„Criza economică COVID-19 lovește tinerii. Dacă nu depunem eforturi semnificative și imediate pentru îmbunătă-țirea situației lor, moștenirea virusului ar putea fi cu noi încă zeci de ani. Dacă talentul și energia lor sunt aliniate de o lipsă de oportunități sau abilități, aceasta va dăuna viitorului nostru și va face mult mai dificilă reconstruirea unei economii mai bune, post-COVID ”. Declarația îi aparține lui Guy Ryder, director general al Organizației Internaționale a Muncii.
OIM a făcut, recent, o analiză privind impactul COVID-19 pe piața muncii. Astfel, s-a constatat impactul devastator anume asupra angajaților tineri. Potrivit statisticii OIM, mai mult de unu din șase tineri au încetat să mai lucreze de la debutul pandemiei COVID-19, iar cei care rămân angajați și-au văzut programul de lucru redus cu 23%, relevă OIM.
În Republica Moldova, deocamdată nu există o statistică în acest sens. În această perioadă, sindicatele au ținut legătura cu salariații membri de sindicat, evident, și cu cei tineri. Roman Țurcan, președintele Comisiei Tineret din cadrul CNSM, ne-a spus că majoritatea dintre cei cu care a contactat au fost rugați să stea acasă sau să lucreze într-un regim flexibil.
„Le-au fost tăiate salariile, pentru că patronii considerau că volumul de lucru este mai mic. Multă lume a trecut să muncească în mediul online, dar nici acesta nu este disponibil pentru toți. Totuși, 10% dintre tineri care au văzut o perspectivă pe internet, au recurs la lucrul online”, a menționat Roman Țurcan.
Internetul este o soluție, fiindcă, susține sindicalistul, unele servicii erau perimate. Multe companii s-au convins că modalitatea online e benefică și, în plus, necesită mai puține cheltuieli. Se reduc serviciile operaționale și este o posibilitate de majorare a salariilor persoanelor care lucrează la distanță. „Lucrul la distanță pentru tineri nu e o problemă, alta e că nu există un regulament clar care să prevadă cum s-ar putea verifica cum lucrează, ce lucrează, ce volum de lucru îndeplinește angajatul”, a adăugat Roman Țurcan.
Unii tineri, consideră liderul sindical, au folosit această perioadă pentru a începe alte activități în corespundere cu necesitățile vremii.
Faptul că tinerii sunt afectați în mod disproporționat de pandemie o confirmă și Monitorul OIM într-o publicație analitică, „COVID-19 și lumea muncii”. Aici se vorbește inclusiv despre șocurile multiple prin care au trecut tinerii din luna martie și până în prezent.
În afară de pierderea locului de muncă, criza a perturbat procesul de educație și formare a tinerilor. Înainte de criză, mai mult de 40% dintre tineri lucrau în sectoare care acum sunt puternic afectate: turism, transport, serviciile alimentare și vânzarea cu amănuntul. Trei sferturi dintre tineri lucrau fără contract și, prin urmare, aveau o protecție minimă în cazul pierderii locului de muncă.
Monitorul OIM specifică necesitatea unor răspunsuri de politici urgente, la scară largă și țintite, pentru a sprijini tinerii, precum și programe și garanții în ocuparea forței de muncă în economiile cu venituri mici și medii.
Monitorul OIM analizează, de asemenea, măsuri necesare pentru crearea unui mediu sigur pentru revenirea la muncă, cum ar fi testarea angajaților, reducerea timpului de muncă, monitorizarea sănătății lor.
Jumătate din forţa de muncă la nivel mondial – aproximativ 1,6 miliarde de oameni – a fost afectată de pandemia de coronavirus, arată datele OIM.
„Criza economică COVID-19 lovește tinerii. Dacă nu depunem eforturi semnificative și imediate pentru îmbunătă-țirea situației lor, moștenirea virusului ar putea fi cu noi încă zeci de ani. Dacă talentul și energia lor sunt aliniate de o lipsă de oportunități sau abilități, aceasta va dăuna viitorului nostru și va face mult mai dificilă reconstruirea unei economii mai bune, post-COVID ”. Declarația îi aparține lui Guy Ryder, director general al Organizației Internaționale a Muncii.
OIM a făcut, recent, o analiză privind impactul COVID-19 pe piața muncii. Astfel, s-a constatat impactul devastator anume asupra angajaților tineri. Potrivit statisticii OIM, mai mult de unu din șase tineri au încetat să mai lucreze de la debutul pandemiei COVID-19, iar cei care rămân angajați și-au văzut programul de lucru redus cu 23%, relevă OIM.
În Republica Moldova, deocamdată nu există o statistică în acest sens. În această perioadă, sindicatele au ținut legătura cu salariații membri de sindicat, evident, și cu cei tineri. Roman Țurcan, președintele Comisiei Tineret din cadrul CNSM, ne-a spus că majoritatea dintre cei cu care a contactat au fost rugați să stea acasă sau să lucreze într-un regim flexibil.
„Le-au fost tăiate salariile, pentru că patronii considerau că volumul de lucru este mai mic. Multă lume a trecut să muncească în mediul online, dar nici acesta nu este disponibil pentru toți. Totuși, 10% dintre tineri care au văzut o perspectivă pe internet, au recurs la lucrul online”, a menționat Roman Țurcan.
Internetul este o soluție, fiindcă, susține sindicalistul, unele servicii erau perimate. Multe companii s-au convins că modalitatea online e benefică și, în plus, necesită mai puține cheltuieli. Se reduc serviciile operaționale și este o posibilitate de majorare a salariilor persoanelor care lucrează la distanță. „Lucrul la distanță pentru tineri nu e o problemă, alta e că nu există un regulament clar care să prevadă cum s-ar putea verifica cum lucrează, ce lucrează, ce volum de lucru îndeplinește angajatul”, a adăugat Roman Țurcan.
Unii tineri, consideră liderul sindical, au folosit această perioadă pentru a începe alte activități în corespundere cu necesitățile vremii.
Faptul că tinerii sunt afectați în mod disproporționat de pandemie o confirmă și Monitorul OIM într-o publicație analitică, „COVID-19 și lumea muncii”. Aici se vorbește inclusiv despre șocurile multiple prin care au trecut tinerii din luna martie și până în prezent.
În afară de pierderea locului de muncă, criza a perturbat procesul de educație și formare a tinerilor. Înainte de criză, mai mult de 40% dintre tineri lucrau în sectoare care acum sunt puternic afectate: turism, transport, serviciile alimentare și vânzarea cu amănuntul. Trei sferturi dintre tineri lucrau fără contract și, prin urmare, aveau o protecție minimă în cazul pierderii locului de muncă.
Monitorul OIM specifică necesitatea unor răspunsuri de politici urgente, la scară largă și țintite, pentru a sprijini tinerii, precum și programe și garanții în ocuparea forței de muncă în economiile cu venituri mici și medii.
Monitorul OIM analizează, de asemenea, măsuri necesare pentru crearea unui mediu sigur pentru revenirea la muncă, cum ar fi testarea angajaților, reducerea timpului de muncă, monitorizarea sănătății lor.
Jumătate din forţa de muncă la nivel mondial – aproximativ 1,6 miliarde de oameni – a fost afectată de pandemia de coronavirus, arată datele OIM.