri au fost semnate în 1968, 1976, 1983, 1994 şi 2001. Cel mai recent Acord a fost adoptat de Consiliu în septembrie 2007 şi a intrat în vigoare la 2 februarie 2011. Organizaţia Internaţională a Cafelei are 77 de membri.
În fiecare an, la 1 octombrie, se sărbătoreşte, la iniţiativa Organizaţiei Internaţionale a Cafelei (OIC), Ziua internaţională a cafelei. În acest sens, redacția Bani.md a adunat mai multe curiozități despre această băutură preferată de milioane.
Beneficiile consumului de cafea pot fi resimțite și în procesul de muncă. Deși nu direct, cafeaua poate spori productivitatea echipei de angajați. Iată de ce:
REDUCE STRESUL
Cafeaua acționează ca o substanță antistres datorită eliberării dopaminei și serotoninei, care conferă o stare de bine. O cană consumată sau chiar mirosul de cafea îți pot calma nervii. În plus, este unul dintre cei mai frecvenți stimulatori ai sistemului nervos central, iar activarea constantă a acestuia previne depresia.
ÎMBUNĂTĂȚEȘTE MEMORIA
Stimulatorii și neuromediatorii obținuți din cafea nu doar că sporesc starea de spirit și productivitatea, ci totodată îmbunătățesc memoria. Informațiile sunt stocate inițial în memoria pe termen scurt, urmând ca acestea să pătrundă în memoria pe termen lung. De asemenea, cofeina ajută la ameliorarea durerilor de cap.
CREȘTE INTELIGENȚA
Nu mai este o noutate pentru nimeni că această băutură stimulează atenția, vigilența și concentrarea, dar asta nu este totul. Cafeaua îndulcită cu zahăr te poate transforma într-un mic geniu pentru o vreme, deoarece combinația dintre cofeină și glucoză activează anumite segmente ale creierului.
CEA MAI SCUMPĂ CAFEA
Kopi Luwak și-a câștigat renumele de cea mai scumpă cafea din lume, în condițiile în care o ceașcă costă între 35 și 100 de dolari, iar o pungă de cafea le scoate din buzunare doritorilor chiar și 1.000 de dolari. Originară din Indonezia, Kopi Luwak nu se diferențiază nici prin boabele sale aromate ori prin modalitatea de preparare, ci prin procesul prin care este obținută, care îi fascinează pe unii și îi dezgustă pe alții.
În traducere, „Kopi Luwak” înseamnă „cafea de la zibete”. Zibetele sunt niște mamifere de talie mică, asemănătoare cu niște viezuri sau pisici de casă. Procesul de obținere a cafelei presupune ca aceste animăluțe să mănânce și să digere boabele de cafea, care sunt apoi colectate din excrementele acestora. Boabele de cafea provin de la un arbore originar din zonele tropicale ale Africii și Asiei, care a fost ulterior „exportat” și în America Latină. Cofeina conținută de semințele acestui arbore ar trebui să țină la distanță animalele, însă pentru zibete, aceasta nu este o problemă.
Aroma specială a cafelei Kopi Luwak este dată de procesul de fermentație care are loc în stomacul zibetelor. În timpul digestiei, pulpa și învelișul boabelor de cafea sunt îndepărtate, dar bobul în sine nu este distrus de sucurile gastrice. După colectare, boabele de cafea sunt spălate, uscate, presate, apoi prăjite. Cafeaua obținută astfel poate fi preparată ca orice cafea obișnuită, însă cei care au gustat-o spun că aceasta are un gust inconfundabil, mult mai bun decât alte tipuri de cafea. Poate așa se explică și prețul exorbitant al Kopi Luwak.
Statisticile arată însă că aproximativ 70% dintre sortimentele de cafea Kopi Luwak vândute pe internet sau în coffee shop-uri nu sunt autentice sau nu conțin deloc cagea. „Anual, se vinde cu aproximativ 5000% mai multă cafea Kopi Luwak decât este produsă. Producția autentică se ridică la doar 2.200 de kilograme anual. De ce apare această discrepanță între cifre? Pentru că sunt mulți șarlatani care pretind că vând acest tip de cafea indoneziană la prețuri mai mici, cu 300 de dolari pe jumătate de kilogram”, spune Mark Prince, de la Coffee Geek, citează Digi24.ro.
DESPRE ZIUA INTERNAȚIONALĂ A CAFELEI
Ziua internaţională a cafelei marchează, la nivel global, atât drumul boabelor de cafea de la plantaţie până la magazinul local, dar şi activitatea oamenilor care sunt implicaţi în acest proces. Totodată, este promovată industria cafelei, într-un context de colaborare constantă între ţările producătoare şi ţările consumatoare, scrie Agerpres.
SCURT ISTORIC
Etiopia este considerată a fi locul de naştere al arborelui de cafea şi al culturii de cafea. Se pare că arborele de cafea a fost descoperit în jurul anului 850 d.Hr., de către un păstor de capre, Khalid, care a remarcat faptul că oile sale erau foarte active după ce mâncau boabele roşii ale unei anumite plante. Le-a încercat şi el, remarcând un efect asemănător. Khalid le-a povestit despre descoperirea sa unor călugări, care, reticenţi iniţial, au descoperit destul de repede efectele cafelei şi au folosit-o pentru a rămâne treji în timpul slujbelor. Băutura a fost numită "qahwa", cuvânt care în arabă înseamnă revigorant. Din lumea musulmană, cultivarea şi, mai ales, consumul s-au răspândit în India, Italia şi restul Europei, Indonezia şi Americi.
Astăzi, arborele de cafea este cultivat în peste 70 de ţări, în principal în America Latină, Asia de Sud şi Sud-Est, precum şi în Africa.
Organizaţia Internaţională a Cafelei (OIC) a fost înfiinţată în 1963, la Londra, sub auspiciile Organizaţiei Naţiunilor Unite, deoarece cafeaua verde neprăjită avea o mare importanţă economică şi era una dintre cele mai tranzacţionate mărfuri agricole din lume. OIC administrează Acordul internaţional privind cafeaua (ICA), un instrument important în ceea ce priveşte dezvoltarea cooperării. Primul Acord a intrat în vigoare în 1962 pentru o perioadă de cinci ani. Alte acorduri au fost semnate în 1968, 1976, 1983, 1994 şi 2001. Cel mai recent Acord a fost adoptat de Consiliu în septembrie 2007 şi a intrat în vigoare la 2 februarie 2011. Organizaţia Internaţională a Cafelei are 77 de membri.