În zece ani, principala destinație pentru mărfurile și serviciile moldovenești a devenit Uniunea Europeană. Valoarea exporturilor a crescut de la 165,3 mil. USD de la 1,86 mild. USD. Cele mai mari beneficii în urma liberalizării comerțului cu UE au fost observate în cazul exporturilor de agroalimentare. Peste 2 milioane de moldoveni au profitat până în prezent de posibilitatea de a călători fără vize în statele membre ale UE.
Deși cifrele sunt mai mult decât optimiste, nimic nu redă mai bine realitatea decât istoriile concetățenilor noștri, care au beneficiat direct de susținerea Uniunii Europene:
1. Vitalie Burlacu, programator de profesie și cu școală de medicină în spate, este cunoscut în Moldova pentru produsele de marochinărie care îi poartă numele. În atelierul lui activează 60 de angajați, care produc zilnic zeci de articole din piele naturală. Pentru că nu a rupt legăturile cu Republica Italiană, unde a lucrat în construcții timp de cinci ani, de acolo vin 99% din partenerii săi, precum și materia primă sau tehnologia de producție. Gențile, centurile și alte accesorii din piele naturală marca „Vitalie Burlacu” au ajuns în România, Belgia, Franța și alte state europene. „Exportul și importul, în ultima perioadă este foarte lejer. Nu țin minte când am fost ultima dată la vamă ca să mă arăt. Dacă, de exemplu, marfa ar veni dintr-o țară non-europeană, achitând taxele, am suporta cheltuieli suplimentare.”
2. De mai bine de cinci ani, datorită suportului financiar oferit de UE, majoritatea locuitorilor din Vărvăreuca, r. Florești, au apă potabilă în casă, pot folosi baia și mașina de spălat. De conectarea la apeduct se bucură și Eugenia Zăbica, șefa Centrului Comunal din sat. Dânsa nu va uita niciodată cât de dificil și provocator era procesul de preparare a mâncării pentru bătrânii de la centru.
3. Tatiana Chebac este avocată și militantă pentru drepturile femeilor și cele ale refugiaților. Datorită oportunităților oferite de UE, precum Erasmus+, în anii săi de studenție, aceasta a făcut voluntariat și a participat în proiecte internaționale care au avut un rol crucial în dezvoltarea sa. „Apariția Erasmus+ și Departamentul Tineretului din cadrul Consiliului Europei care a început să finanțeze astfel de oportunități a șters granița dintre copii din familiile social vulnerabile și cei cu părinți care ar putea investi în ei”, povestește Tatiana.
4. Deși se puteau descurca pe cont propriu, cinci întreprinderi agricole din Moldova au decis să-și unească forțele în Cooperativa de Întreprinzători „Select Fruit”, pentru a-și menține cota de vânzări pe o piață unde concurența este tot mai acerbă. Odată cu asocierea, aceștia au reușit să ajungă la impresionanta suprafață de 229 de hectare de livezi și au investit împreună într-un spațiu de păstrare și ambalare a fructelor, de ultimă generație. Pentru achiziționarea frigiderului, aceștia au accesat un credit în valoare de 570 000 de euro, oferit de UE, prin intermediul programului „Livada Moldovei”. Cu o capacitate de circa 1700 de tone, frigiderul deschide ușile spre rulajul dublu prin pre-răcirea fructelor din diferite sezoane (mere de vară și de toamnă, cireșele, prunele). De exemplu, acesta a creat oportunitatea de comercializare a 2500 de tone de mere, 600 de tone de prune și cireșe – 200 de tone.
5. După ce a muncit în SUA, a înțeles că viața poate fi dulce și acasă. Este vorba despre tânărul apicultor din satul Costești, Nicanor Negru. Acesta și-a început afacerea cu miere în aprilie, 2014. Avea doar 100 de familii de albine, însă datorită propriei ambiții și ajutorului oferit de UE, acesta și-a transformat activitatea într-o afacere profitabilă. Tânărul a investit în afacerea sa circa 100 de mii de euro, dintre care și suport financiar de la partenerii europeni. Rezultatele nu au întârziat să apară. Anul trecut, de exemplu, acest a exportat circa 500 de tone de miere. Acum scopul acestuia este să certifice prisaca sa ca fiind Bio, ceea ce simplifica procesul de vânzare și va crește și prețul produselor.
6. „Să fii antreprenor în Republica Moldova înseamnă să lupți, să fii foarte puternic. Este o provocare foarte mare!”, spune Marina Andreev, o tânără din Transnistria. Asta nu a oprit-o să-și creeze o afacere în satul Ustia, r. Dubăsari, creând astfel locuri noi de muncă pentru femeile din mediul rural. Cu patru ani în urmă, imediat ce a absolvit facultatea, tânăra a obținut un grant oferit de UE, fără de care, crede ea, ar fi deja parte a numeroasei diaspore moldovene. Astăzi, datorită acestei oportunități, 15 femei din satul Ustia lucrează în cadrul întreprinderii de confecționare a uniformelor de muncă, rămânând alături de familiile lor.
7. „Nu vom uita niciodată ziua în care au aprins luminile”, povestește emoționat primarul satului Congaz, Mihail Esir despre iluminatul stradal într-o porțiune a localității. Datorită susținerii UE, în localitate au fost instalați 500 de stâlpi de iluminat și 36 km de cabluri. Luminile nocturne au atras și atenția celor din localitățile vecine, care au poreclit Congazul „Las Vegas”.
În zece ani, principala destinație pentru mărfurile și serviciile moldovenești a devenit Uniunea Europeană. Valoarea exporturilor a crescut de la 165,3 mil. USD de la 1,86 mild. USD. Cele mai mari beneficii în urma liberalizării comerțului cu UE au fost observate în cazul exporturilor de agroalimentare. Peste 2 milioane de moldoveni au profitat până în prezent de posibilitatea de a călători fără vize în statele membre ale UE.
Deși cifrele sunt mai mult decât optimiste, nimic nu redă mai bine realitatea decât istoriile concetățenilor noștri, care au beneficiat direct de susținerea Uniunii Europene:
1. Vitalie Burlacu, programator de profesie și cu școală de medicină în spate, este cunoscut în Moldova pentru produsele de marochinărie care îi poartă numele. În atelierul lui activează 60 de angajați, care produc zilnic zeci de articole din piele naturală. Pentru că nu a rupt legăturile cu Republica Italiană, unde a lucrat în construcții timp de cinci ani, de acolo vin 99% din partenerii săi, precum și materia primă sau tehnologia de producție. Gențile, centurile și alte accesorii din piele naturală marca „Vitalie Burlacu” au ajuns în România, Belgia, Franța și alte state europene. „Exportul și importul, în ultima perioadă este foarte lejer. Nu țin minte când am fost ultima dată la vamă ca să mă arăt. Dacă, de exemplu, marfa ar veni dintr-o țară non-europeană, achitând taxele, am suporta cheltuieli suplimentare.”
2. De mai bine de cinci ani, datorită suportului financiar oferit de UE, majoritatea locuitorilor din Vărvăreuca, r. Florești, au apă potabilă în casă, pot folosi baia și mașina de spălat. De conectarea la apeduct se bucură și Eugenia Zăbica, șefa Centrului Comunal din sat. Dânsa nu va uita niciodată cât de dificil și provocator era procesul de preparare a mâncării pentru bătrânii de la centru.
3. Tatiana Chebac este avocată și militantă pentru drepturile femeilor și cele ale refugiaților. Datorită oportunităților oferite de UE, precum Erasmus+, în anii săi de studenție, aceasta a făcut voluntariat și a participat în proiecte internaționale care au avut un rol crucial în dezvoltarea sa. „Apariția Erasmus+ și Departamentul Tineretului din cadrul Consiliului Europei care a început să finanțeze astfel de oportunități a șters granița dintre copii din familiile social vulnerabile și cei cu părinți care ar putea investi în ei”, povestește Tatiana.
4. Deși se puteau descurca pe cont propriu, cinci întreprinderi agricole din Moldova au decis să-și unească forțele în Cooperativa de Întreprinzători „Select Fruit”, pentru a-și menține cota de vânzări pe o piață unde concurența este tot mai acerbă. Odată cu asocierea, aceștia au reușit să ajungă la impresionanta suprafață de 229 de hectare de livezi și au investit împreună într-un spațiu de păstrare și ambalare a fructelor, de ultimă generație. Pentru achiziționarea frigiderului, aceștia au accesat un credit în valoare de 570 000 de euro, oferit de UE, prin intermediul programului „Livada Moldovei”. Cu o capacitate de circa 1700 de tone, frigiderul deschide ușile spre rulajul dublu prin pre-răcirea fructelor din diferite sezoane (mere de vară și de toamnă, cireșele, prunele). De exemplu, acesta a creat oportunitatea de comercializare a 2500 de tone de mere, 600 de tone de prune și cireșe – 200 de tone.
5. După ce a muncit în SUA, a înțeles că viața poate fi dulce și acasă. Este vorba despre tânărul apicultor din satul Costești, Nicanor Negru. Acesta și-a început afacerea cu miere în aprilie, 2014. Avea doar 100 de familii de albine, însă datorită propriei ambiții și ajutorului oferit de UE, acesta și-a transformat activitatea într-o afacere profitabilă. Tânărul a investit în afacerea sa circa 100 de mii de euro, dintre care și suport financiar de la partenerii europeni. Rezultatele nu au întârziat să apară. Anul trecut, de exemplu, acest a exportat circa 500 de tone de miere. Acum scopul acestuia este să certifice prisaca sa ca fiind Bio, ceea ce simplifica procesul de vânzare și va crește și prețul produselor.
6. „Să fii antreprenor în Republica Moldova înseamnă să lupți, să fii foarte puternic. Este o provocare foarte mare!”, spune Marina Andreev, o tânără din Transnistria. Asta nu a oprit-o să-și creeze o afacere în satul Ustia, r. Dubăsari, creând astfel locuri noi de muncă pentru femeile din mediul rural. Cu patru ani în urmă, imediat ce a absolvit facultatea, tânăra a obținut un grant oferit de UE, fără de care, crede ea, ar fi deja parte a numeroasei diaspore moldovene. Astăzi, datorită acestei oportunități, 15 femei din satul Ustia lucrează în cadrul întreprinderii de confecționare a uniformelor de muncă, rămânând alături de familiile lor.
7. „Nu vom uita niciodată ziua în care au aprins luminile”, povestește emoționat primarul satului Congaz, Mihail Esir despre iluminatul stradal într-o porțiune a localității. Datorită susținerii UE, în localitate au fost instalați 500 de stâlpi de iluminat și 36 km de cabluri. Luminile nocturne au atras și atenția celor din localitățile vecine, care au poreclit Congazul „Las Vegas”.