Flexibili, autonomi, pragmatici și cel mai important, poate, pentru zilele acestea, nativi digitali. Deja de câțiva ani, ei sunt cei mai noi actori intrați în câmpul muncii, sunt fresh, sunt cei care se mobilizează pentru o varietate de cauze, atâta vreme cât cred în ele. Ei sunt...Generația Z.
Discuțiile cu privire la perioada exactă de încadrare a acestei generații de nativi digitali sunt diverse. Unii specialiști pretind că s-au născut în perioada dintre sfârșitul anilor `90 și începutul lui 2010, în timp ce alți cercetători
Ei modelează viitorul, după chipul și asemănarea lor
Generația Z este prima generație complet globală și asta pentru că este încorporată în secolul XXI. Relaționarea lor este foarte dependentă de dispozitive digitale, acolo unde comunică prin diverse canale de social media. Dat fiind faptul că au fost expuși de mici la internet și la tot ce cuprinde acesta, relația lor de simbioză cu digitalul a fost și este mai accentuată comparativ cu tinerii din generația Millennials. Însă, în contextul economic și social actual, s-ar putea ca această generație să se integreze cel mai bine în ceea ce astăzi numim Munca 2.0, generată de o digitalizare rapidă, forțată de pandemia de COVID-19.
Generația Z în câmpul muncii. Așteptări vs realitate
Reprezentanții Generației Z au nevoie de flexibilitate și de autonomie atunci când pătrund prima dată în piața muncii. Ei vor ca ascensiunea lor în carieră să fie rapidă, iar pentru asta își doresc să ocupe joburi cât mai provocatoare, care să îi scoată din zona lor de confort, mai spune președintele organizației Școala de Valori. Totodată, mulți dintre ei își doresc să aibă propria afacere pentru că nu le plac structurile și ierarhiile, au nevoie de libertate și de momente pline de inspirație.
„Tinerii de astăzi învață repede, de unii singuri, iar marea majoritate sunt autodidacți pentru că au internetul la un click distanță. Au abilități digitale native și simt nevoia să dețină controlul propriei lor vieți, într-o mai mare măsură decât toate celelalte generații.
Sunt ambițioși, dornici de autodepășire, dar sunt sensibili la stres și au tendința de a renunța ușor dacă lucrurile nu se îndreaptă cu sens în direcția pe care ei și-o doresc și la viteza care le menține nivelul de adrenalină de care au nevoie pentru a performa”, a mai explicat Silvia Bogdan pentru wall-street.ro.
Cum poate fi facilitată intrarea lor în piața muncii
Generația Z a crescut într-o lume mai sigură, mai prosperă, dominată mai puțin de războaie și revoluții, ceea ce i-a făcut mai îndrăzneți, dar și mai ireverențioși, totodată. În aceste vremuri, însă, ei sunt și cei mai dispuși la risc, dar și la schimbare, atribute care pot utile în acest context incert creat de criza sanitară. Deși sunt diferiți comparativ cu generațiile anterioare, soluția integrării lor în câmpul muncii vine din acceptarea celorlalți și din schimbul de experiențe cu cei prezenți deja de mai mult timp în „viața de adult”.
„În acest context, mai ales în câmpul muncii, consider că doar schimbul de valoare între generații poate face sustenabile reînvățarea și creșterea profesională în lumea digitală, pentru oricine, indiferent de vârsta pe care o are. Putem învăța unii de la ceilalți, indiferent de personalitate, de pregătire, statut, sex, vârstă ori abilități”, este de părere Silvia Bogdan, președinte al organizației Școala de Valori.
Flexibili, autonomi, pragmatici și cel mai important, poate, pentru zilele acestea, nativi digitali. Deja de câțiva ani, ei sunt cei mai noi actori intrați în câmpul muncii, sunt fresh, sunt cei care se mobilizează pentru o varietate de cauze, atâta vreme cât cred în ele. Ei sunt...Generația Z.
Discuțiile cu privire la perioada exactă de încadrare a acestei generații de nativi digitali sunt diverse. Unii specialiști pretind că s-au născut în perioada dintre sfârșitul anilor `90 și începutul lui 2010, în timp ce alți cercetători
Ei modelează viitorul, după chipul și asemănarea lor
Generația Z este prima generație complet globală și asta pentru că este încorporată în secolul XXI. Relaționarea lor este foarte dependentă de dispozitive digitale, acolo unde comunică prin diverse canale de social media. Dat fiind faptul că au fost expuși de mici la internet și la tot ce cuprinde acesta, relația lor de simbioză cu digitalul a fost și este mai accentuată comparativ cu tinerii din generația Millennials. Însă, în contextul economic și social actual, s-ar putea ca această generație să se integreze cel mai bine în ceea ce astăzi numim Munca 2.0, generată de o digitalizare rapidă, forțată de pandemia de COVID-19.
Generația Z în câmpul muncii. Așteptări vs realitate
Reprezentanții Generației Z au nevoie de flexibilitate și de autonomie atunci când pătrund prima dată în piața muncii. Ei vor ca ascensiunea lor în carieră să fie rapidă, iar pentru asta își doresc să ocupe joburi cât mai provocatoare, care să îi scoată din zona lor de confort, mai spune președintele organizației Școala de Valori. Totodată, mulți dintre ei își doresc să aibă propria afacere pentru că nu le plac structurile și ierarhiile, au nevoie de libertate și de momente pline de inspirație.
„Tinerii de astăzi învață repede, de unii singuri, iar marea majoritate sunt autodidacți pentru că au internetul la un click distanță. Au abilități digitale native și simt nevoia să dețină controlul propriei lor vieți, într-o mai mare măsură decât toate celelalte generații.
Sunt ambițioși, dornici de autodepășire, dar sunt sensibili la stres și au tendința de a renunța ușor dacă lucrurile nu se îndreaptă cu sens în direcția pe care ei și-o doresc și la viteza care le menține nivelul de adrenalină de care au nevoie pentru a performa”, a mai explicat Silvia Bogdan pentru wall-street.ro.
Cum poate fi facilitată intrarea lor în piața muncii
Generația Z a crescut într-o lume mai sigură, mai prosperă, dominată mai puțin de războaie și revoluții, ceea ce i-a făcut mai îndrăzneți, dar și mai ireverențioși, totodată. În aceste vremuri, însă, ei sunt și cei mai dispuși la risc, dar și la schimbare, atribute care pot utile în acest context incert creat de criza sanitară. Deși sunt diferiți comparativ cu generațiile anterioare, soluția integrării lor în câmpul muncii vine din acceptarea celorlalți și din schimbul de experiențe cu cei prezenți deja de mai mult timp în „viața de adult”.
„În acest context, mai ales în câmpul muncii, consider că doar schimbul de valoare între generații poate face sustenabile reînvățarea și creșterea profesională în lumea digitală, pentru oricine, indiferent de vârsta pe care o are. Putem învăța unii de la ceilalți, indiferent de personalitate, de pregătire, statut, sex, vârstă ori abilități”, este de părere Silvia Bogdan, președinte al organizației Școala de Valori.