Săptămâna trecută Parlamentul a adoptat, în prima lectură, proiectul Legii privind organismele de plasament colectiv, care stabileşte cadrul legal privind constituirea, autorizarea şi funcţionarea organismelor de plasament colectiv alternative (OPCA), transmite capital.market.md.
Proiectul de Lege privind organismele de plasament colectiv alternative a fost elaborat de către Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) şi a fost prezentat în plenul Legislativului de către vicepreşedintele CNPF, Iurie Filip, care a menţionat că “documentul vine să completeze setul de legi care reglementează funcţionarea pieţei de capital şi a proceselor investiţionale în ţara noastră”.
Conform prevederilor expuse în proiectul de lege, OPCA sunt entităţi care funcţionează pe principiul repartizării riscurilor şi a căror activitate constă în atragerea resurselor fínanciare de la persoane fízice şi/sau juridice prin emiterea şi plasarea titłurilor de participare, în scopul investirii ulterioare a acestor mijloace în valori mobiliare, instrumente ale pieţei monetare, precum şi în active imobiliare sau alte drepturi patrimoniale. OPCA pot fi constituite cu personalitate juridică, înfíinţate prin act de constituire (ca companie investiţională pe acţiuni sau ca companie investiţională în comandită) sau prin contract de societate civilă, fără a crea o persoană juridică, sub forma fondului de investiţii.
Totodată, OPCA pot fi clasificate în OPCA de tip deschis şi OPCA de tip închis. Astfel, OPCA de tip deschis – ale cărui titluri de participare sunt răscumpărate la cerere din activele OPCA la intervale regulate de timp, în conformitate cu procedurile şi frecvenţa stabilite în regulile sau în actul de constituire a OPCA, iar în cazul OPCA de tip închis – titluriłe de participare sunt răscumpărate într-un anumit moment, stabilit în regulile sau în actul de constituire ale OPCA, sau la faza de încetare a activităţii, dar nu mai devreme de o perioadă iniţială de ceł puţin 5 ani, în care drepturile de răscumpărare nu pot fi exercitate.
Vicepreşedintele CNPF a afirmat că specificul acestui proiect de lege constă în “crearea unei noi platforme de alternativă pentru investiţii în economie, în special, în ramurile moderne care presupun un grad de risc sporit sau greu de evaluat. Or, mecanismele clasice de investiţii, cum sunt fondurile de investiţii clasice sau tradiţionale, operează doar cu instrumente financiare tranzacţionate pe pieţe reglementate sub formă de valori mobiliare, acţiuni sau obligaţiuni, sau derivatele lor, care sunt autorizate de către autorităţile vizate. Aceste mecanisme nu pot fi folosite întotdeauna în cazul unor proiecte economice care conţin o doză mare de inovaţii şi care, la rândul său, presupun că este greu de evaluat perspectivele acestor proiecte”.
Potrivit lui Iurie Filip, utilizarea mecanismelor de plasamente colective alternative a obţinut în ultimii ani o răspândire largă, care, fiind extrem de tentante şi promiţătoare, presupun, totuşi, un grad de risc mai sporit. În special, aceste mecanisme sunt folosite la finanţarea start-upurilor, platformelor crowdfunding, tehnologiilor informaţionale şi inovaţionale.
Oficialul a subliniat că “în scopul alinierii la aceste practici, CNPF a lansat iniţiativa de a institui aceste procese investiţionale colective, totodată, păstrând şi avantajele acestor mecanisme care presupun dispersarea riscurilor”. Totodată, CNPF urmează să supravegheze şi să reglementeze activitatea acestor entităţi pentru a exclude eventualele abuzuri sau manipulări pe piaţă.
În context, preşedintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget şi finanţe, Ştefan Creangă, a menţionat că proiectul de Lege privind organismele de plasament colectiv alternative a fost elaborat ca o măsură de dezvoltare a investitorilor instituţionali precum organismele de plasament colectiv în conformitate cu Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pe anii 2018–2022.
Pe lângă stabilirea cadrului legal privind constituirea, avizarea şi funcţionarea OPCA, proiectul de lege are drept scop şi reglementarea cerinţelor faţă de organizarea, licenţierea şi activităţile desfăşurate de societăţile de administrare; obligaţiile aferente gestionării OPCA cu capital de risc şi cu investiţii pe termen lung; normele ce ţin de depozitarii activelor organismelor de plasament colectiv alternative.
De asemenea, proiectul de lege instituie norme privind modul de emisiune şi răscumpărare a titlurilor de participare a OPCA: prin intermediul ofertelor publice în baza unui prospect de emisiune sau prin plasament privat, în modul stabilit de documentele de constituire.
Potrivit lui Ştefan Creangă, proiectul de lege reglementează şi cerinţele către politica investiţională a OPCA, stabilind anumite reguli de plasament, în special categoriile de active în care pot investi OPCA şi normele de diversificare a investiţiilor; stabi1eşte norme de procedură privind reorganizarea şi dizolvarea OPCA şi atribuţiile Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare în domeniile de reglementare şi supraveghere a acestor procese.
Alte prevederi importante ale proiectului de lege reglementează activitatea societăţilor de administrare a investiţiilor (SAI). SAI este definită ca persoană juridică constituită ca societate pe acţiuni, a cărei activitate curentă este administrarea unuia sau mai multor OPCA. Astfel, proiectuł de lege stabileşte dispoziţii comune privind condiţiiłe de licenţiere şi activitate ale SAI. În acest sens, în proiectul de lege au fost introduse reglementări ce ţin de procesul de acordare a licenţei de administrare a investiţiilor, fiind stabilite cerinţe faţă de acest gen de activitate precum: cerinţe de capital, fonduri proprii, achiziţionarea participaţiilor calificate, norme prudenţiale şi norme de conduită, care se referă la cerinţe de verificare a conformităţii, de gestionare a riscurilor şi de evitare a conflictelor de interese etc.
Totodată, proiectul de łege reglementează atribuţiile şi cerinţele către activităţile desfăşurate de către depozitarul activelor OPCA. Depozitaruł activelor trebuie să fie responsabil pentru monitorizarea adecvată a fluxurilor de numerar ale OPCA şi, în special, pentru a garanta că banii şi numerarul investitorilor aparţinând OPCA sunt înregistraţi corect în conturi deschise în numele OPCA sau în numele SAI care acţionează în numele OPCA.
Proiectul de lege privind organismele de plasament colectiv alternative urmează să fie examinat şi adoptat de către Parlament în lectura a doua.
Săptămâna trecută Parlamentul a adoptat, în prima lectură, proiectul Legii privind organismele de plasament colectiv, care stabileşte cadrul legal privind constituirea, autorizarea şi funcţionarea organismelor de plasament colectiv alternative (OPCA), transmite capital.market.md.
Proiectul de Lege privind organismele de plasament colectiv alternative a fost elaborat de către Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) şi a fost prezentat în plenul Legislativului de către vicepreşedintele CNPF, Iurie Filip, care a menţionat că “documentul vine să completeze setul de legi care reglementează funcţionarea pieţei de capital şi a proceselor investiţionale în ţara noastră”.
Conform prevederilor expuse în proiectul de lege, OPCA sunt entităţi care funcţionează pe principiul repartizării riscurilor şi a căror activitate constă în atragerea resurselor fínanciare de la persoane fízice şi/sau juridice prin emiterea şi plasarea titłurilor de participare, în scopul investirii ulterioare a acestor mijloace în valori mobiliare, instrumente ale pieţei monetare, precum şi în active imobiliare sau alte drepturi patrimoniale. OPCA pot fi constituite cu personalitate juridică, înfíinţate prin act de constituire (ca companie investiţională pe acţiuni sau ca companie investiţională în comandită) sau prin contract de societate civilă, fără a crea o persoană juridică, sub forma fondului de investiţii.
Totodată, OPCA pot fi clasificate în OPCA de tip deschis şi OPCA de tip închis. Astfel, OPCA de tip deschis – ale cărui titluri de participare sunt răscumpărate la cerere din activele OPCA la intervale regulate de timp, în conformitate cu procedurile şi frecvenţa stabilite în regulile sau în actul de constituire a OPCA, iar în cazul OPCA de tip închis – titluriłe de participare sunt răscumpărate într-un anumit moment, stabilit în regulile sau în actul de constituire ale OPCA, sau la faza de încetare a activităţii, dar nu mai devreme de o perioadă iniţială de ceł puţin 5 ani, în care drepturile de răscumpărare nu pot fi exercitate.
Vicepreşedintele CNPF a afirmat că specificul acestui proiect de lege constă în “crearea unei noi platforme de alternativă pentru investiţii în economie, în special, în ramurile moderne care presupun un grad de risc sporit sau greu de evaluat. Or, mecanismele clasice de investiţii, cum sunt fondurile de investiţii clasice sau tradiţionale, operează doar cu instrumente financiare tranzacţionate pe pieţe reglementate sub formă de valori mobiliare, acţiuni sau obligaţiuni, sau derivatele lor, care sunt autorizate de către autorităţile vizate. Aceste mecanisme nu pot fi folosite întotdeauna în cazul unor proiecte economice care conţin o doză mare de inovaţii şi care, la rândul său, presupun că este greu de evaluat perspectivele acestor proiecte”.
Potrivit lui Iurie Filip, utilizarea mecanismelor de plasamente colective alternative a obţinut în ultimii ani o răspândire largă, care, fiind extrem de tentante şi promiţătoare, presupun, totuşi, un grad de risc mai sporit. În special, aceste mecanisme sunt folosite la finanţarea start-upurilor, platformelor crowdfunding, tehnologiilor informaţionale şi inovaţionale.
Oficialul a subliniat că “în scopul alinierii la aceste practici, CNPF a lansat iniţiativa de a institui aceste procese investiţionale colective, totodată, păstrând şi avantajele acestor mecanisme care presupun dispersarea riscurilor”. Totodată, CNPF urmează să supravegheze şi să reglementeze activitatea acestor entităţi pentru a exclude eventualele abuzuri sau manipulări pe piaţă.
În context, preşedintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget şi finanţe, Ştefan Creangă, a menţionat că proiectul de Lege privind organismele de plasament colectiv alternative a fost elaborat ca o măsură de dezvoltare a investitorilor instituţionali precum organismele de plasament colectiv în conformitate cu Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pe anii 2018–2022.
Pe lângă stabilirea cadrului legal privind constituirea, avizarea şi funcţionarea OPCA, proiectul de lege are drept scop şi reglementarea cerinţelor faţă de organizarea, licenţierea şi activităţile desfăşurate de societăţile de administrare; obligaţiile aferente gestionării OPCA cu capital de risc şi cu investiţii pe termen lung; normele ce ţin de depozitarii activelor organismelor de plasament colectiv alternative.
De asemenea, proiectul de lege instituie norme privind modul de emisiune şi răscumpărare a titlurilor de participare a OPCA: prin intermediul ofertelor publice în baza unui prospect de emisiune sau prin plasament privat, în modul stabilit de documentele de constituire.
Potrivit lui Ştefan Creangă, proiectul de lege reglementează şi cerinţele către politica investiţională a OPCA, stabilind anumite reguli de plasament, în special categoriile de active în care pot investi OPCA şi normele de diversificare a investiţiilor; stabi1eşte norme de procedură privind reorganizarea şi dizolvarea OPCA şi atribuţiile Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare în domeniile de reglementare şi supraveghere a acestor procese.
Alte prevederi importante ale proiectului de lege reglementează activitatea societăţilor de administrare a investiţiilor (SAI). SAI este definită ca persoană juridică constituită ca societate pe acţiuni, a cărei activitate curentă este administrarea unuia sau mai multor OPCA. Astfel, proiectuł de lege stabileşte dispoziţii comune privind condiţiiłe de licenţiere şi activitate ale SAI. În acest sens, în proiectul de lege au fost introduse reglementări ce ţin de procesul de acordare a licenţei de administrare a investiţiilor, fiind stabilite cerinţe faţă de acest gen de activitate precum: cerinţe de capital, fonduri proprii, achiziţionarea participaţiilor calificate, norme prudenţiale şi norme de conduită, care se referă la cerinţe de verificare a conformităţii, de gestionare a riscurilor şi de evitare a conflictelor de interese etc.
Totodată, proiectul de łege reglementează atribuţiile şi cerinţele către activităţile desfăşurate de către depozitarul activelor OPCA. Depozitaruł activelor trebuie să fie responsabil pentru monitorizarea adecvată a fluxurilor de numerar ale OPCA şi, în special, pentru a garanta că banii şi numerarul investitorilor aparţinând OPCA sunt înregistraţi corect în conturi deschise în numele OPCA sau în numele SAI care acţionează în numele OPCA.
Proiectul de lege privind organismele de plasament colectiv alternative urmează să fie examinat şi adoptat de către Parlament în lectura a doua.