Speranţa de viaţă la femei este mai mare decât a bărbaţilor, ele se căsătoresc mai devreme, sunt mai instruite însă câştigă în medie cu 13% mai puţin decât bărbaţii și sunt mai puțin optimiste.
Din numărul populaţiei stabile a Republicii Moldova, care potrivit Biroului Național de Statistică, la 1 ianuarie 2016 reprezenta 3,55 milioane de persoane, 51,9% constituie femeile.
Potrivit Dacă bărbaţii predomină în grupele de vârstă de până la pensionare (51,8%), în cazul populaţiei care a depăşit vârsta aptă de muncă, ponderea femeilor ajunge la 69 la sută comparativ cu 31% pentru bărbaţi.
Speranţa de viaţă la femei este mai mare decât a bărbaţilor
Femeile trăiesc mai mult decât bărbaţii în medie cu opt ani, speranţa de viaţă la naştere fiind de 75,5 ani pentru femei şi 67,5 ani în cazul bărbaţilor. Acest decalaj se datorează nivelului mai înalt al mortalităţii premature a bărbaţilor, în special a celor în vârstă aptă de muncă.
Se căsătoresc mai devreme
Vârsta medie a femeii la prima căsătorie este de 25,4 ani, iar la bărbaţi de 28 de ani. Cei mai mulţi bărbaţi care s-au căsătorit în 2015, aparţin grupei de vârstă 25-29 ani (45,9%), iar în cazul femeilor predomină căsătoriile la vârsta de 20-24 ani (51,5%). Căsătoriile la vârsta de până la 20 ani sunt mai frecvente în mediul rural: 18,8% din numărul căsătoriilor înregistrate la sate au fost încheiate de femei în vârstă sub 20 ani, faţă de 7,7%, în mediul urban.
Din totalul căsătoriilor înregistrate în 2015, cele încheiate de persoane celibatare au reprezentat 82,7% pentru bărbaţi şi 83,2% pentru femei. Totodată, bărbaţii mai des se recăsătoresc după divorţ decât femeile, ponderea celor recăsătoriţi fiind de 16,5% la bărbaţi şi 15,4% la femei.
Sunt mai instruite
Femeile în vârstă de 25-64 ani au un nivel de instruire mai mare comparativ cu cel al bărbaţilor. Cel mai mare decalaj este înregistrat pentru nivelul superior, 23,2% din femei au atins acest nivel comparativ cu 17,4% din bărbaţi. Şi femeile şi bărbaţii în structura totală a populaţiei au cele mai mari ponderi pentru nivelul de instruire mediu, 60,9% din bărbaţi faţă de 56,7% femei. Un nivel scăzut de instruire au 21,6% din bărbaţi faţă de 20,2% din femei.
Bărbaţii părăsesc sistemul educaţional mai devreme comparativ cu femeile, în favoarea intrării pe piaţa forţei de muncă. Rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional pentru persoanele în vârstă de 18-24 ani constituie 25,7% la bărbaţi faţă de 16,6% în cazul femeilor. Totodată, gradul de implicare în programe de educaţie permanentă atât a femeilor, cât şi a bărbaţilor este foarte redus (circa 1%).
Lucrează preponderent în sectorul serviciilor
Distribuția după sectoare economice, relevă o pondere mai mare a femeilor ocupate în sectorul servicii (60,3% femei şi 39,7 bărbaţi). Femeile mai puţin se regăsesc în sectorul agricol (43,2%), industrie (44,9%) şi construcţii (8,2%), dar predomină în aşa activităţi economice, precum comerţ (58,6%), hoteluri şi restaurante (67,5%), învăţământ (79,9%) și ocrotirea sănătăţii (84,4%).
Câştigă în medie cu 13% mai puţin decât bărbaţii
Femeile câştigă în medie cu 13,2% mai puţin faţă de bărbaţi (86,8% din salariul mediu al bărbaţilor). Exprimată în valoare numerică, discrepanţa constituie în medie circa 647 lei. Astfel, salariul mediu a constituit pentru femei 4235,2 lei şi pentru bărbaţi - 4 881,3 lei.
Nivelul de remunerare al femeilor este mai mic decât al bărbaţilor în majoritatea activităţilor economice, discrepanţa fiind de la 3,2% în învăţământ până la 38,7% în activități financiare și de asigurări. Disparităţi salariale de gen în defavoarea femeilor au fost înregistrate şi în aşa activităţi, precum informații și comunicații (-27,5%), industrie (-18,2%), artă, activități de recreere și de agrement (-15,3%), sănătate și asistență socială (-13,5%), administrație publică și apărare şi asigurări sociale obligatorii (-12,5%).
Proporţia bărbaților conducători este mai mare
Din total conducători de toate nivelurile, 52% sunt bărbaţi, iar restul 48% revin femeilor.
În funcție de mărimea unității, se constată că femeile mai des se regăsesc în calitate de conducători a întreprinderilor micro (31,1%) și a celor mijlocii (23,5%), iar întreprinderile cu peste 50 de salariați sunt conduse de femei în proporţie de 16,8%.
Majoritatea funcţiilor de luare a deciziilor aparţin bărbaţilor, femeile continuînd să fie subreprezentate în procesul de luare a deciziilor.
Participarea femeilor la luarea deciziilor la nivel parlamentar relevă o reprezentare a femeilor în proporţie de 21,8% (din 101 deputaţi 22 sunt femei), în timp ce la nivel european aceasta a constituit 36,9 la sută, media globală fiind de 22,8 la sută.
Ponderea femeilor în numărul total al judecătorilor în anul 2015 reprezintă 45,2%. În acelaşi timp, ponderea femeilor în numărul total al poliţiştilor, inclusiv din protecţia civilă şi grăniceri, constituie 17,4%.
Fetele sunt suprareprezentate în învățământul liceal
Rata de cuprindere a băieților în învățământul obligatoriu este superioară față de rata de cuprindere a fetelor cu 0,9 puncte procentuale, în timp ce rata de cuprindere a fetelor în învățămîntul liceal este superioară față de cea a băieților cu 1,5 puncte procentuale. Această situație este determinată în special de faptul că băieţii, după absolvirea gimnaziului, se orientează într-o măsură mai mare către învăţământul profesional tehnic.
Optează mai mult pentru învăţământul superior
În învăţămîntul superior femeile reprezintă peste 55 la sută din numărul total de studenţi. La fel, putem observa decalaje în alegerea domeniilor de studii, femeile orientându-se, prioritar spre ştiinţe politice, economice, medicină şi farmacie, științe umaniste, servicii publice, ştiinţe sociale şi în special ştiinţe ale educaţiei. O preponderenţă a bărbaţilor este înregistrată în domenii generale de studii precum, inginerie şi activităţi inginereşti (86%), protecţie, pază şi securitate (84%), ştiinţe agricole (81%), arhitectură şi construcţii (66%). Este de remarcat că, în ultimii ani este în creştere ponderea femeilor la militărie, domeniu preferat până nu demult, în exclusivitate de bărbaţi.
Depăşesc cota bărbaţilor pensionari
Din total pensionari aflaţi la evidenţa organelor de asigurări sociale, circa două treimi sunt femei. În funcţie de categoria pensionarilor, ponderea femeilor variază de la 81,7% în cazul beneficiarilor de pensii de urmaş, 70,5% - pensionari pentru limită de vârstă, până la 50,2% pentru beneficiarii de pensii de dizabilitate.
Au pensii mai mici
Mărimea medie a pensiei pentru limita de vârstă pentru bărbaţii din sectorul non-agricol constituie 1588,9 lei, comparativ cu 1194,6 lei în cazul femeilor. Totodată, mărimea medie a pensiei pentru angajaţii sectorului agricol este de 1045,2 lei pentru bărbaţi, comparativ cu 988,9 lei la femei.
Mărimea medie a pensiei pentru limită de vîrstă, a femeilor din sectorul agricol acoperă doar 69% din valoarea minimului de existenţă pentru pensionari, comparativ cu 73% în cazul bărbaţilor. În sectorul non-agricol, mărimea medie a pensiei la bărbaţi depăşeşte valoarea minimului de existenţă cu 10%, în timp ce la femei acoperă doar 83%.
Bărbații sunt mai optimiști
Gospodăriile conduse de bărbați sunt mai optimiste față de nivelul de trai al gospodăriilor conduse de femei. Unul din factorii care influențează percepţia nivelului de trai de către populaţie este capacitatea financiară a gospodăriei. Constatăm că, gospodăriile conduse de bărbați, pot să-și permită cheltuieli neprevăzute în sumă de 5000 lei, într-o proporţie mai mare decât cele conduse de femei (13,9% comparativ cu 8,7%).
Speranţa de viaţă la femei este mai mare decât a bărbaţilor, ele se căsătoresc mai devreme, sunt mai instruite însă câştigă în medie cu 13% mai puţin decât bărbaţii și sunt mai puțin optimiste.
Din numărul populaţiei stabile a Republicii Moldova, care potrivit Biroului Național de Statistică, la 1 ianuarie 2016 reprezenta 3,55 milioane de persoane, 51,9% constituie femeile.
Potrivit Dacă bărbaţii predomină în grupele de vârstă de până la pensionare (51,8%), în cazul populaţiei care a depăşit vârsta aptă de muncă, ponderea femeilor ajunge la 69 la sută comparativ cu 31% pentru bărbaţi.
Speranţa de viaţă la femei este mai mare decât a bărbaţilor
Femeile trăiesc mai mult decât bărbaţii în medie cu opt ani, speranţa de viaţă la naştere fiind de 75,5 ani pentru femei şi 67,5 ani în cazul bărbaţilor. Acest decalaj se datorează nivelului mai înalt al mortalităţii premature a bărbaţilor, în special a celor în vârstă aptă de muncă.
Se căsătoresc mai devreme
Vârsta medie a femeii la prima căsătorie este de 25,4 ani, iar la bărbaţi de 28 de ani. Cei mai mulţi bărbaţi care s-au căsătorit în 2015, aparţin grupei de vârstă 25-29 ani (45,9%), iar în cazul femeilor predomină căsătoriile la vârsta de 20-24 ani (51,5%). Căsătoriile la vârsta de până la 20 ani sunt mai frecvente în mediul rural: 18,8% din numărul căsătoriilor înregistrate la sate au fost încheiate de femei în vârstă sub 20 ani, faţă de 7,7%, în mediul urban.
Din totalul căsătoriilor înregistrate în 2015, cele încheiate de persoane celibatare au reprezentat 82,7% pentru bărbaţi şi 83,2% pentru femei. Totodată, bărbaţii mai des se recăsătoresc după divorţ decât femeile, ponderea celor recăsătoriţi fiind de 16,5% la bărbaţi şi 15,4% la femei.
Sunt mai instruite
Femeile în vârstă de 25-64 ani au un nivel de instruire mai mare comparativ cu cel al bărbaţilor. Cel mai mare decalaj este înregistrat pentru nivelul superior, 23,2% din femei au atins acest nivel comparativ cu 17,4% din bărbaţi. Şi femeile şi bărbaţii în structura totală a populaţiei au cele mai mari ponderi pentru nivelul de instruire mediu, 60,9% din bărbaţi faţă de 56,7% femei. Un nivel scăzut de instruire au 21,6% din bărbaţi faţă de 20,2% din femei.
Bărbaţii părăsesc sistemul educaţional mai devreme comparativ cu femeile, în favoarea intrării pe piaţa forţei de muncă. Rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional pentru persoanele în vârstă de 18-24 ani constituie 25,7% la bărbaţi faţă de 16,6% în cazul femeilor. Totodată, gradul de implicare în programe de educaţie permanentă atât a femeilor, cât şi a bărbaţilor este foarte redus (circa 1%).
Lucrează preponderent în sectorul serviciilor
Distribuția după sectoare economice, relevă o pondere mai mare a femeilor ocupate în sectorul servicii (60,3% femei şi 39,7 bărbaţi). Femeile mai puţin se regăsesc în sectorul agricol (43,2%), industrie (44,9%) şi construcţii (8,2%), dar predomină în aşa activităţi economice, precum comerţ (58,6%), hoteluri şi restaurante (67,5%), învăţământ (79,9%) și ocrotirea sănătăţii (84,4%).
Câştigă în medie cu 13% mai puţin decât bărbaţii
Femeile câştigă în medie cu 13,2% mai puţin faţă de bărbaţi (86,8% din salariul mediu al bărbaţilor). Exprimată în valoare numerică, discrepanţa constituie în medie circa 647 lei. Astfel, salariul mediu a constituit pentru femei 4235,2 lei şi pentru bărbaţi - 4 881,3 lei.
Nivelul de remunerare al femeilor este mai mic decât al bărbaţilor în majoritatea activităţilor economice, discrepanţa fiind de la 3,2% în învăţământ până la 38,7% în activități financiare și de asigurări. Disparităţi salariale de gen în defavoarea femeilor au fost înregistrate şi în aşa activităţi, precum informații și comunicații (-27,5%), industrie (-18,2%), artă, activități de recreere și de agrement (-15,3%), sănătate și asistență socială (-13,5%), administrație publică și apărare şi asigurări sociale obligatorii (-12,5%).
Proporţia bărbaților conducători este mai mare
Din total conducători de toate nivelurile, 52% sunt bărbaţi, iar restul 48% revin femeilor.
În funcție de mărimea unității, se constată că femeile mai des se regăsesc în calitate de conducători a întreprinderilor micro (31,1%) și a celor mijlocii (23,5%), iar întreprinderile cu peste 50 de salariați sunt conduse de femei în proporţie de 16,8%.
Majoritatea funcţiilor de luare a deciziilor aparţin bărbaţilor, femeile continuînd să fie subreprezentate în procesul de luare a deciziilor.
Participarea femeilor la luarea deciziilor la nivel parlamentar relevă o reprezentare a femeilor în proporţie de 21,8% (din 101 deputaţi 22 sunt femei), în timp ce la nivel european aceasta a constituit 36,9 la sută, media globală fiind de 22,8 la sută.
Ponderea femeilor în numărul total al judecătorilor în anul 2015 reprezintă 45,2%. În acelaşi timp, ponderea femeilor în numărul total al poliţiştilor, inclusiv din protecţia civilă şi grăniceri, constituie 17,4%.
Fetele sunt suprareprezentate în învățământul liceal
Rata de cuprindere a băieților în învățământul obligatoriu este superioară față de rata de cuprindere a fetelor cu 0,9 puncte procentuale, în timp ce rata de cuprindere a fetelor în învățămîntul liceal este superioară față de cea a băieților cu 1,5 puncte procentuale. Această situație este determinată în special de faptul că băieţii, după absolvirea gimnaziului, se orientează într-o măsură mai mare către învăţământul profesional tehnic.
Optează mai mult pentru învăţământul superior
În învăţămîntul superior femeile reprezintă peste 55 la sută din numărul total de studenţi. La fel, putem observa decalaje în alegerea domeniilor de studii, femeile orientându-se, prioritar spre ştiinţe politice, economice, medicină şi farmacie, științe umaniste, servicii publice, ştiinţe sociale şi în special ştiinţe ale educaţiei. O preponderenţă a bărbaţilor este înregistrată în domenii generale de studii precum, inginerie şi activităţi inginereşti (86%), protecţie, pază şi securitate (84%), ştiinţe agricole (81%), arhitectură şi construcţii (66%). Este de remarcat că, în ultimii ani este în creştere ponderea femeilor la militărie, domeniu preferat până nu demult, în exclusivitate de bărbaţi.
Depăşesc cota bărbaţilor pensionari
Din total pensionari aflaţi la evidenţa organelor de asigurări sociale, circa două treimi sunt femei. În funcţie de categoria pensionarilor, ponderea femeilor variază de la 81,7% în cazul beneficiarilor de pensii de urmaş, 70,5% - pensionari pentru limită de vârstă, până la 50,2% pentru beneficiarii de pensii de dizabilitate.
Au pensii mai mici
Mărimea medie a pensiei pentru limita de vârstă pentru bărbaţii din sectorul non-agricol constituie 1588,9 lei, comparativ cu 1194,6 lei în cazul femeilor. Totodată, mărimea medie a pensiei pentru angajaţii sectorului agricol este de 1045,2 lei pentru bărbaţi, comparativ cu 988,9 lei la femei.
Mărimea medie a pensiei pentru limită de vîrstă, a femeilor din sectorul agricol acoperă doar 69% din valoarea minimului de existenţă pentru pensionari, comparativ cu 73% în cazul bărbaţilor. În sectorul non-agricol, mărimea medie a pensiei la bărbaţi depăşeşte valoarea minimului de existenţă cu 10%, în timp ce la femei acoperă doar 83%.
Bărbații sunt mai optimiști
Gospodăriile conduse de bărbați sunt mai optimiste față de nivelul de trai al gospodăriilor conduse de femei. Unul din factorii care influențează percepţia nivelului de trai de către populaţie este capacitatea financiară a gospodăriei. Constatăm că, gospodăriile conduse de bărbați, pot să-și permită cheltuieli neprevăzute în sumă de 5000 lei, într-o proporţie mai mare decât cele conduse de femei (13,9% comparativ cu 8,7%).