Culegerea publicată de Biroul Naţional de Statistică prezintă date statistice despre mediul înconjurător, populația, forța de muncă, veniturile şi cheltuielile populaţiei, prețuri, locuinţe, educaţie, ocrotirea sănătăţii, protecţia socială a populaţiei, cultură, turism, infracțiuni, industrie, agricultură, investiții în active imobilizate și construcții, transporturi, tehnologia informației, comerț interior, antreprenoriat.
Mold-street a făcut o scurtă sinteză a celor mai curioase cifre din culegerea ”Statistica teritorială, ediția 2018”, care arată unde sunt fruntaşii şi codaşii ţării în diverse domenii - de la salarii, copii şi muncă, la poluare sau crime.
Unde se nasc moldovenii
Potrivit BNS la începutul anului 2018 în Republica Moldova locuiau 3,547 milioane de locuitori, din care femei - 1,84 milioane, cu 136.807 persoane mai mult decât bărbaţi, adică cu 8%. Cea mai mică diferenţă la numărul de bărbaţi şi femei se atestă în raioanele Leova şi Cantemir, iar cea mai mare în muncipiile Chişinău şi Bălţi.
Supremaţia femeilor se datorează şi faptului că ele trăiesc, în medie, cu opt ani mai mult decât bărbaţii. Cea mai mare speranţă de viaţă a femeilor se atestă la Bălţi, 79,4 ani, ca de altfel şi la bărbaţi, în medie 72,3 de ani. Şoldăneştiul este raionul cu cea mai mică speranţă de viaţă. Aici durata medie e de 68,1 ani.
Cel mai slab populat raion din ţară este Basarbeasca, unde, la începutul anului 2018, erau circa 28.500 de locuitori, de patru ori mai puţin decât în raioanele Orhei, Cahul sau Hânceşti. Cel mai populat raion este Ialoveni, cu circa 130 de locuitori la un kilometru pătrat, care are şi cel mai înalt spor natural al populaţiei.
La Anenii Noi, două din trei căsătorii se termină cu divorţ
Dacă e să rămânem la capitolul demografie, spor natural se mai înregistrează doar în municipiile Chişinău şi Bălţi şi în alte nouă raioane. În rest se atestă un spor negativ, cel mai mare fiind în Donduşeni, unde numărul deceselor a ajuns a fi de două ori mai mare decât al naşterilor.
Raionul Donduşeni este lider şi la cota populaţiei de peste 60 de ani, care a ajuns la 24,7 din 100 locuitori. La polul opus se află raionul Cantemir, unde vârsta medie a populaţiei este de 35,9 ani, în timp ce media pe ţară este de 38,3 de ani.
Anenii Noi este lider naţional şi la divorţuri, rata ajungând la 68%. Adică mai mult de două din trei căsătorii se termină cu divorţ, în timp ce media pe ţară e de 44,5%. Şi acesta e un progres pentru că un an în urmă rata era de 9 din 10 căsătorii se terminau cu divorţ.
O treime din calculatoarele din şcoli fără acces la Internet
Peste 334.000 de copii învăţau în anul de studii 2017/2018 în 1.241 de instituţii de învăţământ, în scădere cu 48 de unități. Potrivit BNS numărul de elevi la un cadru didactic (învăţământ de zi ) era de 11,6. Cei mai puţini copii reveneau la un profesor în Donduşeni – 8,1, în timp ce la Bălţi acest indice era de 13,4.
Şcolile dispuneau de 29.262 de calculatoare, din care mai puţin de 20.000 erau conectate la Internet, iar aproape 10.000 erau fără conexiune la rețeaua globală WWW.
Cel mai bine sunt asiguraţi cu calculatoare elevii din Edineţ unde la şapte elevi revine un computer, în timp ce la Chişinău 29 de copii.
De ce mor moldovenii
Principala cauză a deceselor la moldoveni sunt bolile aparatului circulator, rata constituind 605 la 100.000, urmată de tumori (cancer) – 173,3 şi bolile aparatului digestiv – 86,9.
Îngrijorător de mare rămâne rata sinuciderilor. Astfel în 2017, 504 moldoveni au ales să-şi pună capăt zilelor, de aproape cinci ori mai mult decât au fost ucişi (107). Lider naţional la sinucideri este Rezina cu o rată de 35,8 la 100.000 locuitori. În 2017 în trei raioane (Nisporeni, Ocnţia şi Taraclia) nu a fost înregistrată nici o omucidere, iar la Soroca numărul acestora s-a diminuat de 10 ori.
În acelaşi timp 337 de moldoveni au murit în urma unor accidente rutiere, cea mai mare rată fiind la Teleneşti - 22,3 la 100.000 locuitori.
Datele BNS relevă o scădere a ratei infracţiunilor cu circa 17% în 2017, comparativ cu 2016. La infracţiuni lider este municipiul Chişinău cu un număr total de 11.190 sau circa o treime din total şi o rată de 136 la 10.000 de locuitori. La polul opus sunt raioanele Glodeni cu o rată de 48,6 şi Şoldăneşti – cu 49,4.
Cel mai bine plătiți funcționari sunt în capitală
Cei mai bine plătiţi angajaţi sunt la Chişinău, unde câştigul salarial mediu brut lunar a fost în 2017 de 6.716,4 lei în timp ce la Leova nu ajunge nici la 4.000 de lei ( 3.754,9).
Cel mai bine plătiţi funcţionari în 2017 au fost la fel la Chişinău, cu salarii medii de circa 9.800 de lei, cu peste o treime mai mult decât în raioane.
În raionul Cantemir, femeile sunt mai bine plătite în comparație cu bărbaţii, salariile lor fiind cu 5% mai mari. În total, în trei raioane din ţară femeile primesc salarii mai mari decât bărbaţii. În acelaşi timp, cea mai mare discrepanţă se atestă la Rezina, unde bărbaţii beneficiază de o remunerare cu 23% mai mare comparativ cu femeile.
Unde ajung 1,6 milioane de tone de deşeuri
În total anual Republica Moldova generează circa 1,6 milioane de tone de deşeuri de producţie şi consum. Anenii Noi este lider cu volum de 205.073 de tone în 2017, urmat de Fălești – cu 193.776 și Orhei – cu 177.596 şi abia pe pe cinci municipiul Chişinău – cu 131 868. O explicaţie a acestei situaţii ar fi faptul că în aceste raioane se află depozite mari de deşeuri
În schimb la Dubăsari practic nu sunt atestate deşeuri, iar la Nisporeni şi Glodeni, doar câteva sute de tone, ceea ce nu semnifică că acolo acestea nu ar exista sau ar fi reciclate.
Cei mai productivi angajați
Potrivit BNS, în anul 2017, cea mai mare productivitate a muncii s-a înregistrat în raioanele Rezina şi Edineț, respectiv, 860.000 de lei şi 766.000 de lei pentru fiecare angajat.
La polul opus se află Basarabeasca, Ocnița și Leova, cu o productivitate a muncii de trei ori mai mică decât media pe ţară (627.000 lei).
Culegerea publicată de Biroul Naţional de Statistică prezintă date statistice despre mediul înconjurător, populația, forța de muncă, veniturile şi cheltuielile populaţiei, prețuri, locuinţe, educaţie, ocrotirea sănătăţii, protecţia socială a populaţiei, cultură, turism, infracțiuni, industrie, agricultură, investiții în active imobilizate și construcții, transporturi, tehnologia informației, comerț interior, antreprenoriat.
Mold-street a făcut o scurtă sinteză a celor mai curioase cifre din culegerea ”Statistica teritorială, ediția 2018”, care arată unde sunt fruntaşii şi codaşii ţării în diverse domenii - de la salarii, copii şi muncă, la poluare sau crime.
Unde se nasc moldovenii
Potrivit BNS la începutul anului 2018 în Republica Moldova locuiau 3,547 milioane de locuitori, din care femei - 1,84 milioane, cu 136.807 persoane mai mult decât bărbaţi, adică cu 8%. Cea mai mică diferenţă la numărul de bărbaţi şi femei se atestă în raioanele Leova şi Cantemir, iar cea mai mare în muncipiile Chişinău şi Bălţi.
Supremaţia femeilor se datorează şi faptului că ele trăiesc, în medie, cu opt ani mai mult decât bărbaţii. Cea mai mare speranţă de viaţă a femeilor se atestă la Bălţi, 79,4 ani, ca de altfel şi la bărbaţi, în medie 72,3 de ani. Şoldăneştiul este raionul cu cea mai mică speranţă de viaţă. Aici durata medie e de 68,1 ani.
Cel mai slab populat raion din ţară este Basarbeasca, unde, la începutul anului 2018, erau circa 28.500 de locuitori, de patru ori mai puţin decât în raioanele Orhei, Cahul sau Hânceşti. Cel mai populat raion este Ialoveni, cu circa 130 de locuitori la un kilometru pătrat, care are şi cel mai înalt spor natural al populaţiei.
La Anenii Noi, două din trei căsătorii se termină cu divorţ
Dacă e să rămânem la capitolul demografie, spor natural se mai înregistrează doar în municipiile Chişinău şi Bălţi şi în alte nouă raioane. În rest se atestă un spor negativ, cel mai mare fiind în Donduşeni, unde numărul deceselor a ajuns a fi de două ori mai mare decât al naşterilor.
Raionul Donduşeni este lider şi la cota populaţiei de peste 60 de ani, care a ajuns la 24,7 din 100 locuitori. La polul opus se află raionul Cantemir, unde vârsta medie a populaţiei este de 35,9 ani, în timp ce media pe ţară este de 38,3 de ani.
Anenii Noi este lider naţional şi la divorţuri, rata ajungând la 68%. Adică mai mult de două din trei căsătorii se termină cu divorţ, în timp ce media pe ţară e de 44,5%. Şi acesta e un progres pentru că un an în urmă rata era de 9 din 10 căsătorii se terminau cu divorţ.
O treime din calculatoarele din şcoli fără acces la Internet
Peste 334.000 de copii învăţau în anul de studii 2017/2018 în 1.241 de instituţii de învăţământ, în scădere cu 48 de unități. Potrivit BNS numărul de elevi la un cadru didactic (învăţământ de zi ) era de 11,6. Cei mai puţini copii reveneau la un profesor în Donduşeni – 8,1, în timp ce la Bălţi acest indice era de 13,4.
Şcolile dispuneau de 29.262 de calculatoare, din care mai puţin de 20.000 erau conectate la Internet, iar aproape 10.000 erau fără conexiune la rețeaua globală WWW.
Cel mai bine sunt asiguraţi cu calculatoare elevii din Edineţ unde la şapte elevi revine un computer, în timp ce la Chişinău 29 de copii.
De ce mor moldovenii
Principala cauză a deceselor la moldoveni sunt bolile aparatului circulator, rata constituind 605 la 100.000, urmată de tumori (cancer) – 173,3 şi bolile aparatului digestiv – 86,9.
Îngrijorător de mare rămâne rata sinuciderilor. Astfel în 2017, 504 moldoveni au ales să-şi pună capăt zilelor, de aproape cinci ori mai mult decât au fost ucişi (107). Lider naţional la sinucideri este Rezina cu o rată de 35,8 la 100.000 locuitori. În 2017 în trei raioane (Nisporeni, Ocnţia şi Taraclia) nu a fost înregistrată nici o omucidere, iar la Soroca numărul acestora s-a diminuat de 10 ori.
În acelaşi timp 337 de moldoveni au murit în urma unor accidente rutiere, cea mai mare rată fiind la Teleneşti - 22,3 la 100.000 locuitori.
Datele BNS relevă o scădere a ratei infracţiunilor cu circa 17% în 2017, comparativ cu 2016. La infracţiuni lider este municipiul Chişinău cu un număr total de 11.190 sau circa o treime din total şi o rată de 136 la 10.000 de locuitori. La polul opus sunt raioanele Glodeni cu o rată de 48,6 şi Şoldăneşti – cu 49,4.
Cel mai bine plătiți funcționari sunt în capitală
Cei mai bine plătiţi angajaţi sunt la Chişinău, unde câştigul salarial mediu brut lunar a fost în 2017 de 6.716,4 lei în timp ce la Leova nu ajunge nici la 4.000 de lei ( 3.754,9).
Cel mai bine plătiţi funcţionari în 2017 au fost la fel la Chişinău, cu salarii medii de circa 9.800 de lei, cu peste o treime mai mult decât în raioane.
În raionul Cantemir, femeile sunt mai bine plătite în comparație cu bărbaţii, salariile lor fiind cu 5% mai mari. În total, în trei raioane din ţară femeile primesc salarii mai mari decât bărbaţii. În acelaşi timp, cea mai mare discrepanţă se atestă la Rezina, unde bărbaţii beneficiază de o remunerare cu 23% mai mare comparativ cu femeile.
Unde ajung 1,6 milioane de tone de deşeuri
În total anual Republica Moldova generează circa 1,6 milioane de tone de deşeuri de producţie şi consum. Anenii Noi este lider cu volum de 205.073 de tone în 2017, urmat de Fălești – cu 193.776 și Orhei – cu 177.596 şi abia pe pe cinci municipiul Chişinău – cu 131 868. O explicaţie a acestei situaţii ar fi faptul că în aceste raioane se află depozite mari de deşeuri
În schimb la Dubăsari practic nu sunt atestate deşeuri, iar la Nisporeni şi Glodeni, doar câteva sute de tone, ceea ce nu semnifică că acolo acestea nu ar exista sau ar fi reciclate.
Cei mai productivi angajați
Potrivit BNS, în anul 2017, cea mai mare productivitate a muncii s-a înregistrat în raioanele Rezina şi Edineț, respectiv, 860.000 de lei şi 766.000 de lei pentru fiecare angajat.
La polul opus se află Basarabeasca, Ocnița și Leova, cu o productivitate a muncii de trei ori mai mică decât media pe ţară (627.000 lei).