Creativitatea este acea scânteie frenetică care se întâmplă atunci când un grup de oameni sunt împreună, față în față și îți expun ideile pe o tablă albă dezordonată. Dar ce se întâmplă atunci când oamenii nu se mai văd fizic, nu mai stau împreună în săli la brainstorming-uri care generează ideile mult așteptate?
Pandemia de COVID-19 adus un soi de creativitate pentru că a forțat organizațiile să inoveze, de la grupul francez de lux LVMH, care a redistribuit liniile de producție pentru a face produce dezinfectanți și până la artiști care se adresează acum unui public online și restaurante care au devenit practic un fel magazine alimentare.
Cu toate acestea, întrucât o mare parte din Europa și America de Nord se confruntă acum cu noi valuri de infecții cu coronavirus, există tot mai multe temeri că aceste luni întregi de muncă de la distanță influențează creativitatea angajaților.
Nicholas Bloom, profesor de economie la Universitatea Stanford, spune că mulți dintre directorii executivi care l-au abordat pentru a discuta despre productivitate la locul de muncă susțin că „nivelul scăzut de creativitate este cea mai mare problemă acum”.
Un sondaj recent realizat de Leesman pe 145.000 de salariați din întreaga lume, care măsoară experiența angajaților, a constatat că 28% dintre cei care lucrează de la distanță au declarat că nu își pot aduce aportul în ceea ce privește activitățile creative, în timp ce lucrează de acasă. Și având în vedere că biroul este probabil doar un centru de activitate ocazional mai degrabă decât o locație cu normă întreagă pentru viitorul previzibil, managerii se confruntă cu o problemă tot mai mare în ceea ce privește lipsa de creativitate.
Aceste griji au fost exprimate și de Andy Haldane, economist-șef la Banca Angliei, într-un discurs susținut anul trecut.
„Expunerea la experiențe noi și diferite - sunete, mirosuri, medii, idei, oameni - este o sursă cheie de scânteie creativă. Acești stimuli externi reprezintă un combustibil pentru imaginația noastră, iar imaginarul devenit real, este ceea ce înțelegem, de obicei, prin creativitate”, a declarat Andy Haldane, potrivit Finacial Times.
„Lucrul la domiciliu ne poate înfometa de multe dintre aceste ingrediente creative creative - conversațiile întâmplătoare, contactul cu mediul înconjurător și cu cei care ne sunt colegi. Lucrul la acasă înseamnă că liniștea este înlocuită de alte tipuri de interacțiuni, cum sunt cele de pe Zoom”.
De ce nu suntem atât de creativi într-un mediu de lucru online
Potrivit unor cercetători, creativitatea este privită cel mai bine ca un continuum. Teresa Amabile, profesor la Harvard Business School, definește creativitatea ca fiind „producția de idei care nu sunt doar noi, ci și adecvate: utile, valoroase, corecte. În fizică, o idee nu poate fi considerată creativă decât dacă funcționează. Dar în alte domenii - artele, de exemplu - adecvarea este un lucru cu totul diferit. ”
Creativitatea este importantă nu doar pentru linia de producție a unei companii, ci și pentru lucrători. Pe măsură ce mașinile preiau sarcini repetitive, capacitatea umană de creativitate va fi cerută mai mult în viitor. Anumite aspecte ale muncii, cum ar fi dezvoltarea medicală și cercetarea științifică oferă repere relativ clare pentru măsurarea creativității.
„Unii cercetători au folosit numărul și impactul brevetelor” pentru a compara nivelurile de creativitate, spune Glenn Dutcher, profesor asistent de economie la Universitatea din Ohio. „În lumea cercetării, experții au folosit numărul și impactul articolelor de cercetare” pentru a măsura nivelul de creativitate.
28% dintre angajații care lucrează de acasă au răspuns într-un sondaj realizat de Leesman că nu pot fi creativi când lucrează de acasă.
Cu toate acestea, creativitatea la locul de muncă este mai greu de măsurat. Tranziția muncii de la offline la online a făcut mai dificilă organizarea discuțiilor creative la distanță, spune Chris Hirst, director executiv global al grupului francez de publicitate și comunicare Havas Creative.
„O mare parte din modul în care ne confruntăm cu un conflict cu cineva se rezumă la modul în care lucrurile sunt spuse, prin prisma limbajului corpului lor. Suntem capabili să ne moderăm cuvintele printr-o combinație a acțiunilor noastre și a cuvintelor noastre. Însă acest lucru nu se întâmplă pe ecran, în conversațiile pe care le avem cu ceilalți colegi cu care interacționăm în lucrul de acasă”, spune acesta.
Abigail Sellen, director adjunct de laborator la Microsoft Research Cambridge UK, spune că tehnologiile la distanță ne pot face să ne gândim la instrumentele pe care le folosim, nu la ideile pe care le generăm.
„De îndată ce instrumentele devin punctul central al interacțiunii, atunci energia e dozată în așa fel încât ceilalți să poată vedea mereu ce facem noi. Efortul cognitiv este exercitat într-un loc greșit, iar interacțiunea devine pompoasă și greoaie. ”
Diversiunile domestice. Copiii, „teroriști ai creativității”
Angajații care lucrează de acasă și au în grijă și copii în același timp sunt cei care știu cel mai bine că acest mediu este practic inamicul numărul unu al creativității. Alf Rehn, profesor de inovație, design și management la Universitatea din sudul Danemarcei, descrie copiii drept „teroriști ai creativității”.
Specialistul recomandă părinților să-și găsească creativitatea în afara casei, pentru a reuși să vină cu idei noi la job.
Creativitatea este acea scânteie frenetică care se întâmplă atunci când un grup de oameni sunt împreună, față în față și îți expun ideile pe o tablă albă dezordonată. Dar ce se întâmplă atunci când oamenii nu se mai văd fizic, nu mai stau împreună în săli la brainstorming-uri care generează ideile mult așteptate?
Pandemia de COVID-19 adus un soi de creativitate pentru că a forțat organizațiile să inoveze, de la grupul francez de lux LVMH, care a redistribuit liniile de producție pentru a face produce dezinfectanți și până la artiști care se adresează acum unui public online și restaurante care au devenit practic un fel magazine alimentare.
Cu toate acestea, întrucât o mare parte din Europa și America de Nord se confruntă acum cu noi valuri de infecții cu coronavirus, există tot mai multe temeri că aceste luni întregi de muncă de la distanță influențează creativitatea angajaților.
Nicholas Bloom, profesor de economie la Universitatea Stanford, spune că mulți dintre directorii executivi care l-au abordat pentru a discuta despre productivitate la locul de muncă susțin că „nivelul scăzut de creativitate este cea mai mare problemă acum”.
Un sondaj recent realizat de Leesman pe 145.000 de salariați din întreaga lume, care măsoară experiența angajaților, a constatat că 28% dintre cei care lucrează de la distanță au declarat că nu își pot aduce aportul în ceea ce privește activitățile creative, în timp ce lucrează de acasă. Și având în vedere că biroul este probabil doar un centru de activitate ocazional mai degrabă decât o locație cu normă întreagă pentru viitorul previzibil, managerii se confruntă cu o problemă tot mai mare în ceea ce privește lipsa de creativitate.
Aceste griji au fost exprimate și de Andy Haldane, economist-șef la Banca Angliei, într-un discurs susținut anul trecut.
„Expunerea la experiențe noi și diferite - sunete, mirosuri, medii, idei, oameni - este o sursă cheie de scânteie creativă. Acești stimuli externi reprezintă un combustibil pentru imaginația noastră, iar imaginarul devenit real, este ceea ce înțelegem, de obicei, prin creativitate”, a declarat Andy Haldane, potrivit Finacial Times.
„Lucrul la domiciliu ne poate înfometa de multe dintre aceste ingrediente creative creative - conversațiile întâmplătoare, contactul cu mediul înconjurător și cu cei care ne sunt colegi. Lucrul la acasă înseamnă că liniștea este înlocuită de alte tipuri de interacțiuni, cum sunt cele de pe Zoom”.
De ce nu suntem atât de creativi într-un mediu de lucru online
Potrivit unor cercetători, creativitatea este privită cel mai bine ca un continuum. Teresa Amabile, profesor la Harvard Business School, definește creativitatea ca fiind „producția de idei care nu sunt doar noi, ci și adecvate: utile, valoroase, corecte. În fizică, o idee nu poate fi considerată creativă decât dacă funcționează. Dar în alte domenii - artele, de exemplu - adecvarea este un lucru cu totul diferit. ”
Creativitatea este importantă nu doar pentru linia de producție a unei companii, ci și pentru lucrători. Pe măsură ce mașinile preiau sarcini repetitive, capacitatea umană de creativitate va fi cerută mai mult în viitor. Anumite aspecte ale muncii, cum ar fi dezvoltarea medicală și cercetarea științifică oferă repere relativ clare pentru măsurarea creativității.
„Unii cercetători au folosit numărul și impactul brevetelor” pentru a compara nivelurile de creativitate, spune Glenn Dutcher, profesor asistent de economie la Universitatea din Ohio. „În lumea cercetării, experții au folosit numărul și impactul articolelor de cercetare” pentru a măsura nivelul de creativitate.
Cu toate acestea, creativitatea la locul de muncă este mai greu de măsurat. Tranziția muncii de la offline la online a făcut mai dificilă organizarea discuțiilor creative la distanță, spune Chris Hirst, director executiv global al grupului francez de publicitate și comunicare Havas Creative.
„O mare parte din modul în care ne confruntăm cu un conflict cu cineva se rezumă la modul în care lucrurile sunt spuse, prin prisma limbajului corpului lor. Suntem capabili să ne moderăm cuvintele printr-o combinație a acțiunilor noastre și a cuvintelor noastre. Însă acest lucru nu se întâmplă pe ecran, în conversațiile pe care le avem cu ceilalți colegi cu care interacționăm în lucrul de acasă”, spune acesta.
Abigail Sellen, director adjunct de laborator la Microsoft Research Cambridge UK, spune că tehnologiile la distanță ne pot face să ne gândim la instrumentele pe care le folosim, nu la ideile pe care le generăm.
„De îndată ce instrumentele devin punctul central al interacțiunii, atunci energia e dozată în așa fel încât ceilalți să poată vedea mereu ce facem noi. Efortul cognitiv este exercitat într-un loc greșit, iar interacțiunea devine pompoasă și greoaie. ”
Diversiunile domestice. Copiii, „teroriști ai creativității”
Angajații care lucrează de acasă și au în grijă și copii în același timp sunt cei care știu cel mai bine că acest mediu este practic inamicul numărul unu al creativității. Alf Rehn, profesor de inovație, design și management la Universitatea din sudul Danemarcei, descrie copiii drept „teroriști ai creativității”.
Specialistul recomandă părinților să-și găsească creativitatea în afara casei, pentru a reuși să vină cu idei noi la job.