Asociația Businessului European (EBA Moldova) îi cere Guvernului să renunțe la impozitarea tichetelor de masă și la majorarea taxei pentru poluarea mediului. „Impozitarea tichetelor de masă va avea un impact economic negativ asupra investitorilor locali și internaționali, iar cheltuielile companiilor se vor majora cu cel puțin 22,5%”, se arată într-o notă de poziție a EBA. Totodată, reprezentanții Asociației susțin că majorarea cu 50% a taxei pentru poluarea mediului va duce la creșterea exagerată a prețurilor la produsele alimentare de primă necesitate. De cealaltă parte, Ministerul Finanțelor își argumentează inițiativele prin majorarea veniturilor la buget.
Impozitarea tichetelor de masă
Conceptul tichetelor de masă presupune că angajații care beneficiază de acest instrument de politică socială sunt obligați să utilizeze tichetele de masă doar la unitățile comerciale de alimentație publică care au încheiat contract de prestare a serviciilor cu operatorul.
„Potrivit datelor statistice, în Republica Moldova comerțul a crescut cu 25%. Dacă să vorbim despre implementarea tichetelor de masă, aceasta a avut impact pozitiv asupra economiei naționale prin transparentizarea comerțului (trecerea plăților respective «în alb»), inclusiv din domeniul HORECA, precum și creșterea TVA-ului colectat din consumul efectuat prin intermediul tichetelor de masă. Mai mult ca atât, acesta este un instument efectiv de politică socială și motivare în special pentru oameni din pături sociale vulnerabile care folosesc aceste tichete pentru a cumpăra produse alimentare pentru familie”, se menționează în scrisoarea semnată de EBA.
Impozitarea tichetelor de masă ar atrage după sine stagnarea dezvoltării rețelei de terminale POS și a tranzacţiilor prin aceste terminale, iar în rezultat se vor micșora plațile TVA de la comercianți la buget, susține sursa. Totodată, reprezențanții Asociației subliniază că aplicând tratamentul de impozitare a tichetelor de masă în regim general, angajatorul care acordă acest beneficiu va fi obligat să rețină circa 22,5% din suma tichetului, iar asta va provoca indignarea angajaților.
De la intrarea în vigiare a Legii tichetelor de masă și până în prezent, numărul de puncte comerciale care acceptă tichete de masă a crescut la 1.046, dintre care 560 sunt în Chișinău și alte 486 în raioanele republicii, aratpă datele prezentate de EBA.
„În această perioadă, plățile fără numerar cu cardurile băncii s-au majorat cu 30-40% pe teritoriul Republicii Moldova. Lansarea tichetelor de masă a permis atragerea a 142 de proiecte noi, dintre care 9.500 de clienți au devenit posesorii cardurilor noi în decurs de 11 luni. Acesta fapt a dat posibilitatea dezvoltării plăților fără numerar în regiunile țării, ridicând educația financiară în Moldova și făcând transparente plățile prin tichete de masă. Precizăm că au fost emise tichete de masă în sumă totală de 126 de milioane de lei. Un tichet de masă valorează în mediu 38 de lei, iar aproximativ 55 de mii de persoane beneficiază de tichete de masă în fiecare lună”, mai menționează autorii care insistă asupra menținerii regimului fiscal actual și identificarea altor măsurilor fiscale pentru majorarea veniturilor în bugetul de stat cu asigurarea unui dialog consctructiv și eficient cu mediul privat.
Menționăm că subiectul tichetelor de masă a stârnit discuții aprinse în societate în ultimele sătpămâni. După ce inițial a anunțat că acestea vor fi anulate, MF și-a revizuit poziția declarând că, de fapt, taloanele de masă nu vor fi anulate, ci supuse impozitării prin achitarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a impozitului pe venit.
Cifrele publicate de responsabilii de la Finanțe arată că valoarea tichetelor de masă eliberate în perioada aprilie 2018 – iunie 2019 a constituit 187 milioane de lei, dintre care 135 milioane lei revine anului 2019. Drept urmare, MF spune că în buget nu s-au încasat circa 84 milioane lei (impozit pe venit, contribuții sociale, prime de asigurare medicală obligatorie), inclusiv aproape 61 de milioane de lei corespunzător anului 2019.
Dacă modificarea va fi acceptat de Guvern și Parlament, impozitarea tichetelor de masă ar putea aduce 164 de milioane de lei în visteria statului. Poziția este împărtășită și de unii experți. Agenții economici care au implementat conceptul tichetelor de masă în activitatea lor, au declarat, însă, pentru AGORA că acestea contribuie la procesul de aducere a salariilor în zona „albă”, diminuând practica remunerației în plic, iar anularea lor va avea un impact imprevizibil pentru ambele părți.
Taxa pentru poluarea mediului
Un alt subiect care, în opinia Asociației, necesită o abordare mai echilibrată ține de majorarea taxei pentru poluarea mediului.
„EBA Moldova pe parcursul ultimilor ani s-a propunțat pentru eliminarea acestei taxe, odată ce Legea privind deșeurile prevede implementarea principiului de Responsabilitate Extinsă a Producătorului, ceea ce presupune existența unui sistem integral de gestionare a deșeurilor (colectarea, segregarea, conservarea și tratarea) impunând o povară fiscală dublă pentru mediul privat. Subliniem că o taxă similară nu există în țările UE. În conformitate cu principiul european „poluatorul plătește” însă, plățile se transferă către organizațiile colective private (cele mai multe țări UE) sau organizații gestionate de stat. Oricum, eventualele taxe sau contribuții sunt destinate dezvoltării și exploatării sistemelor de colectare a deșeurilor. Majorarea taxei cu 50% cu scopul acoperirii a unui deficit bugetar și nu utilizarea acesteia pentru susținerea proiectelor ecologice și de îmbunătățire a managementului deșeurilor, este o dovadă a administrării incorecte a banilor acumulați din taxe și a lipsei de voință (sau dorință) politică de a susține eforturile de creare și implementare a sistemelor colective de management al deșeurilor prevăzut de Legea cu privire la deșeuri”, se arată în scrisoarea adresată Guvernului.
De cealaltă parte, Ministerul Finanțelor spune că această măsură vine să majoreze plățile pentru mărfurile ce poluează mediul și că acumulările veniturilor asigurate în urma colectării acestor plăți vor servi pentru finanțarea acțiunilor de remediere și prevenire a poluării mediului cu substanțe și produse nocive și cu un grad scăzut de descompunere. Autoritățile estimează că modificarea va avea un impact de 120 de milioane de lei, în anul 2020.
Asociația Businessului European (EBA Moldova) îi cere Guvernului să renunțe la impozitarea tichetelor de masă și la majorarea taxei pentru poluarea mediului. „Impozitarea tichetelor de masă va avea un impact economic negativ asupra investitorilor locali și internaționali, iar cheltuielile companiilor se vor majora cu cel puțin 22,5%”, se arată într-o notă de poziție a EBA. Totodată, reprezentanții Asociației susțin că majorarea cu 50% a taxei pentru poluarea mediului va duce la creșterea exagerată a prețurilor la produsele alimentare de primă necesitate. De cealaltă parte, Ministerul Finanțelor își argumentează inițiativele prin majorarea veniturilor la buget.
Impozitarea tichetelor de masă
Conceptul tichetelor de masă presupune că angajații care beneficiază de acest instrument de politică socială sunt obligați să utilizeze tichetele de masă doar la unitățile comerciale de alimentație publică care au încheiat contract de prestare a serviciilor cu operatorul.
„Potrivit datelor statistice, în Republica Moldova comerțul a crescut cu 25%. Dacă să vorbim despre implementarea tichetelor de masă, aceasta a avut impact pozitiv asupra economiei naționale prin transparentizarea comerțului (trecerea plăților respective «în alb»), inclusiv din domeniul HORECA, precum și creșterea TVA-ului colectat din consumul efectuat prin intermediul tichetelor de masă. Mai mult ca atât, acesta este un instument efectiv de politică socială și motivare în special pentru oameni din pături sociale vulnerabile care folosesc aceste tichete pentru a cumpăra produse alimentare pentru familie”, se menționează în scrisoarea semnată de EBA.
Impozitarea tichetelor de masă ar atrage după sine stagnarea dezvoltării rețelei de terminale POS și a tranzacţiilor prin aceste terminale, iar în rezultat se vor micșora plațile TVA de la comercianți la buget, susține sursa. Totodată, reprezențanții Asociației subliniază că aplicând tratamentul de impozitare a tichetelor de masă în regim general, angajatorul care acordă acest beneficiu va fi obligat să rețină circa 22,5% din suma tichetului, iar asta va provoca indignarea angajaților.
De la intrarea în vigiare a Legii tichetelor de masă și până în prezent, numărul de puncte comerciale care acceptă tichete de masă a crescut la 1.046, dintre care 560 sunt în Chișinău și alte 486 în raioanele republicii, aratpă datele prezentate de EBA.
„În această perioadă, plățile fără numerar cu cardurile băncii s-au majorat cu 30-40% pe teritoriul Republicii Moldova. Lansarea tichetelor de masă a permis atragerea a 142 de proiecte noi, dintre care 9.500 de clienți au devenit posesorii cardurilor noi în decurs de 11 luni. Acesta fapt a dat posibilitatea dezvoltării plăților fără numerar în regiunile țării, ridicând educația financiară în Moldova și făcând transparente plățile prin tichete de masă. Precizăm că au fost emise tichete de masă în sumă totală de 126 de milioane de lei. Un tichet de masă valorează în mediu 38 de lei, iar aproximativ 55 de mii de persoane beneficiază de tichete de masă în fiecare lună”, mai menționează autorii care insistă asupra menținerii regimului fiscal actual și identificarea altor măsurilor fiscale pentru majorarea veniturilor în bugetul de stat cu asigurarea unui dialog consctructiv și eficient cu mediul privat.
Menționăm că subiectul tichetelor de masă a stârnit discuții aprinse în societate în ultimele sătpămâni. După ce inițial a anunțat că acestea vor fi anulate, MF și-a revizuit poziția declarând că, de fapt, taloanele de masă nu vor fi anulate, ci supuse impozitării prin achitarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a impozitului pe venit.
Cifrele publicate de responsabilii de la Finanțe arată că valoarea tichetelor de masă eliberate în perioada aprilie 2018 – iunie 2019 a constituit 187 milioane de lei, dintre care 135 milioane lei revine anului 2019. Drept urmare, MF spune că în buget nu s-au încasat circa 84 milioane lei (impozit pe venit, contribuții sociale, prime de asigurare medicală obligatorie), inclusiv aproape 61 de milioane de lei corespunzător anului 2019.
Dacă modificarea va fi acceptat de Guvern și Parlament, impozitarea tichetelor de masă ar putea aduce 164 de milioane de lei în visteria statului. Poziția este împărtășită și de unii experți. Agenții economici care au implementat conceptul tichetelor de masă în activitatea lor, au declarat, însă, pentru AGORA că acestea contribuie la procesul de aducere a salariilor în zona „albă”, diminuând practica remunerației în plic, iar anularea lor va avea un impact imprevizibil pentru ambele părți.
Taxa pentru poluarea mediului
Un alt subiect care, în opinia Asociației, necesită o abordare mai echilibrată ține de majorarea taxei pentru poluarea mediului.
„EBA Moldova pe parcursul ultimilor ani s-a propunțat pentru eliminarea acestei taxe, odată ce Legea privind deșeurile prevede implementarea principiului de Responsabilitate Extinsă a Producătorului, ceea ce presupune existența unui sistem integral de gestionare a deșeurilor (colectarea, segregarea, conservarea și tratarea) impunând o povară fiscală dublă pentru mediul privat. Subliniem că o taxă similară nu există în țările UE. În conformitate cu principiul european „poluatorul plătește” însă, plățile se transferă către organizațiile colective private (cele mai multe țări UE) sau organizații gestionate de stat. Oricum, eventualele taxe sau contribuții sunt destinate dezvoltării și exploatării sistemelor de colectare a deșeurilor. Majorarea taxei cu 50% cu scopul acoperirii a unui deficit bugetar și nu utilizarea acesteia pentru susținerea proiectelor ecologice și de îmbunătățire a managementului deșeurilor, este o dovadă a administrării incorecte a banilor acumulați din taxe și a lipsei de voință (sau dorință) politică de a susține eforturile de creare și implementare a sistemelor colective de management al deșeurilor prevăzut de Legea cu privire la deșeuri”, se arată în scrisoarea adresată Guvernului.
De cealaltă parte, Ministerul Finanțelor spune că această măsură vine să majoreze plățile pentru mărfurile ce poluează mediul și că acumulările veniturilor asigurate în urma colectării acestor plăți vor servi pentru finanțarea acțiunilor de remediere și prevenire a poluării mediului cu substanțe și produse nocive și cu un grad scăzut de descompunere. Autoritățile estimează că modificarea va avea un impact de 120 de milioane de lei, în anul 2020.