Salariații vor putea să-și retragă cererea de demisie doar cu acordul angajatorului

  • 20 dec. 2018, 10:36
  • 430

Confederația Națională a Patronatului (CNPM) a publicat pe pagina sa mai multe propuneri de modificare a Codului Muncii, colectate de la membrii CNPM, precum și propuneri de modificare propuse de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Potrivit documentului, sunt propuse mai multe modificări la articolele ce prevăd concedierea, perioada de probă sau demisia angajaților.

În prezentul articol vă prezentăm doar o parte din propunerile CNPM, iar restul modificărilor le vom prezenta într-un alt material.

Concedierea

La articolul privind concedierea, patronatele propun ca, constatarea faptului că salariatul nu corespunde funcției deținute sau muncii prestate din cauza calificării insuficiente, să fie stabilită în urma evaluării performanței profesionale. Până în prezent, aceasta se stabilea în urma atestării efectuate în modul prevăzut de Guvern.

Documentele care se prezintă la încheierea contractului individual de muncă

La articolul ce vizează lista documentelor care se prezintă la încheierea contractului individual de muncă, patronatele propun excluderea din această listă a documentelor de evidență militară – pentru recruți şi rezervişti.

Perioada de probă

Patronatele propun un termen mai mare pentru perioada de probă. Astfel, pentru verificarea aptitudinilor profesionale ale salariatului, la încheierea contractului individual de muncă, acestuia i se va putea stabili o perioadă de probă de cel mult 6 luni. Totodată, în cazul angajării muncitorilor necalificați, perioada de probă se stabileşte ca excepție şi nu poate depăşi 30 de zile calendaristice.

În prezent, pentru verificarea aptitudinilor profesionale ale salariatului acestuia i se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 3 luni. Potrivit CNPM, în majoritatea cazurilor, această perioadă nu este suficientă pentru verificarea aptitudinilor profesionale ale salariatului.

Transferul la o altă muncă

Membrii CNPM propun includerea în Codul muncii a posibilității de transfer pe o perioadă determinată a salariatului, cu acordul acestuia, în special în cazurile de deplasare a angajaţilor în interes de serviciu, de detaşare pe o perioadă scurtă sau medie, de cumulare de funcții a salariatului temporar absent, de concedii medicale de lungă durată etc.

Propunerea este argumentată prin faptul că, Codul muncii nu prevede posibilitatea efectuării unui transfer temporar al salariatului în cadrul întreprinderii (cu acordul scris al părţilor). Această interdicţie creează probleme de suplinire a locurilor temporar libere în întreprindere, singura soluţie fiind angajarea unor persoane noi pe o perioadă determinată sau cumularea de funcții a salariatului temporar absent, fapt ce prezintă dezavantaj.

Demisia

Potrivit propunerilor membrilor patronatelor la Codul muncii ar putea fi operate modificări în baza cărora salariatul va fi în drept să retragă cererea de demisie, doar cu acordul angajatorului.

În prezent, Codul prevede că angajatorul nu este în drept să elibereze salariatul care a depus cererea de demisie dacă în timp de 7 zile de la depunerea cererii salariatul retrage (anulează) cererea depusă şi nici o persoană nu este angajată în loc. Termenul de 7 zile prevăzut de Cod reprezintă o perioadă minimă, care stă la dispoziţia angajatorului pentru a selecta şi angaja o altă persoană. Potrivit CNPM, la retragerea cererii de demisie de către salariat în temeiurile prevăzute în prezent, angajatorul pierde resurse financiare şi umane îndreptate spre angajarea unei persoane noi.

Munca în schimburi

La acest capitol, Codul muncii ar putea prevedea după modificare că termenul de aducere la cunoștință salariaților a programului de muncă să fie cu cel puțin 14 zile înainte de punerea lui în aplicare sau, în cel mai scurt timp, în cazul modificării programului pe motiv de absenţă a unui salariat.

Munca suplimentară

Patronatele propun să fie permisă recompensarea timpului în care a fost prestată muncă suplimentară prin ore libere plătite în decurs de 30 de zile de la realizarea muncii suplimentare. Astfel, salariatul va beneficia de un număr de ore libere egal cu cel al orelor suplimentare prestate, beneficiind de salariul pentru orele prestate peste programul normal de muncă.

În prezent, legislaţia muncii nu prevede posibilitatea de recompensare a muncii suplimentare prin ore libere plătite.

Îndemnizația de concediu

Indemnizaţia de concediu ar putea fi plătită de către angajator cu cel puţin trei zile sau la oricare altă dată agreată de angajat, dar nu mai târziu de data plății salariului pentru colectivul de muncă.

Îndemnizația de eliberare din serviciu

Patronatele propun la acest capitol micșorarea îndemnizației. Astfel, dacă în prezent, pentru prima lună, plata unei indemnizaţii de eliberare din serviciu egală cu mărimea sumată a unui salariu mediu săptămânal pentru fiecare an complet lucrat la unitatea în cauză, dar nu mai mare decât șase salarii medii lunare și nu mai mică decât un salariu mediu lunar, CNPM propune ca această să nu fie mai mare de trei salarii medii lunare.

La acest articol mai este prevăzut că dacă unitatea a fost succesorul de drept al unei unităţi reorganizate anterior şi contractul individual de muncă cu salariaţii în cauză nu a încetat anterior, se vor lua în calcul toţi anii de activitate.

Potrivit patronatelor, luarea în calcul a anilor precedenți de activitate ar însemna racordarea compensațiilor la salariile de pe vremurile când compania era profitabilă, ceea ce este o reminsecență a legislației muncii din cadrul unei economii planificate, dar nu de piață.

Limitele răspunderii materiale a salariatului

Răspunderea materială a salariatului pentru prejudiciul cauzat angajatorului, în limitele salariului mediu lunar, ar putea fi înlocuită cu răspundere materială deplină.

CNPM consideră că prevederea veche este o limitare a drepturilor angajatorului, care nu îşi poate recupera, printr-o interdicţie din lege, prejudiciul ce i-a fost cauzat. Instituția mai notează că salariatul oricum este favorizat prin limitarea întinderii prejudiciului doar la cel real cauzat, ţinând cont de uzura bunului, excluzând venitul ratat etc.