Economia Republicii Moldova este vulnerabilă la şocurile externe, iar creşterea acesteia se datorează mai mult condiţiilor favorabile din regiune. Acest lucru generează majorarea transferurilor moldovenilor care muncesc în străinătate, care influenţează creşterea consumului pe fundalul importurilor mai mari. Economia Republicii Moldova a crescut cu 4,5 procente în prima jumătate a anului 2018, fiind determinată în mare parte de consumul privat şi formarea de capital. Alimentat de inflaţia redusă şi de creşterea puternică a remiterilor şi salariilor, consumul a crescut cu 3,8% de la an la an (a/a). În pofida exporturilor robuste (+12,5%, a/a), susţinute de recolta bună şi de cererea externă, importurile au crescut cu 10,4%, cauzând o contribuţie negativă a exporturilor nete la creşterea economică, potrivit prognozelor Băncii Mondiale.
Susţinută de noi investiţii în maşini si utilaje, inclusiv în zonele libere şi sectorul construcţiilor, formarea de capital fix brut a crescut cu 7,2%. Creşterea stocurilor a contribuit suplimentar cu 1,8 puncte procentuale (p.p.) la creşterea totală. Pe partea de producţie, principalul impuls la creştere a fost comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, contribuind per ansamblu cu 1,6 p.p., urmat de industrie.
“Din luna aprilie a anului curent, preţurile de consum s-au situat sub nivelul limitei inferioare a coridorului de ţintire. În 2018, aprecierea leului moldovenesc, de rând cu presiunile inflaţioniste externe mai slabe şi scăderea preţurilor reglementate, au ca rezultat presiuni deflaţioniste mai pronunţate. La finele lunii septembrie, preţurile de consum au crescut cu 2,4%, a/a. Banca Naţională a menţinut rata de bază la nivel de 6,5%, după o reducere considerabilă în 2017”, a explicat economistul Băncii Mondiale, Ruslan Piontkivski la prezentarea evoluţiei economice a Republicii Moldova.
Cu toate acestea, intermedierea financiară rămâne a fi modestă şi, în tandem cu redresarea depozitelor, contribuie la persistenţa excesului de lichiditate. Astfel, rata rezervelor minime obligatorii a crescut până la un nivel record de 42,5%. Evoluţiile favorabile ale cursului de schimb au permis creşterea rezervelor valutare, care depăşesc în prezent 6 luni de importuri.
În prognoza Băncii Mondiale se mai spune că în prima jumătate a anului 2018, deficitul de cont curent a crescut până la 9,8% din PIB, faţă de 5,9% în 2017, fiind determinat de creşterea mai puternică a importurilor. Graţie veniturilor reinvestite, investiţiile directe nete au constituit 2,5% din PIB, faţă de 1,6% la finele anului 2017. Creşterea remiterilor rămâne puternică (+14,8%, a/a).
Datoria externă continuă să fie principala sursă de finanţare a deficitului de cont curent. Graţie aprecierii leului moldovenesc şi noii metodologii de calcul a PIB, datoria externă s-a redus cu 10,7 p.p., constituind 62,1% din PIB.
În perioada ianuarie-septembrie 2018, determinate de creşterea robustă a economiei şi de gradul sporit de ocupare a forţei de muncă, veniturile publice au înregistrat o puternică creştere nominală (+11%, a/a). Rezultând într-un surplus fiscal de 0,9% din PIB.
Cheltuielile curente în nouă luni ale anului 2018 au crescut rapid (+9,7%). Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în raport cu subvenţiile şi salariile.
Cheltuielile pentru active nefinanciare au crescut cu 10% a/a, în timp ce investiţiile de capital au continuat să scadă (-4%, a/a). În prima jumătate a anului 2018, graţie creşterii mai puternice, datoria publică şi garantată public s-a redus cu 3,3 p.p., faţă de sfârşitul anului 2017, constituind 29,7% din PIB.
Potrivit lui Piontkivski, în 2018 anticipăm o creştere de 4,8% datorată cererii interne puternice care, ulterior, se va modera. Pe partea de cheltuieli, creşterea continuă să fie alimentată de consum, de volumul mai mare de remiteri şi de creşterea salariilor, în special în sectorul public. Anticipăm că revitalizarea intrărilor valutare străine şi îmbunătăţirea situaţiei în sectorul financiar şi mediului de afaceri vor sprijini investiţiile private şi acumularea de stocuri.
Economiştii estimează că intrările de valută ale moldovenilor care muncesc în străinătate vor constitui circa 2 miliarde. Ultimele date ale băncii Naţionale a Moldovei arată că în luna septembrie 2018, prin intermediul băncilor licenţiate, au fost transferate din străinătate în favoarea persoanelor fizice mijloace băneşti în valoare netă de 97,38 mil. USD (în scădere cu 11,0 la sută comparativ cu septembrie 2017). În nouă luni ale anului 2018, volumul total al transferurilor bancare de mijloace băneşti din străinătate în favoarea persoanelor fizice din Republica Moldova a constituit 955,05 milioane dolari SUA, cu 9,5 la sută mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului precedent. În structura pe valute a transferurilor din străinătate în favoarea persoanelor fizice, transferurilor în euro le-a revenit ponderea principală de 48,2 la sută (în creştere cu 8,6 p.p.), urmate de transferurile în dolari SUA – 44,7 la sută (în descreştere cu 7,5 p.p., comparativ cu septembrie 2017) şi cele în ruble ruseşti – 7,1 la sută (în descreştere cu 1,1 p.p.).
În prognoza Băncii Mondiale se mai arată că cererea internă robustă va determina o creştere solidă a importurilor, soldându-se cu o contribuţie negativă a exporturilor nete la creşterea economiei. Alegerile parlamentare din 2019 vor determina, de asemenea, cheltuieli publice mai mari pe termen scurt. Până în 2020, ritmul creşterii se va modera, constituind 3,5%, susţinut de încrederea sporită a consumatorilor şi a mediului de afaceri şi de o normalizare continuă, deşi lentă, a condiţiilor financiare, care vor stimula creşterea investiţiilor private după alegeri. Deficitul fiscal este prognozat să rămână sub nivelul planificat de 2,5% din PIB.
“În 2018, estimăm că creşterea puternică a veniturilor va compensa creşterea cheltuielilor publice. Influenţate de ciclul politic, cheltuielile publice curente vor continua să crească pe termen mediu, în timp ce performanţa veniturilor va fi negativ afectată de reducerea cotelor de impozitare şi de amnistia fiscală. După recentele acte fiscale legislative aprobate, deficitul va creşte până la 2,7% în 2019 şi se va modera după alegeri. Pe măsură ce nivelul consumului şi importurilor se consolidează, estimăm o expansiune treptată a deficitul de cont curent, dar care va rămâne sub nivelul mediei istorice graţie revitalizării continue a influxurilor de valută străină. Datorită aprecierii leului moldovenesc, de rând cu presiuni inflaţioniste externe mai slabe şi preţuri reglementate mai mici, presiunile inflaţioniste vor fi moderate în 2018”, a mai spus economistul Băncii Mondiale.
Pe termen mediu, inflaţia va creşte progresiv, pe fundalul cererii interne mai puternice şi al ajustărilor aşteptate la preţurile reglementate în a doua jumătate a anului 2019. În acest context, susţinută de creşterea continuă a salariilor reale, remiteri şi transferuri publice, estimăm o scădere a ratei sărăciei de 2,9 p.p. până la un nivel de 12% în 2018 şi până la un nivel mai mic de 10% la finele anului 2020.
Perspectivele pot fi afectate de riscuri considerabile, cauzate de o productivitate joasă, asistenţa externă mai mică şi cheltuielile publice ineficiente. Incertitudinea politică şi polarizarea politică continuă, pot constrânge investiţiile străine şi interne, care sunt necesare pentru creşterea productivităţii şi a competitivităţii exporturilor, astfel expunând vulnerabilitatea cronică a economiei la riscurile externe.
Condiţiile climatice extreme pot afecta producţia agricolă, rezultând în consecinţe pentru creşterea economică. Creşterea mai slabă a principalilor parteneri comerciali şi potenţialele schimbări în comerţul internaţional şi ale modelelor migraţioniste ar putea submina exporturile şi fluxurile de remiteri. Recentele măsuri legislative vor afecta negativ veniturile publice şi pot avea un impact negativ asupra asistenţei externe, dacă nu vor fi remediate.
Eforturile autorităţilor de a susţine îmbunătăţiri semnificative în raport cu supremaţia legii, climatul investiţional şi al mediului de afaceri şi calitatea capitalului uman ar contribui la atenuarea acestor riscuri şi la facilitarea expansiunii rolului considerabil pe care îl au bunurile tranzacţionale în economie. Deşi Indicele Capitalului Uman elaborat de Banca Mondială pentru Moldova a crescut în ultimii ani, performanţa ţării este sub nivelul mediei regionale.
© Victor Ursu
Economia Republicii Moldova este vulnerabilă la şocurile externe, iar creşterea acesteia se datorează mai mult condiţiilor favorabile din regiune. Acest lucru generează majorarea transferurilor moldovenilor care muncesc în străinătate, care influenţează creşterea consumului pe fundalul importurilor mai mari. Economia Republicii Moldova a crescut cu 4,5 procente în prima jumătate a anului 2018, fiind determinată în mare parte de consumul privat şi formarea de capital. Alimentat de inflaţia redusă şi de creşterea puternică a remiterilor şi salariilor, consumul a crescut cu 3,8% de la an la an (a/a). În pofida exporturilor robuste (+12,5%, a/a), susţinute de recolta bună şi de cererea externă, importurile au crescut cu 10,4%, cauzând o contribuţie negativă a exporturilor nete la creşterea economică, potrivit prognozelor Băncii Mondiale.
Susţinută de noi investiţii în maşini si utilaje, inclusiv în zonele libere şi sectorul construcţiilor, formarea de capital fix brut a crescut cu 7,2%. Creşterea stocurilor a contribuit suplimentar cu 1,8 puncte procentuale (p.p.) la creşterea totală. Pe partea de producţie, principalul impuls la creştere a fost comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, contribuind per ansamblu cu 1,6 p.p., urmat de industrie.
“Din luna aprilie a anului curent, preţurile de consum s-au situat sub nivelul limitei inferioare a coridorului de ţintire. În 2018, aprecierea leului moldovenesc, de rând cu presiunile inflaţioniste externe mai slabe şi scăderea preţurilor reglementate, au ca rezultat presiuni deflaţioniste mai pronunţate. La finele lunii septembrie, preţurile de consum au crescut cu 2,4%, a/a. Banca Naţională a menţinut rata de bază la nivel de 6,5%, după o reducere considerabilă în 2017”, a explicat economistul Băncii Mondiale, Ruslan Piontkivski la prezentarea evoluţiei economice a Republicii Moldova.
Cu toate acestea, intermedierea financiară rămâne a fi modestă şi, în tandem cu redresarea depozitelor, contribuie la persistenţa excesului de lichiditate. Astfel, rata rezervelor minime obligatorii a crescut până la un nivel record de 42,5%. Evoluţiile favorabile ale cursului de schimb au permis creşterea rezervelor valutare, care depăşesc în prezent 6 luni de importuri.
În prognoza Băncii Mondiale se mai spune că în prima jumătate a anului 2018, deficitul de cont curent a crescut până la 9,8% din PIB, faţă de 5,9% în 2017, fiind determinat de creşterea mai puternică a importurilor. Graţie veniturilor reinvestite, investiţiile directe nete au constituit 2,5% din PIB, faţă de 1,6% la finele anului 2017. Creşterea remiterilor rămâne puternică (+14,8%, a/a).
Datoria externă continuă să fie principala sursă de finanţare a deficitului de cont curent. Graţie aprecierii leului moldovenesc şi noii metodologii de calcul a PIB, datoria externă s-a redus cu 10,7 p.p., constituind 62,1% din PIB.
În perioada ianuarie-septembrie 2018, determinate de creşterea robustă a economiei şi de gradul sporit de ocupare a forţei de muncă, veniturile publice au înregistrat o puternică creştere nominală (+11%, a/a). Rezultând într-un surplus fiscal de 0,9% din PIB.
Cheltuielile curente în nouă luni ale anului 2018 au crescut rapid (+9,7%). Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în raport cu subvenţiile şi salariile.
Cheltuielile pentru active nefinanciare au crescut cu 10% a/a, în timp ce investiţiile de capital au continuat să scadă (-4%, a/a). În prima jumătate a anului 2018, graţie creşterii mai puternice, datoria publică şi garantată public s-a redus cu 3,3 p.p., faţă de sfârşitul anului 2017, constituind 29,7% din PIB.
Potrivit lui Piontkivski, în 2018 anticipăm o creştere de 4,8% datorată cererii interne puternice care, ulterior, se va modera. Pe partea de cheltuieli, creşterea continuă să fie alimentată de consum, de volumul mai mare de remiteri şi de creşterea salariilor, în special în sectorul public. Anticipăm că revitalizarea intrărilor valutare străine şi îmbunătăţirea situaţiei în sectorul financiar şi mediului de afaceri vor sprijini investiţiile private şi acumularea de stocuri.
Economiştii estimează că intrările de valută ale moldovenilor care muncesc în străinătate vor constitui circa 2 miliarde. Ultimele date ale băncii Naţionale a Moldovei arată că în luna septembrie 2018, prin intermediul băncilor licenţiate, au fost transferate din străinătate în favoarea persoanelor fizice mijloace băneşti în valoare netă de 97,38 mil. USD (în scădere cu 11,0 la sută comparativ cu septembrie 2017). În nouă luni ale anului 2018, volumul total al transferurilor bancare de mijloace băneşti din străinătate în favoarea persoanelor fizice din Republica Moldova a constituit 955,05 milioane dolari SUA, cu 9,5 la sută mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului precedent. În structura pe valute a transferurilor din străinătate în favoarea persoanelor fizice, transferurilor în euro le-a revenit ponderea principală de 48,2 la sută (în creştere cu 8,6 p.p.), urmate de transferurile în dolari SUA – 44,7 la sută (în descreştere cu 7,5 p.p., comparativ cu septembrie 2017) şi cele în ruble ruseşti – 7,1 la sută (în descreştere cu 1,1 p.p.).
În prognoza Băncii Mondiale se mai arată că cererea internă robustă va determina o creştere solidă a importurilor, soldându-se cu o contribuţie negativă a exporturilor nete la creşterea economiei. Alegerile parlamentare din 2019 vor determina, de asemenea, cheltuieli publice mai mari pe termen scurt. Până în 2020, ritmul creşterii se va modera, constituind 3,5%, susţinut de încrederea sporită a consumatorilor şi a mediului de afaceri şi de o normalizare continuă, deşi lentă, a condiţiilor financiare, care vor stimula creşterea investiţiilor private după alegeri. Deficitul fiscal este prognozat să rămână sub nivelul planificat de 2,5% din PIB.
“În 2018, estimăm că creşterea puternică a veniturilor va compensa creşterea cheltuielilor publice. Influenţate de ciclul politic, cheltuielile publice curente vor continua să crească pe termen mediu, în timp ce performanţa veniturilor va fi negativ afectată de reducerea cotelor de impozitare şi de amnistia fiscală. După recentele acte fiscale legislative aprobate, deficitul va creşte până la 2,7% în 2019 şi se va modera după alegeri. Pe măsură ce nivelul consumului şi importurilor se consolidează, estimăm o expansiune treptată a deficitul de cont curent, dar care va rămâne sub nivelul mediei istorice graţie revitalizării continue a influxurilor de valută străină. Datorită aprecierii leului moldovenesc, de rând cu presiuni inflaţioniste externe mai slabe şi preţuri reglementate mai mici, presiunile inflaţioniste vor fi moderate în 2018”, a mai spus economistul Băncii Mondiale.
Pe termen mediu, inflaţia va creşte progresiv, pe fundalul cererii interne mai puternice şi al ajustărilor aşteptate la preţurile reglementate în a doua jumătate a anului 2019. În acest context, susţinută de creşterea continuă a salariilor reale, remiteri şi transferuri publice, estimăm o scădere a ratei sărăciei de 2,9 p.p. până la un nivel de 12% în 2018 şi până la un nivel mai mic de 10% la finele anului 2020.
Perspectivele pot fi afectate de riscuri considerabile, cauzate de o productivitate joasă, asistenţa externă mai mică şi cheltuielile publice ineficiente. Incertitudinea politică şi polarizarea politică continuă, pot constrânge investiţiile străine şi interne, care sunt necesare pentru creşterea productivităţii şi a competitivităţii exporturilor, astfel expunând vulnerabilitatea cronică a economiei la riscurile externe.
Condiţiile climatice extreme pot afecta producţia agricolă, rezultând în consecinţe pentru creşterea economică. Creşterea mai slabă a principalilor parteneri comerciali şi potenţialele schimbări în comerţul internaţional şi ale modelelor migraţioniste ar putea submina exporturile şi fluxurile de remiteri. Recentele măsuri legislative vor afecta negativ veniturile publice şi pot avea un impact negativ asupra asistenţei externe, dacă nu vor fi remediate.
Eforturile autorităţilor de a susţine îmbunătăţiri semnificative în raport cu supremaţia legii, climatul investiţional şi al mediului de afaceri şi calitatea capitalului uman ar contribui la atenuarea acestor riscuri şi la facilitarea expansiunii rolului considerabil pe care îl au bunurile tranzacţionale în economie. Deşi Indicele Capitalului Uman elaborat de Banca Mondială pentru Moldova a crescut în ultimii ani, performanţa ţării este sub nivelul mediei regionale.
© Victor Ursu