O mică librărie din Brașov a crezut în puterea online-ului și a reușit să ajungă la vânzări de aproape șapte milioane de euro. Morala poveștii: sincronizarea este totul.
Acest articol a apărut în numărul 36 (19 martie – 1 aprilie) al revistei NewMoney
„Eu sunt din Constanța, însă am venit la Facultatea de Științe Economice la Brașov“, își începe povestea Laura Țeposu (40 de ani), astăzi director de dezvoltare al Libris, librăria online cu afaceri de aproape șapte milioane de euro anul trecut. Avea nevoie de un job în timpul studenției, așa că Virgil și Ana Oniță, unchiul și mătușa sa, i-au oferit un loc de librar în librăria Șt. O. Iosif, una dintre cele mai vechi din orașul de la poalele Tâmpei, pe care cei doi o preluaseră în 1991. „De la 19 ani (din 1997, n.r.) sunt la Libris și am făcut de toate, de la partea de cărți, apoi muzică și mai apoi contabilitate“, spune ea.
În 2009 i-a întâlnit pe Mihai și Cătălina Bucuroiu – cei care ulterior aveau să pună bazele magazinului online de produse naturale Vegis.ro –, pe atunci doi foști corporatiști mutați din Capitală în Brașov. Așa a apărut ideea unui magazin online prin intermediul căruia cărțile din librărie să ajungă (și) la clienții de dincolo de granițele orașului. „La început eram doar noi trei și livram doar câteva cărți, căci am început cu stocul din librărie“, povestește aceasta, mărturisind că se consideră norocoasă că unchiul și mătușa sa le-au dat mână liberă pentru acest proiect. Erau anii de pionierat ai vânzărilor online de carte în România, când retailerii de profil abia începeau să-și pună la punct infrastructura. Un an de zile au livrat comenzile de cărți din stocul librăriei. „Una câte una. Nimeni nu credea în online atunci“, argumentează Laura Țeposu. Rapid și-a dat seama că, pentru a face un business sustenabil online, stocurile de carte trebuie separate de cele ale librăriei, iar spațiul trebuie să fie mai generos. Primul depozit al Libris a fost într-o casă, și din acest punct încolo a început să construiască ceea ce astăzi a devenit Libris.ro.
RÂNDURI DE PIAȚĂ. Intrarea lor pe piață venea însă într-o perioadă de criză, într-un moment în care nici piața de carte din România nu o ducea foarte bine. Între timp, consumul pe această nișă a intrat pe un trend ascendent, vânzările de carte ajungând la aproximativ 65 de milioane de euro. O valoare ce continuă să rămână mult sub cea a pieței de carte din Ungaria, estimată la circa 250 de milioane de euro, sau a celei din Polonia, unde a ajuns la un miliard de euro, potrivit portalului statista.com. Discrepanța e și mai accentuată dacă ne raportăm la state precum Franța (circa 2,7 miliarde de euro la nivelul anului 2015), Germania (cu o estimare de 9,3 miliarde de euro pentru 2016) sau Marea Britanie (3,9 miliarde de euro în 2014, potrivit Asociației Editorilor din Marea Britanie).
Raportat la piața locală a vânzărilor online, ajunsă anul trecut la 2,8 miliarde de euro, cărțile se află pe locul al treilea în preferințele cumpărătorilor români, după cele din gamele Electro/ IT & C și Fashion & Beauty, potrivit datelor GPeC, cea mai mare comunitate a magazinelor online din România. Pe de altă parte, informațiile de la jucători din piață mai arată că românii nu alocă mai mult de cinci euro pe an, în medie, pentru achizițiile de cărți, adică echivalentul unui pachet de țigări. „Este o strânsă legătură între nivelul de trai al unei țări și numărul de cititori. Este un cerc vicios“, mai argumentează Laura Țeposu.
O mică librărie din Brașov a crezut în puterea online-ului și a reușit să ajungă la vânzări de aproape șapte milioane de euro. Morala poveștii: sincronizarea este totul.
Acest articol a apărut în numărul 36 (19 martie – 1 aprilie) al revistei NewMoney
„Eu sunt din Constanța, însă am venit la Facultatea de Științe Economice la Brașov“, își începe povestea Laura Țeposu (40 de ani), astăzi director de dezvoltare al Libris, librăria online cu afaceri de aproape șapte milioane de euro anul trecut. Avea nevoie de un job în timpul studenției, așa că Virgil și Ana Oniță, unchiul și mătușa sa, i-au oferit un loc de librar în librăria Șt. O. Iosif, una dintre cele mai vechi din orașul de la poalele Tâmpei, pe care cei doi o preluaseră în 1991. „De la 19 ani (din 1997, n.r.) sunt la Libris și am făcut de toate, de la partea de cărți, apoi muzică și mai apoi contabilitate“, spune ea.
În 2009 i-a întâlnit pe Mihai și Cătălina Bucuroiu – cei care ulterior aveau să pună bazele magazinului online de produse naturale Vegis.ro –, pe atunci doi foști corporatiști mutați din Capitală în Brașov. Așa a apărut ideea unui magazin online prin intermediul căruia cărțile din librărie să ajungă (și) la clienții de dincolo de granițele orașului. „La început eram doar noi trei și livram doar câteva cărți, căci am început cu stocul din librărie“, povestește aceasta, mărturisind că se consideră norocoasă că unchiul și mătușa sa le-au dat mână liberă pentru acest proiect. Erau anii de pionierat ai vânzărilor online de carte în România, când retailerii de profil abia începeau să-și pună la punct infrastructura. Un an de zile au livrat comenzile de cărți din stocul librăriei. „Una câte una. Nimeni nu credea în online atunci“, argumentează Laura Țeposu. Rapid și-a dat seama că, pentru a face un business sustenabil online, stocurile de carte trebuie separate de cele ale librăriei, iar spațiul trebuie să fie mai generos. Primul depozit al Libris a fost într-o casă, și din acest punct încolo a început să construiască ceea ce astăzi a devenit Libris.ro.
RÂNDURI DE PIAȚĂ. Intrarea lor pe piață venea însă într-o perioadă de criză, într-un moment în care nici piața de carte din România nu o ducea foarte bine. Între timp, consumul pe această nișă a intrat pe un trend ascendent, vânzările de carte ajungând la aproximativ 65 de milioane de euro. O valoare ce continuă să rămână mult sub cea a pieței de carte din Ungaria, estimată la circa 250 de milioane de euro, sau a celei din Polonia, unde a ajuns la un miliard de euro, potrivit portalului statista.com. Discrepanța e și mai accentuată dacă ne raportăm la state precum Franța (circa 2,7 miliarde de euro la nivelul anului 2015), Germania (cu o estimare de 9,3 miliarde de euro pentru 2016) sau Marea Britanie (3,9 miliarde de euro în 2014, potrivit Asociației Editorilor din Marea Britanie).
Raportat la piața locală a vânzărilor online, ajunsă anul trecut la 2,8 miliarde de euro, cărțile se află pe locul al treilea în preferințele cumpărătorilor români, după cele din gamele Electro/ IT & C și Fashion & Beauty, potrivit datelor GPeC, cea mai mare comunitate a magazinelor online din România. Pe de altă parte, informațiile de la jucători din piață mai arată că românii nu alocă mai mult de cinci euro pe an, în medie, pentru achizițiile de cărți, adică echivalentul unui pachet de țigări. „Este o strânsă legătură între nivelul de trai al unei țări și numărul de cititori. Este un cerc vicios“, mai argumentează Laura Țeposu.