Impactul crizei COVID-19 pe piața muncii din Republica Moldova va fi resimțit mai drastic pe la sfârșitul anului. Potrivit prognozelor, se așteaptă o scădere de 10% a ratei de ocupare și, totodată, o creștere cu cel puțin 11% a populației inactive, în special din contul celor care vor reveni de peste hotare, dar și din contul persoanelor care și-au pierdut locul de muncă în Moldova. Subiectul impactului crizei pandemice asupra bunăstării migraților moldoveni a fost discutat în cadrul unor dezbateri publice organizate de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Organizația Internațională pentru Migrațiune (OIM), în cooperare cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova, transmite IPN.
Potrivit Annei Gherganova, șefă a Direcției Politici Ocupaționale și de Reglementare a Migrației în cadrul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, deja se observă o scăderea a locurilor de muncă disponibile și creșterea numărului șomerilor. La sfârșitul anului se așteaptă o dublare a ratei șomajului. Migranții care lucrează peste hotare fără contract de muncă sunt afectați cel mai mult. Unii se întorc în țară.
Directorul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), Raisa Dogaru, a comunicat că în primele șase luni ale anului au fost înregistrați peste 900 de migranți care au apelat la serviciile ANOFM. Peste 100 din ei și-au găsit un loc de muncă în această perioadă. 62% din persoanele care au apelat sunt bărbați, 43% din toți migranții au 35-49 de ani. Mulți au însă și peste 50 de ani, sunt cu probleme de sănătate și probleme sociale. Cei mai mulți migranți au venit din Rusia, Germania sau Italia. Potrivit Raisei Dogaru, ANOFM susține prin mai multe mijloace angajarea în câmpul muncii: face instruiri la locul de muncă, organizează diverse acțiuni de informare sau oferă stagii la întreprinderi, aplică măsuri de subvenționare la angajarea anumitor grupe vulnerabil pe piața muncii, inclusiv persoanele trecute de 50 de ani.
Lars Johan Lonnback, șeful Misiunii OIM în Republica Moldova, a citat datele unui sondaj efectuat printre migranții moldoveni în zece țări, între 17 aprilie-17 mai. Peste 80% din migranți au răspuns că sunt afectați de COVID-19. Aproape 50% și-au pierdut locurile de muncă, mulți și-au pierdut veniturile, dar și locuințele pentru că nu au avut bani să le achite. 80% au raportat scăderi de remitențe trimise în țară, peste 40% au spus că au încetat a mai trimite bani acasă. 30% din migranți intenționau să revină în Moldova atunci când restricțiile de călătorie urmau să fie ridicate. Partea bună, spune șeful Misiunii OIM, este că circa 40% din cei reveniți vor aduce competențe și chiar investiții în Republica Moldova. Dinamica migrațională va rămâne puternică pentru țări precum Moldova. Mobilitatea umană va avea loc în condiții diferite de cum a avut loc până acum, iar pentru asta trebuie implementate protocoale legate de sănătate și mobilitate.
Dorina Roșca, președintă a Institutului European pentru Studii de Dezvoltare din Paris, consideră că politicile publice ar trebui gândite în așa fel ca să vizeze anumite categorii de migranți din tot grupul larg al diasporei. Pandemia permite tragerea unor învățăminte și creează oportunitatea de a crea noi instituții care să vină cu răspunsuri la problemele ce ies în evidență. Prezenta criză scoate în evidență că migranții circulari sunt cei mai afectați. Tot ei sunt categoria cea mai fragilă dintre migranți, care sunt și cei mai importanți purtători de resurse financiare și sociale.
Impactul crizei COVID-19 pe piața muncii din Republica Moldova va fi resimțit mai drastic pe la sfârșitul anului. Potrivit prognozelor, se așteaptă o scădere de 10% a ratei de ocupare și, totodată, o creștere cu cel puțin 11% a populației inactive, în special din contul celor care vor reveni de peste hotare, dar și din contul persoanelor care și-au pierdut locul de muncă în Moldova. Subiectul impactului crizei pandemice asupra bunăstării migraților moldoveni a fost discutat în cadrul unor dezbateri publice organizate de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Organizația Internațională pentru Migrațiune (OIM), în cooperare cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova, transmite IPN.
Potrivit Annei Gherganova, șefă a Direcției Politici Ocupaționale și de Reglementare a Migrației în cadrul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, deja se observă o scăderea a locurilor de muncă disponibile și creșterea numărului șomerilor. La sfârșitul anului se așteaptă o dublare a ratei șomajului. Migranții care lucrează peste hotare fără contract de muncă sunt afectați cel mai mult. Unii se întorc în țară.
Directorul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), Raisa Dogaru, a comunicat că în primele șase luni ale anului au fost înregistrați peste 900 de migranți care au apelat la serviciile ANOFM. Peste 100 din ei și-au găsit un loc de muncă în această perioadă. 62% din persoanele care au apelat sunt bărbați, 43% din toți migranții au 35-49 de ani. Mulți au însă și peste 50 de ani, sunt cu probleme de sănătate și probleme sociale. Cei mai mulți migranți au venit din Rusia, Germania sau Italia. Potrivit Raisei Dogaru, ANOFM susține prin mai multe mijloace angajarea în câmpul muncii: face instruiri la locul de muncă, organizează diverse acțiuni de informare sau oferă stagii la întreprinderi, aplică măsuri de subvenționare la angajarea anumitor grupe vulnerabil pe piața muncii, inclusiv persoanele trecute de 50 de ani.
Lars Johan Lonnback, șeful Misiunii OIM în Republica Moldova, a citat datele unui sondaj efectuat printre migranții moldoveni în zece țări, între 17 aprilie-17 mai. Peste 80% din migranți au răspuns că sunt afectați de COVID-19. Aproape 50% și-au pierdut locurile de muncă, mulți și-au pierdut veniturile, dar și locuințele pentru că nu au avut bani să le achite. 80% au raportat scăderi de remitențe trimise în țară, peste 40% au spus că au încetat a mai trimite bani acasă. 30% din migranți intenționau să revină în Moldova atunci când restricțiile de călătorie urmau să fie ridicate. Partea bună, spune șeful Misiunii OIM, este că circa 40% din cei reveniți vor aduce competențe și chiar investiții în Republica Moldova. Dinamica migrațională va rămâne puternică pentru țări precum Moldova. Mobilitatea umană va avea loc în condiții diferite de cum a avut loc până acum, iar pentru asta trebuie implementate protocoale legate de sănătate și mobilitate.
Dorina Roșca, președintă a Institutului European pentru Studii de Dezvoltare din Paris, consideră că politicile publice ar trebui gândite în așa fel ca să vizeze anumite categorii de migranți din tot grupul larg al diasporei. Pandemia permite tragerea unor învățăminte și creează oportunitatea de a crea noi instituții care să vină cu răspunsuri la problemele ce ies în evidență. Prezenta criză scoate în evidență că migranții circulari sunt cei mai afectați. Tot ei sunt categoria cea mai fragilă dintre migranți, care sunt și cei mai importanți purtători de resurse financiare și sociale.