Acum ceva vreme inflația în Republica Moldova era mai sus de 10% anual. Or, obiectivul BNM a fost să reducă inflația la o cifră. După care să o aducă la parametrii de 5%. Mai mulți ani consecutiv acest obiectiv a fost atins.
Însă am avut criza din anul 2014, deprecierea din anii următori a monedei naționale care a dus la creșterea prețurilor. Anul trecut inflația a fost de doar 2,2%. Anul acest asistăm la o accelerare a prețurilor, iar acest lucru va continua.
În cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță a spus că intervenția abuzivă a politicului în economie, deprecierea monedei naționale și monopolurile din piață duc la scumpiri.
Impactul scumpirilor asupra cetățenilor este puternic în condițiile în care mai mult de jumătate din venituri sunt direcționate pentru produsele alimentare. BNS creează un coș mediu de consum în baza căruia stabilește creșterea prețurilor. Însă populația săracă are alt coș de consum față de cei cu vinituri ridicate. La fel putem spune și pe categorii de cetățeni: pensionari versus tineri.
De exemplu, în luna august comparativ cu perioada similară de anul trecut creșterea prețurilor a fost de 5,5% însă senzația scumpirilor a produselor a fost mult mai mare. Dacă luăm creșterea prețurilor per general creșterea a fost de 5,5%. Însă, dacă ne axăm strict pe produsele alimentare avem o creștere de peste 8%.
Produsele alimentare se scumpesc an de an și acest lucru are un impact direct asupra celor mai sărace pături ale populației. ”Senzația mai mare de scumpire a produselor alimentare este că în structura coșului de consum predomină produsele alimentare. În ultimii cinci ani prețurile au crescut cu 39%, iar produsele alimentare cu 50%. Pentru comparație, pensia s-a majorat tot cu 50%. Altfel spus majorarea pensiei comparativ cu inflația în valoare reală nu a crescut deloc. Această creștere a prețurilor la produsele alimentare a însemnat de fapt însărăcirea populației.
Cel mai clar s-a văzut în 2016 și 2017 când prețurile au crescut mai rapid față de salarii și pensii”, a precizat Ioniță. Accelerarea majorii prețurilor și actualul sistem de indexare a pensiilor sunt incompatibile. De exemplu în 2019 indexarea va fi de puțin peste 5%, iar scumpirea produselor alimentare va fi de 8%. Altfel spus, pensionarii își vor permite să procure mai puține produse față de anul trecut.
Potrivit lui Ioniță, prețurile în Republica Moldova cresc ca urmare a consumului neacoperit cu producere. Într-un an și jumătate de când a început ascensiunea împrumuturilor contractate de persoanele fizice, banii au fost direcționați în consum. S-a mai întâmplat un lucru, Guvernul a redus povara fiscală pentru angajați, aparent e bine, dar într-o economie bolnavă cum este cea a Republicii Moldova lucrul acesta are efect neplăcut. Drept rezultat cetățenii au primit suplimentar 2 miliarde de lei. Astfel, avem 4-5 miliarde de lei credite consum la care se mai adaugă 2 miliarde de pe urma majorării veniturilor care la fel au fost băgați în consum.
În cazul în care cei 2 miliarde de lei erau colectați sub formă de impozite Guvernul trebuia să repare drumuri, școli, dar așa s-a dezis de investițiile capitale. Într-o economie sănătoasă majorarea consumului generează creștere economică. Or, în economia Republicii Moldova efectul a fost invers, creșterea consumului a dus la majorarea importurilor.
În ultimul an acestea a avut o creștere de 450 de milioane USD, iar exporturile au fost pe zero. Altfel spus, consumul fără producție a dus la majorarea cererii de valută, care a trebuit să fie luată din rezervele BNM. În plus, a fost depreciată moneda națională, care contribuit cu jumătate valoarea majorării prețurilor. Încă un element care a dus la creșterea prețurilor este intervenția abuzivă a politicului în viața economică.
Economia Republicii Moldova este slabă și monopolizată. De exemplu gazul, lumina, apa le procurăm în baza prețurilor reglementate. Dacă ar exista o economie funcțională niște agenții independente atunci poate prețurile s-ar forma în funcție de realitatea economică. Avem însă o intervenție abuzivă a politicului și în ajun de alegeri prețurile nu sunt majorate chiar dacă este necesar.
În prezent, asistăm la parada creșterii prețurilor și acest lucru s-a început cu scumpirea energiei electrice după care vor urma și celelalte utilități. Dar asta este pe de o parte. Pe de alta avem monopolurile o parte sunt declarate, dar avem multe nedeclarate. Pentru nimeni nu este un secret că pe foarte multe piețe avem unul sau doi jucători ca urmare a pieței slabe a Republicii Moldova.
Monopoliștii sunt constrânși de guvern în ajun de alegeri să nu majoreze prețurile, în schimb au frâu liber după alegeri și majorează, deseori peste limita necesară.
În concluzie, economistul a spus că consumul, care este factor de creștere economică în alte țări în Moldova este o durere de cap, deoarece provoacă creșterea importurilor, deprecierea valutei naționale, creșterea prețurilor și însărăceirea populației.
Acum ceva vreme inflația în Republica Moldova era mai sus de 10% anual. Or, obiectivul BNM a fost să reducă inflația la o cifră. După care să o aducă la parametrii de 5%. Mai mulți ani consecutiv acest obiectiv a fost atins.
Însă am avut criza din anul 2014, deprecierea din anii următori a monedei naționale care a dus la creșterea prețurilor. Anul trecut inflația a fost de doar 2,2%. Anul acest asistăm la o accelerare a prețurilor, iar acest lucru va continua.
În cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță a spus că intervenția abuzivă a politicului în economie, deprecierea monedei naționale și monopolurile din piață duc la scumpiri.
Impactul scumpirilor asupra cetățenilor este puternic în condițiile în care mai mult de jumătate din venituri sunt direcționate pentru produsele alimentare. BNS creează un coș mediu de consum în baza căruia stabilește creșterea prețurilor. Însă populația săracă are alt coș de consum față de cei cu vinituri ridicate. La fel putem spune și pe categorii de cetățeni: pensionari versus tineri.
De exemplu, în luna august comparativ cu perioada similară de anul trecut creșterea prețurilor a fost de 5,5% însă senzația scumpirilor a produselor a fost mult mai mare. Dacă luăm creșterea prețurilor per general creșterea a fost de 5,5%. Însă, dacă ne axăm strict pe produsele alimentare avem o creștere de peste 8%.
Produsele alimentare se scumpesc an de an și acest lucru are un impact direct asupra celor mai sărace pături ale populației. ”Senzația mai mare de scumpire a produselor alimentare este că în structura coșului de consum predomină produsele alimentare. În ultimii cinci ani prețurile au crescut cu 39%, iar produsele alimentare cu 50%. Pentru comparație, pensia s-a majorat tot cu 50%. Altfel spus majorarea pensiei comparativ cu inflația în valoare reală nu a crescut deloc. Această creștere a prețurilor la produsele alimentare a însemnat de fapt însărăcirea populației.
Cel mai clar s-a văzut în 2016 și 2017 când prețurile au crescut mai rapid față de salarii și pensii”, a precizat Ioniță. Accelerarea majorii prețurilor și actualul sistem de indexare a pensiilor sunt incompatibile. De exemplu în 2019 indexarea va fi de puțin peste 5%, iar scumpirea produselor alimentare va fi de 8%. Altfel spus, pensionarii își vor permite să procure mai puține produse față de anul trecut.
Potrivit lui Ioniță, prețurile în Republica Moldova cresc ca urmare a consumului neacoperit cu producere. Într-un an și jumătate de când a început ascensiunea împrumuturilor contractate de persoanele fizice, banii au fost direcționați în consum. S-a mai întâmplat un lucru, Guvernul a redus povara fiscală pentru angajați, aparent e bine, dar într-o economie bolnavă cum este cea a Republicii Moldova lucrul acesta are efect neplăcut. Drept rezultat cetățenii au primit suplimentar 2 miliarde de lei. Astfel, avem 4-5 miliarde de lei credite consum la care se mai adaugă 2 miliarde de pe urma majorării veniturilor care la fel au fost băgați în consum.
În cazul în care cei 2 miliarde de lei erau colectați sub formă de impozite Guvernul trebuia să repare drumuri, școli, dar așa s-a dezis de investițiile capitale. Într-o economie sănătoasă majorarea consumului generează creștere economică. Or, în economia Republicii Moldova efectul a fost invers, creșterea consumului a dus la majorarea importurilor.
În ultimul an acestea a avut o creștere de 450 de milioane USD, iar exporturile au fost pe zero. Altfel spus, consumul fără producție a dus la majorarea cererii de valută, care a trebuit să fie luată din rezervele BNM. În plus, a fost depreciată moneda națională, care contribuit cu jumătate valoarea majorării prețurilor. Încă un element care a dus la creșterea prețurilor este intervenția abuzivă a politicului în viața economică.
Economia Republicii Moldova este slabă și monopolizată. De exemplu gazul, lumina, apa le procurăm în baza prețurilor reglementate. Dacă ar exista o economie funcțională niște agenții independente atunci poate prețurile s-ar forma în funcție de realitatea economică. Avem însă o intervenție abuzivă a politicului și în ajun de alegeri prețurile nu sunt majorate chiar dacă este necesar.
În prezent, asistăm la parada creșterii prețurilor și acest lucru s-a început cu scumpirea energiei electrice după care vor urma și celelalte utilități. Dar asta este pe de o parte. Pe de alta avem monopolurile o parte sunt declarate, dar avem multe nedeclarate. Pentru nimeni nu este un secret că pe foarte multe piețe avem unul sau doi jucători ca urmare a pieței slabe a Republicii Moldova.
Monopoliștii sunt constrânși de guvern în ajun de alegeri să nu majoreze prețurile, în schimb au frâu liber după alegeri și majorează, deseori peste limita necesară.
În concluzie, economistul a spus că consumul, care este factor de creștere economică în alte țări în Moldova este o durere de cap, deoarece provoacă creșterea importurilor, deprecierea valutei naționale, creșterea prețurilor și însărăceirea populației.