Este anul 2050 și vă aflați în centrul lumii. De la conținutul frigiderului la temperatura din sufragerie, asistenții virtuali asigură buna funcționare a întregii locuințe. Ecranele difuzează emisiunile pe care vreți să le vizionați imediat ce intrați într-o cameră. Mașina voastră nu are șofer, iar barmanul vostru preferat ar putea fi un robot android.
Predicții despre un viitor al omenirii modelat de inteligența artificială (AI) abundă în ultimii ani. Însă Antoine Blondeau, care a contribuit la dezvoltarea tehnologiei ce stă la baza lui Siri, asistentul virtual cu funcție vocală lansat recent de grupul Apple, este unul dintre experții din acest domeniu de activitate.
"Peste 30 de ani, lumea va fi foarte diferită", spune cercetătorul francez, în vârstă de 48 de ani, care a părăsit Europa cu mult timp în urmă și locuiește în California și Hong Kong. "Totul va fi conceput pentru a satisface nevoile personale", a adăugat el.
Munca, așa cum este cunoscută în prezent, va fi un concept învechit, a adăugat Antoine Blondeau, cofondator al Sentient Technologies, o platformă specializată în AI.
Progresul roboticii senzoriale și vizuale va permite apariția unor uzine inteligente, care vor lua decizii în timp real. Ele nu vor avea nevoie de muncitori, ci de supraveghetori. Profesiile juridice, jurnalismul, contabilitatea și vânzările cu amănuntul vor fi raționalizate, întrucât AI va duce la o slăbire a muncii integrate.
Domeniul sănătății va fi la rândul lui bulversat de aceste evoluții, spune expertul francez. Persoanele private vor dispune de toate datele lor medicale, iar programele bazate pe AI vor putea să emită diagnostice.
"Dacă au o programare la medic, oamenii vor merge acolo mai mult pentru reconfortul oferit de discuția cu o ființă umană sau pentru că un om în carne și oase trebuie să le înmâneze medicamente. Însă nu va mai fi cu adevărat nevoie de un medic care să ne spună ceea ce nu funcționează bine în organismul nostru", a adăugat Antoine Blondeau.
Există deja anumiți pionieri în acest domeniu: asistentul virtual Alexa al grupului Amazon și serviciul Google Home sunt de facto "majordomi" digitali, care pot să comande la fel de bine o pizza sau să lanseze o comandă pentru achiziționarea de aparate electromenajere. Samsung lucrează deja designul unor frigidere inteligente, care ar putea să comande cumpărături online și să expedieze mesaje celorlalți membri ai familiei.
Roboți-jurnaliști, în realitate algoritmi programați pentru a transforma diverse date în texte, redactează deja articole simple în domeniul economic și în cel sportiv.
Sentient Technologies a utilizat cu succes mai mulți brokeri virtuali pe piețele financiare. În parteneriat cu site-ul american Shoes.com, compania a creat și un vânzător virtual interactiv, capabil să evalueze produsele care îi plac sau îi displac utilizatorului, la fel ca o persoană reală.
Aceeași companie colaborează și cu prestigioasa universitate americană MIT pentru a crea "o infirmieră AI". În cadrul unor teste bazate pe datele colectate de la câteva mii de pacienți, referitoare la tensiunea arterială a acestora, această invenție este capabilă să identifice, cu un grad de acuratețe de peste 90%, persoanele susceptibile să dezvolte septicemie, o afecțiune potențial mortală, cu 30 de minute înainte de apariția simptomelor vizibile.
"Acest interval reprezintă o fereastră de timp crucială, care oferă medicilor un răgaz suplimentar pentru a salva vieți", a adăugat Antoine Blondeau.
El recunoaște totuși că aceste concepte ar putea fi acceptate mai greu de societatea actuală: "Există anumite reglementări, dar și faptul că oamenii cred intrinsec că pot să aibă încredere în medicul lor. Vor putea oare să aibă încredere într-o mașină?".
Perspectiva unui șomaj în masă provocat de generalizarea folosirii dispozitivelor AI pare înspăimântătoare, însă Antoine Blondeau preferă o atitudine pragmatică: oamenii vor trebui pur și simplu să se orienteze spre alte cariere și programe de educație.
"Epoca în care ieșeam din sistemul educativ la 16, 21 sau 24 de ani s-a terminat. Oamenii vor trebui să se reformeze profesional și să dobândească noi competențe pentru a însoți această evoluție tehnologică", a spus expertul francez.
Computerele i-au depășit deja pe oameni în anumite sarcini specifice, precum jocul de Go și cel de șah. Anumiți experți estimează că inteligența artificială generalizată (AGI), adică programe informatice care vor fi la fel de competente ca un adult în domenii multiple, va fi de actualitate înainte de încheierea acestui secol sau chiar în jurul anului 2030.
Antoine Blondeau este mai circumspect în această privință, întrucât a fost directorul general al companiei tehnologice Dejima, în perioada proiectului CALO — unul dintre cele mai ample programe de AI din istoria Statelor Unite—, care a dezvoltat un precursor al lui Siri, și a lucrat, de asemenea, la Zi Corporation, un lider mondial în domeniul gândirii artificiale intuitive. Totodată, expertul francez a fost numit de curând în funcția de președinte al Dragon Law, un start-up din Hong Kong, care a contribuit la creșterea gradului de accesibilitate aferent serviciilor juridice.
"Se va ajunge la o formă de AGI, dar nu este deloc evident faptul că vom crea ceva care ar putea să egaleze intuiția umană", a spus el.
Experții mondiali din acest sector de activitate au păreri împărțite în privința posibilității ca AI să depășească într-o bună zi performanțele gândirii umane.
Bill Gates — fondatorul companiei Microsoft, astrofizicianul britanic Stephen Hawking și antreprenorul nonconformist Elon Musk au emis o serie de avertismente prin care au spus că inventarea unei forme de AI cu puteri nelimitate ar putea duce la sfârșitul omenirii.
Antoine Blondeau este însă optimist și spune că tehnologia nucleară ar fi putut să declanșeze o veritabilă apocalipsă. "Ca orice invenție, ea poate servii cauza binelui, dar și cauza răului. Va trebui pur și simplu să impunem niște bariere de protecție", a explicat savantul francez.
Este anul 2050 și vă aflați în centrul lumii. De la conținutul frigiderului la temperatura din sufragerie, asistenții virtuali asigură buna funcționare a întregii locuințe. Ecranele difuzează emisiunile pe care vreți să le vizionați imediat ce intrați într-o cameră. Mașina voastră nu are șofer, iar barmanul vostru preferat ar putea fi un robot android.
Predicții despre un viitor al omenirii modelat de inteligența artificială (AI) abundă în ultimii ani. Însă Antoine Blondeau, care a contribuit la dezvoltarea tehnologiei ce stă la baza lui Siri, asistentul virtual cu funcție vocală lansat recent de grupul Apple, este unul dintre experții din acest domeniu de activitate.
"Peste 30 de ani, lumea va fi foarte diferită", spune cercetătorul francez, în vârstă de 48 de ani, care a părăsit Europa cu mult timp în urmă și locuiește în California și Hong Kong. "Totul va fi conceput pentru a satisface nevoile personale", a adăugat el.
Munca, așa cum este cunoscută în prezent, va fi un concept învechit, a adăugat Antoine Blondeau, cofondator al Sentient Technologies, o platformă specializată în AI.
Progresul roboticii senzoriale și vizuale va permite apariția unor uzine inteligente, care vor lua decizii în timp real. Ele nu vor avea nevoie de muncitori, ci de supraveghetori. Profesiile juridice, jurnalismul, contabilitatea și vânzările cu amănuntul vor fi raționalizate, întrucât AI va duce la o slăbire a muncii integrate.
Domeniul sănătății va fi la rândul lui bulversat de aceste evoluții, spune expertul francez. Persoanele private vor dispune de toate datele lor medicale, iar programele bazate pe AI vor putea să emită diagnostice.
"Dacă au o programare la medic, oamenii vor merge acolo mai mult pentru reconfortul oferit de discuția cu o ființă umană sau pentru că un om în carne și oase trebuie să le înmâneze medicamente. Însă nu va mai fi cu adevărat nevoie de un medic care să ne spună ceea ce nu funcționează bine în organismul nostru", a adăugat Antoine Blondeau.
Există deja anumiți pionieri în acest domeniu: asistentul virtual Alexa al grupului Amazon și serviciul Google Home sunt de facto "majordomi" digitali, care pot să comande la fel de bine o pizza sau să lanseze o comandă pentru achiziționarea de aparate electromenajere. Samsung lucrează deja designul unor frigidere inteligente, care ar putea să comande cumpărături online și să expedieze mesaje celorlalți membri ai familiei.
Roboți-jurnaliști, în realitate algoritmi programați pentru a transforma diverse date în texte, redactează deja articole simple în domeniul economic și în cel sportiv.
Sentient Technologies a utilizat cu succes mai mulți brokeri virtuali pe piețele financiare. În parteneriat cu site-ul american Shoes.com, compania a creat și un vânzător virtual interactiv, capabil să evalueze produsele care îi plac sau îi displac utilizatorului, la fel ca o persoană reală.
Aceeași companie colaborează și cu prestigioasa universitate americană MIT pentru a crea "o infirmieră AI". În cadrul unor teste bazate pe datele colectate de la câteva mii de pacienți, referitoare la tensiunea arterială a acestora, această invenție este capabilă să identifice, cu un grad de acuratețe de peste 90%, persoanele susceptibile să dezvolte septicemie, o afecțiune potențial mortală, cu 30 de minute înainte de apariția simptomelor vizibile.
"Acest interval reprezintă o fereastră de timp crucială, care oferă medicilor un răgaz suplimentar pentru a salva vieți", a adăugat Antoine Blondeau.
El recunoaște totuși că aceste concepte ar putea fi acceptate mai greu de societatea actuală: "Există anumite reglementări, dar și faptul că oamenii cred intrinsec că pot să aibă încredere în medicul lor. Vor putea oare să aibă încredere într-o mașină?".
Perspectiva unui șomaj în masă provocat de generalizarea folosirii dispozitivelor AI pare înspăimântătoare, însă Antoine Blondeau preferă o atitudine pragmatică: oamenii vor trebui pur și simplu să se orienteze spre alte cariere și programe de educație.
"Epoca în care ieșeam din sistemul educativ la 16, 21 sau 24 de ani s-a terminat. Oamenii vor trebui să se reformeze profesional și să dobândească noi competențe pentru a însoți această evoluție tehnologică", a spus expertul francez.
Computerele i-au depășit deja pe oameni în anumite sarcini specifice, precum jocul de Go și cel de șah. Anumiți experți estimează că inteligența artificială generalizată (AGI), adică programe informatice care vor fi la fel de competente ca un adult în domenii multiple, va fi de actualitate înainte de încheierea acestui secol sau chiar în jurul anului 2030.
Antoine Blondeau este mai circumspect în această privință, întrucât a fost directorul general al companiei tehnologice Dejima, în perioada proiectului CALO — unul dintre cele mai ample programe de AI din istoria Statelor Unite—, care a dezvoltat un precursor al lui Siri, și a lucrat, de asemenea, la Zi Corporation, un lider mondial în domeniul gândirii artificiale intuitive. Totodată, expertul francez a fost numit de curând în funcția de președinte al Dragon Law, un start-up din Hong Kong, care a contribuit la creșterea gradului de accesibilitate aferent serviciilor juridice.
"Se va ajunge la o formă de AGI, dar nu este deloc evident faptul că vom crea ceva care ar putea să egaleze intuiția umană", a spus el.
Experții mondiali din acest sector de activitate au păreri împărțite în privința posibilității ca AI să depășească într-o bună zi performanțele gândirii umane.
Bill Gates — fondatorul companiei Microsoft, astrofizicianul britanic Stephen Hawking și antreprenorul nonconformist Elon Musk au emis o serie de avertismente prin care au spus că inventarea unei forme de AI cu puteri nelimitate ar putea duce la sfârșitul omenirii.
Antoine Blondeau este însă optimist și spune că tehnologia nucleară ar fi putut să declanșeze o veritabilă apocalipsă. "Ca orice invenție, ea poate servii cauza binelui, dar și cauza răului. Va trebui pur și simplu să impunem niște bariere de protecție", a explicat savantul francez.