Tinerii, afectați de pandemia de COVID-19, dar și stimulați să caute soluții

  • 12 iun. 2020, 11:20
  • 1 671

„Criza economică COVID-19 lovește tinerii. Dacă nu de­punem eforturi semnificative și imediate pentru îmbunătă-țirea situației lor, moștenirea virusului ar putea fi cu noi încă zeci de ani. Dacă talen­tul și energia lor sunt aliniate de o lipsă de oportunități sau abilități, aceasta va dăuna vii­torului nostru și va face mult mai dificilă reconstruirea unei economii mai bune, post-COVID ”. Declarația îi aparține lui Guy Ryder, director general al Organizației Internaționale a Muncii.

OIM a făcut, recent, o analiză privind impactul COVID-19 pe piața muncii. Astfel, s-a consta­tat impactul devastator anume asupra angajaților tineri. Potrivit statisticii OIM, mai mult de unu din șase tineri au încetat să mai lucreze de la debutul pandemi­ei COVID-19, iar cei care rămân angajați și-au văzut programul de lucru redus cu 23%, relevă OIM.

În Republica Moldova, deo­camdată nu există o statistică în acest sens. În această perioa­dă, sindicatele au ținut legătura cu salariații membri de sindicat, evident, și cu cei tineri. Roman Țurcan, președintele Comisiei Ti­neret din cadrul CNSM, ne-a spus că majoritatea dintre cei cu care a contactat au fost rugați să stea acasă sau să lucreze într-un regim flexibil.

„Le-au fost tăiate salariile, pen­tru că patronii considerau că vo­lumul de lucru este mai mic. Mul­tă lume a trecut să muncească în mediul online, dar nici acesta nu este disponibil pentru toți. Totuși, 10% dintre tineri care au văzut o perspectivă pe internet, au recurs la lucrul online”, a menționat Ro­man Țurcan.

Internetul este o soluție, fiind­că, susține sindicalistul, unele ser­vicii erau perimate. Multe com­panii s-au convins că modalitatea online e benefică și, în plus, ne­cesită mai puține cheltuieli. Se re­duc serviciile operaționale și este o posibilitate de majorare a sala­riilor persoanelor care lucrează la distanță. „Lucrul la distanță pen­tru tineri nu e o problemă, alta e că nu există un regulament clar care să prevadă cum s-ar putea verifica cum lucrează, ce lucrează, ce volum de lucru îndeplinește angajatul”, a adăugat Roman Țurcan.

Unii tineri, consideră liderul sindical, au folosit această perioa­dă pentru a începe alte activități în corespundere cu necesitățile vremii.

Faptul că tinerii sunt afectați în mod disproporționat de pan­demie o confirmă și Monitorul OIM într-o publicație analitică, „COVID-19 și lumea muncii”. Aici se vorbește inclusiv despre șocurile multiple prin care au tre­cut tinerii din luna martie și până în prezent.

În afară de pierderea locului de muncă, criza a perturbat procesul de educație și formare a tinerilor. Înainte de criză, mai mult de 40% dintre tineri lucrau în sectoare care acum sunt puternic afectate: turism, transport, serviciile ali­mentare și vânzarea cu amănun­tul. Trei sferturi dintre tineri lu­crau fără contract și, prin urmare, aveau o protecție minimă în cazul pierderii locului de muncă.

Monitorul OIM specifică nece­sitatea unor răspunsuri de politici urgente, la scară largă și țintite, pentru a sprijini tinerii, precum și programe și garanții în ocuparea forței de muncă în economiile cu venituri mici și medii.

Monitorul OIM analizează, de asemenea, măsuri necesare pen­tru crearea unui mediu sigur pen­tru revenirea la muncă, cum ar fi testarea angajaților, reducerea timpului de muncă, monitoriza­rea sănătății lor.

Jumătate din forţa de muncă la nivel mondial – aproximativ 1,6 miliarde de oameni – a fost afectată de pandemia de corona­virus, arată datele OIM.