Managerii cu background ştiinţific sunt lideri mai buni?

  • 31 oct. 2017, 16:09
  • 615

Oamenii cu background ştiinţific pot avea mari avantaje atunci când ocupă poziţii de management, mai ales dacă abilităţile lor se potrivesc cu profilul companiei respective. Totuşi, pentru gestionarea unei echipe e nevoie şi de aşa-numitele soft skills, pentru că lucrul cu oamenii aduce provocări noi în fiecare zi. Aşa susţine Daniel Calto - Director of Solution Services Research Intelligence al Elsevier, companie care furnizează soluții de informare care îmbunătățesc performanțele cercetătorilor din domeniile științei, tehnologiei și medicinei .

Angajaţii care au background ştiinţific pot avea avantaje substanţiale dacă ocupă poziţii de team-leader sau de management, în special în firme care sunt orientate spre tehnologie, cum ar fi o uzină auto care lucrează la dezvoltarea unui model nous au o uzină chimică, în care se pregătesc substanţe chimice pentru export, spune Daniel Calto.

„Datorită sistemului în care au fost educaţi, de exemplu, mulţi ingineri se descurcă foarte bine atunci când trebuie să ofere solulţii de optimizare şi îmbunătăţire a proceselor”, susţine acesta.

Totuşi, faptul că au un background ştiinţific nu le oferă team-leaderilor neapărat avantaje în toate situaţiile.

„Abilităţile de management şi de a interacţiona cu oamenii sunt la fel de importante, dacă nu chiar mai importante, în funcţie de particularităţile fiecărei echipe. Oamenii de știință care au condus laboratoare în cadrul universităților ar putea însă să aibă un avantaj în ceea ce privește abilităţile soft, pentru că acestea sunt necesare pentru a conduce eficient un laborator”, punctează Daniel Calto.

De 130 de ani în slujba cercetării

Cercetarea şi dezvoltarea (R&D) reprezintă industria care creează viitorul, pe de o parte, iar pe de alta oferă soluţii la problemele actuale ale societăţii şi ale companiilor.

Elsevier contribuie la activitatea mondială în acest domeniu de mai mult de 130 de ani, în calitate de companie care furnizează informaţii şi analiză. Este cea mai mare editură ştiinţifică din lume: publică mai mult de 2.500 reviste în toate domeniile, de la ştiinţe umaniste la ştiinţe sociale sau domeniile STEM (ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică).

De asemenea, reprezintă o unealtă importantă pentru mai mult de 30 de milioane de profesionişti din întreaga lume, care lucrează în ştiinţă, medicină, drept şi alte domenii. Compania a făcut investiţii majore în cea mai mare bază de date de citate din lume, Scopus, care indexează informaţia din peste 22.000 de reviste, de la mai mult de 5.000 de edituri.

În plus, a dezvoltat instrumente sofisticate analitice şi instrumente de învăţare automatizată care permit vizualizarea, analizarea şi operaţionalizarea mai eficientă a informaţiilor cantitative  în direcţiile în care evoluează cercetătorii, universităţile şi ţările în mediul de cercetare global.

 Cercetarea în România

Aşa că viziunea lui Daniel Calto asupra domeniului R&D din România este binevenită. Potrivit acestuia, comparativ cu ţările învecinate din regiune, cu PIB similar per cap de locuitor, cercetarea şi dezoltarea în cazul nostru reprezintă un procent semnificativ mai mic din economia general (0,38%) faţă de Bulgaria (0,65%) şi Ungaria (1,37%).

„Deoarece finanţarea este esenţială pentru a face cercetare, acest nivel relativ scăzut de finanţare reprezintă o adevărată provocare. Acest lucru ar putea fi depăşit, în primul rând, dacă guvernul national ar aloca mai multe fonduri pentru universităţile care desfăşoară activităţi de cercetare din România şi pentru ca universităţile să crească numărul de parteneriate internaţionale, care le-ar putea permite să acceseze surse suplimentare de finanţare, cum ar fi fondurile UE din programul Horizon 2020”, spune Daniel Calto.

Rolul companiilor private în dezvoltarea cercetării

La nivel global, activitatea de R&D defăşurată de corporaţii aduce un aport semnificativ. Mai exact, reprezintă aproape 70% din cheltuielile globale pentru R&D, dintr-un total de 1.999 trilioane USD, în 2016.

Totuşi, sumele acestea variază semnificativ de la o ţară la alta, semnalează Daniel Calto. De exemplu, în 2015 corporaţiile din SUA au investit 356 miliarde USD în cercetare. Pe de altă parte, cele din Europa de Est bagă mai puţini bani, în general, în acest domeniu, iar cele mai multe investiţii vin din partea companiilor germane sau americane care au operaţiuni în regiune.

"Unele companii încearcă să reducă din bugetele pentru R&D, în vreme ce altele încearcă să lucreze îndeaproape cu universităţile, pentru a mai reduce din costuri şi pentru a obţine rezultate îmbunătăţite, dar în industriile în care inovaţiile tehnologice sunt importante, cum ar fi IT, industria aerospaţială, auto sau de dispozitive medicale şi farmaceutice, investiţiile în R&D vor beneficia în continuare de bugete ridicate, deoarece este important să îşi menţină competitivitatea", mai spune Daniel Calto.

Impactul tehnologiei asupra cercetării

Tehnologiile sunt strâns legate de cercetare, iar cele mai multe au avut un impact pozitiv în lumea reală de-a lungul timpului, inclusiv în piaţa muncii.

"Aș spune că tehnologia nu este importantă doar în ceea ce privește joburile din viitor, ci a fost o componentă importantă și pentru joburile din secolul trecut, începând cu motorul cu combustie internă și electricitarea care au revoluționat locul în care se defășoară munca și viața de zi de zi și continuând cu aviația și informatizarea, care reprezintă o etapă care continuă să modeleze viața de zi de zi a miliarde de oameni din întreaga lume – și încă nu este definitivată", spune Daniel Calto.

Într-adevăr, mulți dintre specialişti prevăd o revoluție industrială, a 4-a, datorită tehnicilor de învățare a mașinilor și tehnicilor de inteligență artificială, care permit calculatoarelor să ia cantități uriașe de date și să folosească "învățarea" bazată pe algoritmul de auto-formare, cu scopul de a crește perfecționa în modul în care sunt îndeplinite sarcinile despre care se credea că pot fi realizate exclusiv de oameni.

Printre exemplele în această privință date de Daniel Calto se numără faptul că celulele anormale din biopsia unui pacient sunt recunoscute mai bine de calculatoare decât de oameni, respectiv abilitatea mașinilor de a se conduce singure, cu mult mai puține accidente înregistrate per kilometru decât în cazul mașinilor conduse de oameni.

Ar trebui ca liderii organizaţiilor să le insufle cercetătorilor să îşi dezvolte o cultură personală de antreprenoriat?

Liderii pot contribui la dezvoltarea unei culturi antreprenoriale, dar este un exercițiu bottom-up și nu top-down, în viziunea lui Daniel Calto. Asta înseamnă că studenții și cercetătorii din facultăți trebuie să desfășoare munca dificilă de a prelua cercetarea și de a o face comercială.

 "În locurile unde există o cultură antreprenorială puternică, cum ar fi MIT sau Stanford, o bună parte din munca incipientă de a-i determina să fie orientați spre business a fost făcută de absolvenți ai școlii și de studenți – facultatea și conducerea au fost suficient de deștepte încât să susțină munca acestor alumni și acestor studenți investită în diverse programe care stimulează antreprenoriatul", spune Daniel Calto.

Motivul care stă la baza deciziei de a sprijini antreprenoriatul este foarte clar, în opinia acestuia - afacerile de succes ajută atât țara din punct de vedere economic, cât și universitatea, căreia îi aduc un capital de imagine, îi imbunătățesc reputația și îi extind utilitatea față de public, ceea ce se traduce în suport financiar crescut pentru cercetare, care este important pentru a aduce îmbunătățiri în ceea ce privește domeniul R&D în România.

Educaţia înseamnă formare continuă

Sistemul educaţional are un rol crucial în această industrie, aşa că am vrut să aflăm care sunt schimbarile ce trebuie sa făcute la nivelul universităţilor pentru îmbunătăţirea situaţiei.

"Sunt mai multe modele de programe de universitare de antreprenoriat și R&D în întreaga lume și este ușor să studiezi aceste exemple pentru a decide ce funcționează cel mai bine într-un anumit context. Țările care se află în stadii diferite de dezvoltare economică și cu resurse financiare diferite trebuie să își dea seama ce i-ar ajuta și să își personalizeze abordarea.

Totuși, în general, este o idee bună să fie dezvoltate proiecte comune studenți, facultăți și companiile industriale locale - acesta reprezintă un bun punct de plecare pentru a progresa din acest punct de vedere", încheie Daniel Calto.