Amendamentele la Legea combaterii spălării banilor au caracter comandat

  • 29 iul. 2020, 11:06
  • 726

Transparency International Moldova califică amendamentele aprobate în regim de urgenţă de Parlament la Legea privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, Codul de executare, Legea privind societăţile cu răspundere limitată şi Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali, drept viciate şi cu riscuri iminente de corupţie.

Amendamentele la legile respective au fost aprobate de Guvern pe 20 iulie şi adoptate, în aceeaşi zi, în prima lectură, de Parlament, ele fiind prezentate de Nicolae Eşanu, consilierul premierului Ion Chicu, transmite Știri.md cu referire la Mold-street.com.

Modificări operate în grabă şi în mod abuziv

„Ţinem să remarcăm că modificările respective au fost operate în grabă, într-un mod abuziv şi ilegal, fără a respecta rigorile privitoare la actele normative şi transparenţa decizională”, se menţionează în nota TI Moldova făcută publică pe 28 iulie.

Esenţa modificărilor constă în interpretarea calității de beneficiar efectiv al entităţilor economice şi introducerea unor restricţii în aplicarea Legii 308/2017 în cazul urmăririi activelor beneficiarilor finali în cadrul investigaţiilor ce ţin de spălarea banilor şi finanţarea terorismului.

Astfel, potrivit modificărilor, ”calitatea de beneficiar efectiv al unei entităţi nu acordă, prin ea însăşi, persoanelor de drept privat, vreun drept real sau de creanţă asupra patrimoniului entităţii respective sau asupra cotelor din capitalul entităţii respective. Calitatea de beneficiar efectiv al unei entităţi nu dă temei pentru a satisface din contul patrimoniului sau a cotei din capitalul entităţii respective a obligaţiilor beneficiarului efectiv ori a deţinătorilor indirecţi prin care beneficiarul efectiv exercită control asupra entităţii respective”.

Mai simplu fiind spus, entitățile create în interesul beneficiarului final din resurse obținute ilegal, pentru care beneficiarul final este urmărit în cadrul unor dosare, nu pot fi subiect al asigurării recuperării mijloacelor dobândite ilegal.

Transparency constată că în materialele aferente proiectului de lege lipsesc o serie de documente obligatorii, inclusiv avizele ministerelor responsabile de domeniul economie, finanţe, justiţie, expertiza anticorupţie a CNA, opinia/avizul Serviciului prevenirea şi combaterea spălării banilor (SPCSB).

"În nota informativă la proiect lipseşte și avizul de conformitate cu standardele GRECO, MoneyVal, pe care Republica Moldova, în calitate de subiect al monitorizării de către aceste organisme internaționale, trebuie să le respecte", se precizează în notă.

Caracterul comandat al modificărilor operate

Potrivit Transparency, proiectul de lege a fost elaborat și promovat cu abateri grave de la exigențele elaborării actelor normative și transparenței decizionale, în regim grabnic (la finele sesiunii de primăvară-vară a Parlamentului), inclusiv fără avizele de conformitate cu standardele comunitare, în speță ale Consiliului Europei, ceea ce trezeste suspiciuni privind caracterul comandat al modificărilor operate.

Riscul major al aplicării acestor modificări în legislație, în special în contextul combaterii spălării banilor, este împiedicarea efectuării unei urmăriri efective prin sechestru şi recuperare a activelor dobândite în rezultatul fraudelor financiar-bancare. De fapt, aceste modificări vor reduce la zero prevederile şi spiritul Legii 308/2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.

Favorizează anumite grupuri de interese

Un alt risc important este zădărnicirea urmăririi eficiente prin atragerea în litigii judiciare interminabile, fără şanse de recuperare ulterioară a activelor urmărite de către procurori în cadrul investigaţiilor fraudelor financiare, în special celor financiar-bancare.

Modul în care au fost elaborate și promovate modificările în legislație, inclusiv interpretările anumitor prevederi din legislaţia actuală (de ex., ”beneficiar efectiv”), ar favoriza anumite grupuri de interese, adevărații inițiatori ai proiectului de lege, – prin asigurarea unei căi legale de preluare a activelor sechestrate. Aceste modificări ar fi, mai degrabă, în detrimentul interesului public de a recupera mijloacele şi activele rezultante din fraude financiare şi bancare.

Trimiterile la CEDO sau la alte ”practici internaţionale”, invocate în rapoartele uneia din comisiile parlamentare, sunt irelevante şi neconvingătoare, întrucât nu indică cu claritate normele şi standardele internaționale necesare pentru operarea acestor modificări.

În acest context Transparency International – Moldova consideră necesară retragerea din procedură de examinare parlamentară a proiectului de lege de modificare a unor acte normative, aprobat de Guvern şi adoptat de Parlament în prima lectură la 20.07.2020, ca fiind unul ilegal şi contrar interesului public, și care ar putea împiedica aplicarea Legii 308/2017 cu privire la combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.

De asemenea, Transparency International – Moldova atrage atenția partenerilor străini ai Republicii Moldova, reprezentanților structurilor internaţionale specializate în prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului asupra pericolelor generate de proiectul acestei legi.