Ministerul Finanţelor anunţă că a identificat noi posibilităţi de a acumula la bugetul de stat circa un miliard de lei în anul 2020, prin revizuirea anumitor taxe, majorarea altora sau prin anularea unor facilităţi fiscale.
Există însă o vorbă veche: socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea de la târg. Or, şi anterior la introducerea unor taxe sau majorarea altora se făceau prognoze optimiste, care frecvent nu se adevereau. În plus, mai este necesar ca deputaţii să voteze aceste modificări, transmite Știri.md cu referire la Mold-street.com.
Unele măsuri, precum revenirea la cota TVA de 20% în sectorul HoReCa, sau anularea scutirilor fiscale la tichetele de masă au generat deja discuții ample și critici dure la adresa Ministerului Finanțelor, pentru lipsă de transparenţă, ele nefiind consultate cu mediul de afaceri, dar şi pentru că ar lovi în business.
Fracțiunea PDM a şi înregistrat în plenul Parlamentului și o moțiune simplă asupra activității ministrului Finanțelor, Natalia Gavrilița, dar în ea se face referință doar la trei măsuri fiscale anunțate de ministru. Alte inițiative, și ele sunt mai multe nu au fost analizate aproape deloc și nici nu au ajuns în presă.
Scutiri personale şi cota unică de 12%
Noutatea bună este că rămâne în vigoare cota unică de 12% la impozitarea a veniturilor persoanelor fizice. Totuşi şi la impozitarea venitului persoanelor fizice sunt schimbări, dar nu pentru toţi.
Astfel una dintre măsurile anunţate este eliminarea scutirii personale de 24.000 de lei pe an pentru cei cu venituri de peste 360.000 de lei anual. Ea va afecta doar circa 5.000 de persoane, iar, potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, va aduce venituri suplimentare de 14 milioane de lei.
Argumentul autorilor este de a readuce "elemente de progresivitate în impozitarea persoanelor fizice, iar persoanele cu venituri mai mari să ofere o contribuție mai mare în buget".
Economistul Sergiu Gaibu a criticat iniţiativa susţinând că aceasta va lovi exact în cei care îşi declară cinstit veniturile şi nu îi va afecta pe cei care le tăinuiesc. Totodată el crede că economiile acumulate urmare a acestor inițiative fiscale ar fi modeste.
În acelaşi timp pentru a asigura o echitate în rândul salariaților, sindicatele "pledează pentru o impozitare proporțională a veniturilor, în dependență de mărimea lor, fiind asigurată responsabilitatea socială a celor cu venituri mari". Altfel spus propun ca Guvernul să renunţe la cota unică de 12% a impozitului pe venitul persoanelor.
Majorarea de 2,5 ori a impozitului pe creștere de capital
O altă propunere ține de modificarea reglementărilor capitolului 5 al Titlului II din Codul fiscal, privind regimul fiscal aferent creșterii sau pierderii de capital, prin aplicarea acestui regim asupra subiecților impozabili persoane fizice care nu desfășoară activitatea de întreprinzător.
În acest sens, persoanele juridice și fizice ce desfășoară activitate de întreprinzător în urma realizării veniturilor din procurarea și vânzarea activelor de capital urmează a fi impozitați în modul general stabilit.
"Măsura are drept scop simplificarea administrării fiscale, creșterea gradului de conformare și eliminarea ambiguității tratamentului fiscal al acestor tranzacții. În același timp, se propune extinderea mărimii bazei impozabile din urma câștigurilor realizate din creșterea de capital", explică Ministerul Finanţelor.
Proiectul prevede majorarea de la 20% la 50% a sumei creșterii de capital din suma excedentară a creșterii de capital, adică de 2,5 ori.
De exemplu, dacă în prezent, o persoană vinde un apartament la prețul de 600.000 lei, care a fost procurat anterior cu 400.000 lei, atunci creșterea de capital impozabilă cu impozit pe venit este de 40.000 lei (600.000 – 400.000) x 20% = 40.000), iar suma impozitului pe venit aferent doar acestei tranzacții de vânzare-cumpărare va constitui 4.800 lei (40.000 x 12%).
În cazul în care Parlamentul va vota modificarea propusă de Ministerul Finanțelor, la o tranzacţie similară creșterea de capital impozabilă va fi de 100.000 lei (600.000 – 400.000) x 50% = 100.000 lei, iar suma impozitului pe venit aferent doar acestei operațiuni de vânzare – cumpărare va constitui 12.000 lei, cu 7.200 lei (de 2,5 ori mai mult) mai mult decât în condițiile actuale.
Impactul estimat al acestei măsuri pentru anul 2020 constituie 127 milioane lei venituri suplimentare la buget.
Reținerea impozitului pe venit la sursa de plată la cota de 12%
Proiectul mai prevede și modificarea art.90 din Codul Fiscal în vederea racordării modificărilor prin care a fost stabilită o cotă unică a impozitului pe venit pentru persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător în mărime de 12%.
Astfel, reținerea impozitului pe venit la sursa de plată urmează să se efectueze la cota de 12% excluzând, astfel, necesitatea calculării suplimentare a impozitului pe venit pentru onorarea completă a obligațiilor fiscale aferente acestora.
Măsura va simplifica administrarea fiscală, precum și conformarea fiscală a persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător. Ea va avea efect redistributiv în timp şi va genera aproximativ 24 milioane lei venituri adiționale în 2020, estimează autorii.
Revenirea la cota de 20% a TVA pentru HORECA
Cele mai mari discuţii şi critici până acum au fost la propunerea de anulare a cotei reduse a TVA în mărime de 10% și, respectiv, aplicarea cotei-standard a TVA în mărime de 20% pentru livrările efectuate de către agenții economici ce activează în sectorul HoReCa (hotele, restaurante, cafenele).
Impactul estimat direct asupra bugetului va constitui 50 milioane lei, precum și un efect asupra diminuării sumelor trecute în cont de către firme.
Ministerul Finanţelor susţine că în primele 5 luni ale anului 2019, comparativ cu perioada similară a anului precedent, achitările de TVA de la 782 agenți economici din sectorul HoReCa analizați au scăzut cu 22 milioane lei.
"Deși volumele de vânzări în acest sector au crescut cu circa 30%, este dificil de estimat partea creșterii cauzată de aceste scutiri și partea cauzată de alți factori, cum ar fi îmbunătățirea administrării fiscale, sau creșterea puterii de cumpărare a populației.
Ministerul Finanţelor anunţă că a identificat noi posibilităţi de a acumula la bugetul de stat circa un miliard de lei în anul 2020, prin revizuirea anumitor taxe, majorarea altora sau prin anularea unor facilităţi fiscale.
Există însă o vorbă veche: socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea de la târg. Or, şi anterior la introducerea unor taxe sau majorarea altora se făceau prognoze optimiste, care frecvent nu se adevereau. În plus, mai este necesar ca deputaţii să voteze aceste modificări, transmite Știri.md cu referire la Mold-street.com.
Unele măsuri, precum revenirea la cota TVA de 20% în sectorul HoReCa, sau anularea scutirilor fiscale la tichetele de masă au generat deja discuții ample și critici dure la adresa Ministerului Finanțelor, pentru lipsă de transparenţă, ele nefiind consultate cu mediul de afaceri, dar şi pentru că ar lovi în business.
Fracțiunea PDM a şi înregistrat în plenul Parlamentului și o moțiune simplă asupra activității ministrului Finanțelor, Natalia Gavrilița, dar în ea se face referință doar la trei măsuri fiscale anunțate de ministru. Alte inițiative, și ele sunt mai multe nu au fost analizate aproape deloc și nici nu au ajuns în presă.
Scutiri personale şi cota unică de 12%
Noutatea bună este că rămâne în vigoare cota unică de 12% la impozitarea a veniturilor persoanelor fizice. Totuşi şi la impozitarea venitului persoanelor fizice sunt schimbări, dar nu pentru toţi.
Astfel una dintre măsurile anunţate este eliminarea scutirii personale de 24.000 de lei pe an pentru cei cu venituri de peste 360.000 de lei anual. Ea va afecta doar circa 5.000 de persoane, iar, potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, va aduce venituri suplimentare de 14 milioane de lei.
Argumentul autorilor este de a readuce "elemente de progresivitate în impozitarea persoanelor fizice, iar persoanele cu venituri mai mari să ofere o contribuție mai mare în buget".
Economistul Sergiu Gaibu a criticat iniţiativa susţinând că aceasta va lovi exact în cei care îşi declară cinstit veniturile şi nu îi va afecta pe cei care le tăinuiesc. Totodată el crede că economiile acumulate urmare a acestor inițiative fiscale ar fi modeste.
În acelaşi timp pentru a asigura o echitate în rândul salariaților, sindicatele "pledează pentru o impozitare proporțională a veniturilor, în dependență de mărimea lor, fiind asigurată responsabilitatea socială a celor cu venituri mari". Altfel spus propun ca Guvernul să renunţe la cota unică de 12% a impozitului pe venitul persoanelor.
Majorarea de 2,5 ori a impozitului pe creștere de capital
O altă propunere ține de modificarea reglementărilor capitolului 5 al Titlului II din Codul fiscal, privind regimul fiscal aferent creșterii sau pierderii de capital, prin aplicarea acestui regim asupra subiecților impozabili persoane fizice care nu desfășoară activitatea de întreprinzător.
În acest sens, persoanele juridice și fizice ce desfășoară activitate de întreprinzător în urma realizării veniturilor din procurarea și vânzarea activelor de capital urmează a fi impozitați în modul general stabilit.
"Măsura are drept scop simplificarea administrării fiscale, creșterea gradului de conformare și eliminarea ambiguității tratamentului fiscal al acestor tranzacții. În același timp, se propune extinderea mărimii bazei impozabile din urma câștigurilor realizate din creșterea de capital", explică Ministerul Finanţelor.
Proiectul prevede majorarea de la 20% la 50% a sumei creșterii de capital din suma excedentară a creșterii de capital, adică de 2,5 ori.
De exemplu, dacă în prezent, o persoană vinde un apartament la prețul de 600.000 lei, care a fost procurat anterior cu 400.000 lei, atunci creșterea de capital impozabilă cu impozit pe venit este de 40.000 lei (600.000 – 400.000) x 20% = 40.000), iar suma impozitului pe venit aferent doar acestei tranzacții de vânzare-cumpărare va constitui 4.800 lei (40.000 x 12%).
În cazul în care Parlamentul va vota modificarea propusă de Ministerul Finanțelor, la o tranzacţie similară creșterea de capital impozabilă va fi de 100.000 lei (600.000 – 400.000) x 50% = 100.000 lei, iar suma impozitului pe venit aferent doar acestei operațiuni de vânzare – cumpărare va constitui 12.000 lei, cu 7.200 lei (de 2,5 ori mai mult) mai mult decât în condițiile actuale.
Impactul estimat al acestei măsuri pentru anul 2020 constituie 127 milioane lei venituri suplimentare la buget.
Reținerea impozitului pe venit la sursa de plată la cota de 12%
Proiectul mai prevede și modificarea art.90 din Codul Fiscal în vederea racordării modificărilor prin care a fost stabilită o cotă unică a impozitului pe venit pentru persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător în mărime de 12%.
Astfel, reținerea impozitului pe venit la sursa de plată urmează să se efectueze la cota de 12% excluzând, astfel, necesitatea calculării suplimentare a impozitului pe venit pentru onorarea completă a obligațiilor fiscale aferente acestora.
Măsura va simplifica administrarea fiscală, precum și conformarea fiscală a persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător. Ea va avea efect redistributiv în timp şi va genera aproximativ 24 milioane lei venituri adiționale în 2020, estimează autorii.
Revenirea la cota de 20% a TVA pentru HORECA
Cele mai mari discuţii şi critici până acum au fost la propunerea de anulare a cotei reduse a TVA în mărime de 10% și, respectiv, aplicarea cotei-standard a TVA în mărime de 20% pentru livrările efectuate de către agenții economici ce activează în sectorul HoReCa (hotele, restaurante, cafenele).
Impactul estimat direct asupra bugetului va constitui 50 milioane lei, precum și un efect asupra diminuării sumelor trecute în cont de către firme.
Ministerul Finanţelor susţine că în primele 5 luni ale anului 2019, comparativ cu perioada similară a anului precedent, achitările de TVA de la 782 agenți economici din sectorul HoReCa analizați au scăzut cu 22 milioane lei.
"Deși volumele de vânzări în acest sector au crescut cu circa 30%, este dificil de estimat partea creșterii cauzată de aceste scutiri și partea cauzată de alți factori, cum ar fi îmbunătățirea administrării fiscale, sau creșterea puterii de cumpărare a populației.