Legile create pentru propriile interese au dus pe parcursul mai multor ani la majorări de salariu doar pentru anumite categorii de bugetari. Astfel, salariul unui judecător începător este de 12 mii de lei, iar a unui profesor abia ajunge la 2000 de lei. Este realitatea pe care o vedem, iar unii o şi simt pe propria piele, lunar. Autorităţile vor să elimine această inechitate, astfel că sunt în proces de elaborare a noii legi a salarizării. Documentul prevede ca bugetarii să primească salariul lunar în funcţie de performanţe.
Nu sunt toţi egali, asta e constatarea de bază atunci când încercăm să facem o analiză a salariilor unor funcţionari. Deşi practic toţi bugetarii se trezesc în fiecare dimineaţă şi merg la muncă, la sfârşit de lună salariul care ajunge în puşculiţa lor este diferit. De exemplu, începând cu lunile de primăvară şi până cade bruma, muncitorii de la Spaţii Verzi sunt la datorie, pe ploaie, vânt sau arşiţă, iar, pentru a le fi apreciată şi remunerată munca, nu-şi doresc decât salarii decente.
„Să ne plătească salariul după cum muncim, atâta ne dorim. Avem un salariu de 3000 de lei, dar depinde de lucru. Acum la sezon e tare mult de lucru şi ar trebui să ne mărească un pic salariul. Pe timp de iarnă avem salariu mai mic, pentru că nu este atât de mult de lucru”, afirmă muncitorii.
Inechitabil sau nu însă, aşa cum legea stă în capul mesei, anume angajaţii din sectorul justiţiei trebuie să fie remuneraţi pe măsură. De exemplu cel mai mare salariu în această sferă este de 27 de mii de lei. În prezent în sectorul bugetar sunt ocupate 185 de mii de funcţii, iar dacă pentru unii salariul este unicul venit, alţii abia îşi pot acoperi nevoile cotidiene.
„Dintre aceşti 185 de mii de angajaţi din sectorul bugetar, 45 de mii de angajaţi au salarii mai mici decât minimumul de existenţă – 1900 de lei. Este o situaţie destul de alarmantă. În fiecare zi să mergi la serviciu şi la sfârşitul lunii să ai 1300-1400 de lei, chiar nu este echitabil şi nici corect”, susține șefa Direcției politici salariale din cadrul Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Angela Munteanu.
Cancerul din sistem este exemplificat prin micile suplimente salariale care sunt aruncate lunar în puşculiţa unor bugetari şi asta doar pentru că sunt – „speciali”.
„De exemplu funcţionarii cu statut special au în jur de 17 sporuri şi suplimente. Departamentul Instituţii Penitenciare - spor pentru că transportă deţinuţii - oare aceasta nu este un din atribuţiile de bază a acestei instituţii sau Centrul Naţional Anticorupţie - spor pentru lupta împotriva corupţiei - dar asta la fel e sarcina de bază a angajaţilor respectivi”, mai adaugă Angela Munteanu.
Pentru ca toţi funcţionarii să beneficieze de salarii decente, autorităţile au decis să realizeze o reformă în acest sens. Astfel că, potrivit unui nou proiect, care în prezent este în proces de elaborare, se propune ca bugetarii să fie remuneraţi în funcţie de performanţă.
„Noi vrem să asigurăm salarii ca partea fixă să fie 80%, iar 20% să fie această parte variabilă. La momentul actual acest procentaj în unele situaţii este vice-versa. Sunt situaţii unde salariul de bază alcătuieşte 20%, iar 80% alcătuiesc toate aceste sporuri”, explică Angela Munteanu.
Oamenii susţin ideea autorităţilor şi spun că anume în acest fel funcţionarii vor fi mai responsabili şi vor avea un salariu mai mare.
„Trebuie să fie majorate salariile la toţi, fiindcă preţurile sunt mari, dar salariile mici. Din această cauză oamenii pleacă din ţară, fiindcă nu sunt remuneraţi bine. Aşa şi trebuie să fie. Omul dacă va vedea că poate să obţină un salariu mai bun, atunci sigur va fi motivat să muncească”, au spus oamenii.
Pe lângă performanţe, reforma trebuie să mai aducă încă un suflu nou, cum ar fi remunerarea pentru orele de muncă, spun experţii.
„Noi trebuie să schimbăm în ansamblu abordarea în modul de salarizare a funcţionarilor, să ştim foarte clar cu ce se ocupă fiecare funcţionar pe durata fiecărei zile, fiindcă plata e pe zile lucrate şi dacă plata e pe zile, atunci să întrebăm ce a făcut în fiecare zi, să fie raport, o deschidere, o transparenţă, astfel încât şi societatea civilă să poată să monitorizeze aceste evoluţii”, a remarcat expertul economic, Viorel Gîrbu.
Deşi rezultatele reformei vor avea efect abia peste câţiva ani, scopul atins va fi pe măsură. „Vom lichida această inechitate, vom propune să se minimizeze această diferenţă foarte mare dintre cel mai mic salariu şi cel mai mare. Ne propunem ca după punerea în aplicare a noului sistem de salarizare, nici un angajat din sectorul bugetar să nu primească salariu mai mic decât minimum de existenţă. Deci mai puţin de 2000 de lei nu va primi nimeni”, a specificat Angela Munteanu.
Totuşi o categorie de salariaţi va rămâne doar cu salariul de bază în proporţie de 100% - aici vorbim de angajaţii aleşi de popor - preşedinte, deputaţi, primari sau consilieri locali. Lista va fi completată şi cu alţi bugetari pentru care nu poate fi estimată performanţa. În prezent formula privind remunerarea în funcţie de performanţă se aplică doar în domeniul sănătăţii.
Legile create pentru propriile interese au dus pe parcursul mai multor ani la majorări de salariu doar pentru anumite categorii de bugetari. Astfel, salariul unui judecător începător este de 12 mii de lei, iar a unui profesor abia ajunge la 2000 de lei. Este realitatea pe care o vedem, iar unii o şi simt pe propria piele, lunar. Autorităţile vor să elimine această inechitate, astfel că sunt în proces de elaborare a noii legi a salarizării. Documentul prevede ca bugetarii să primească salariul lunar în funcţie de performanţe.
Nu sunt toţi egali, asta e constatarea de bază atunci când încercăm să facem o analiză a salariilor unor funcţionari. Deşi practic toţi bugetarii se trezesc în fiecare dimineaţă şi merg la muncă, la sfârşit de lună salariul care ajunge în puşculiţa lor este diferit. De exemplu, începând cu lunile de primăvară şi până cade bruma, muncitorii de la Spaţii Verzi sunt la datorie, pe ploaie, vânt sau arşiţă, iar, pentru a le fi apreciată şi remunerată munca, nu-şi doresc decât salarii decente.
„Să ne plătească salariul după cum muncim, atâta ne dorim. Avem un salariu de 3000 de lei, dar depinde de lucru. Acum la sezon e tare mult de lucru şi ar trebui să ne mărească un pic salariul. Pe timp de iarnă avem salariu mai mic, pentru că nu este atât de mult de lucru”, afirmă muncitorii.
Inechitabil sau nu însă, aşa cum legea stă în capul mesei, anume angajaţii din sectorul justiţiei trebuie să fie remuneraţi pe măsură. De exemplu cel mai mare salariu în această sferă este de 27 de mii de lei. În prezent în sectorul bugetar sunt ocupate 185 de mii de funcţii, iar dacă pentru unii salariul este unicul venit, alţii abia îşi pot acoperi nevoile cotidiene.
„Dintre aceşti 185 de mii de angajaţi din sectorul bugetar, 45 de mii de angajaţi au salarii mai mici decât minimumul de existenţă – 1900 de lei. Este o situaţie destul de alarmantă. În fiecare zi să mergi la serviciu şi la sfârşitul lunii să ai 1300-1400 de lei, chiar nu este echitabil şi nici corect”, susține șefa Direcției politici salariale din cadrul Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Angela Munteanu.
Cancerul din sistem este exemplificat prin micile suplimente salariale care sunt aruncate lunar în puşculiţa unor bugetari şi asta doar pentru că sunt – „speciali”.
„De exemplu funcţionarii cu statut special au în jur de 17 sporuri şi suplimente. Departamentul Instituţii Penitenciare - spor pentru că transportă deţinuţii - oare aceasta nu este un din atribuţiile de bază a acestei instituţii sau Centrul Naţional Anticorupţie - spor pentru lupta împotriva corupţiei - dar asta la fel e sarcina de bază a angajaţilor respectivi”, mai adaugă Angela Munteanu.
Pentru ca toţi funcţionarii să beneficieze de salarii decente, autorităţile au decis să realizeze o reformă în acest sens. Astfel că, potrivit unui nou proiect, care în prezent este în proces de elaborare, se propune ca bugetarii să fie remuneraţi în funcţie de performanţă.
„Noi vrem să asigurăm salarii ca partea fixă să fie 80%, iar 20% să fie această parte variabilă. La momentul actual acest procentaj în unele situaţii este vice-versa. Sunt situaţii unde salariul de bază alcătuieşte 20%, iar 80% alcătuiesc toate aceste sporuri”, explică Angela Munteanu.
Oamenii susţin ideea autorităţilor şi spun că anume în acest fel funcţionarii vor fi mai responsabili şi vor avea un salariu mai mare.
„Trebuie să fie majorate salariile la toţi, fiindcă preţurile sunt mari, dar salariile mici. Din această cauză oamenii pleacă din ţară, fiindcă nu sunt remuneraţi bine. Aşa şi trebuie să fie. Omul dacă va vedea că poate să obţină un salariu mai bun, atunci sigur va fi motivat să muncească”, au spus oamenii.
Pe lângă performanţe, reforma trebuie să mai aducă încă un suflu nou, cum ar fi remunerarea pentru orele de muncă, spun experţii.
„Noi trebuie să schimbăm în ansamblu abordarea în modul de salarizare a funcţionarilor, să ştim foarte clar cu ce se ocupă fiecare funcţionar pe durata fiecărei zile, fiindcă plata e pe zile lucrate şi dacă plata e pe zile, atunci să întrebăm ce a făcut în fiecare zi, să fie raport, o deschidere, o transparenţă, astfel încât şi societatea civilă să poată să monitorizeze aceste evoluţii”, a remarcat expertul economic, Viorel Gîrbu.
Deşi rezultatele reformei vor avea efect abia peste câţiva ani, scopul atins va fi pe măsură. „Vom lichida această inechitate, vom propune să se minimizeze această diferenţă foarte mare dintre cel mai mic salariu şi cel mai mare. Ne propunem ca după punerea în aplicare a noului sistem de salarizare, nici un angajat din sectorul bugetar să nu primească salariu mai mic decât minimum de existenţă. Deci mai puţin de 2000 de lei nu va primi nimeni”, a specificat Angela Munteanu.
Totuşi o categorie de salariaţi va rămâne doar cu salariul de bază în proporţie de 100% - aici vorbim de angajaţii aleşi de popor - preşedinte, deputaţi, primari sau consilieri locali. Lista va fi completată şi cu alţi bugetari pentru care nu poate fi estimată performanţa. În prezent formula privind remunerarea în funcţie de performanţă se aplică doar în domeniul sănătăţii.