Creșterea globală va încetini în acest an la cea mai lentă viteză de la criza financiară, a anunţat marți Fondul Monetar Internaţional la lansarea noului său raport privind perspectivele economiei globale.
FMI a avertizat că rănile provocate de războiul comercial SUA-China au creat o situație economică „precară” şi susţine că e o nevoie urgentă de a înceta ostilitățile și de a restabili încrederea în perspectivele globale, transmite Mold-street.com.
Economia globală va creşte cu 3%, cea a Moldovei cu 3,5%
”Băncile centrale au la dispoziție muniție limitată pentru a compensa greșelile de politici fiscale și este posibil să rămână fără gloanțe atunci când economia se va afla în dificultate" a declarat Gita Gopinath, economistul-șef al Fondului.
Economia mondială va crește doar 3% în 2019, a estimat FMI, în scădere față de ritmul de 3,8% din 2017 și cu 0,3 puncte procentuale sub prognoza publicată acum șase luni. Aceasta este cea mai lentă rată de creștere de la recesiunea globală din 2009.
Pentru Republica Moldova, FMI prognozează o creştere economică de doar 3,5% în 2019, la acelaşi nivel cu prognoza din aprilie 2019. Pentru 2020 estimările arată o evoluţie ceva mai bună - de 3,8%, care este insuficientă pentru o economie ca cea a Moldovei.
Ce măsuri recomandă FMI
FMI mai estimează că starea economiei globale se va îmbunătăți anul viitor, crescând cu o rată de 3,4%, dar prognoza depinde de ritmul în care se vor recupera economiile mai stresate cum e cea din Turcia, Argentina sau Iran.
Economiile celor „mari patru” - China, SUA, Zona Euro și Japonia nu vor înregistra nicio îmbunătățire a ritmurilor de creștere în următorii cinci ani, mai arată raportul.
Economia chineză, acum cea mai mare dinlume, va încetini treptat de la 6,1% în 2019, ajungând la 5,5% până în 2024. Previziunile pentru 2019 au fost reduse cu 0,2 puncte procentuale față de aprilie anul curent.
În SUA, Fondul se așteaptă la o încetinire suplimentară de la 2,4% în acest an la 2,1% în anul 2020 - cu mult sub promisiunea lui Trump de a menține o creștere de peste 3% pe an.
Având în vedere slăbiciunea economiei germane, legate de stressul din sectorul auto, zona euro ar urma să crească doar cu 1,2% în acest an, ajungând la 1,4% în 2020.
Contracția creșterii va afecta chiar și țările care nu au egătură directă cu războiul comercial SUA-China. În Africa sub-sahariană, de exemplu, în acest an, mai mult de jumătate din țări vor avea o creștere sub nivelurile mediane din ultimii 25 de ani.
Cu o creștere aflată la cel mai slab nivel din 2008-2009, economistul Gopinath e de părere că politica monetară nu poate continua să fie „singura pedală” pe care se apasă și că „ar trebui să fie însoțită de sprijinul venit din partea politicii fiscale acolo unde există spațiu”.
În acest sens FMI a făcut presiuni asupra Germaniei, în special pentru a face mai mult pentru a susține cererea, având în vedere datoria publică scăzută, surplusurile bugetare și infrastructura slabă.
„O țară precum Germania ar trebui să profite de ratele de împrumut negative pentru a investi în infrastructură”, mai afirmă Gopinath.
Creșterea globală va încetini în acest an la cea mai lentă viteză de la criza financiară, a anunţat marți Fondul Monetar Internaţional la lansarea noului său raport privind perspectivele economiei globale.
FMI a avertizat că rănile provocate de războiul comercial SUA-China au creat o situație economică „precară” şi susţine că e o nevoie urgentă de a înceta ostilitățile și de a restabili încrederea în perspectivele globale, transmite Mold-street.com.
Economia globală va creşte cu 3%, cea a Moldovei cu 3,5%
”Băncile centrale au la dispoziție muniție limitată pentru a compensa greșelile de politici fiscale și este posibil să rămână fără gloanțe atunci când economia se va afla în dificultate" a declarat Gita Gopinath, economistul-șef al Fondului.
Economia mondială va crește doar 3% în 2019, a estimat FMI, în scădere față de ritmul de 3,8% din 2017 și cu 0,3 puncte procentuale sub prognoza publicată acum șase luni. Aceasta este cea mai lentă rată de creștere de la recesiunea globală din 2009.
Pentru Republica Moldova, FMI prognozează o creştere economică de doar 3,5% în 2019, la acelaşi nivel cu prognoza din aprilie 2019. Pentru 2020 estimările arată o evoluţie ceva mai bună - de 3,8%, care este insuficientă pentru o economie ca cea a Moldovei.
Ce măsuri recomandă FMI
FMI mai estimează că starea economiei globale se va îmbunătăți anul viitor, crescând cu o rată de 3,4%, dar prognoza depinde de ritmul în care se vor recupera economiile mai stresate cum e cea din Turcia, Argentina sau Iran.
Economiile celor „mari patru” - China, SUA, Zona Euro și Japonia nu vor înregistra nicio îmbunătățire a ritmurilor de creștere în următorii cinci ani, mai arată raportul.
Economia chineză, acum cea mai mare dinlume, va încetini treptat de la 6,1% în 2019, ajungând la 5,5% până în 2024. Previziunile pentru 2019 au fost reduse cu 0,2 puncte procentuale față de aprilie anul curent.
În SUA, Fondul se așteaptă la o încetinire suplimentară de la 2,4% în acest an la 2,1% în anul 2020 - cu mult sub promisiunea lui Trump de a menține o creștere de peste 3% pe an.
Având în vedere slăbiciunea economiei germane, legate de stressul din sectorul auto, zona euro ar urma să crească doar cu 1,2% în acest an, ajungând la 1,4% în 2020.
Contracția creșterii va afecta chiar și țările care nu au egătură directă cu războiul comercial SUA-China. În Africa sub-sahariană, de exemplu, în acest an, mai mult de jumătate din țări vor avea o creștere sub nivelurile mediane din ultimii 25 de ani.
Cu o creștere aflată la cel mai slab nivel din 2008-2009, economistul Gopinath e de părere că politica monetară nu poate continua să fie „singura pedală” pe care se apasă și că „ar trebui să fie însoțită de sprijinul venit din partea politicii fiscale acolo unde există spațiu”.
În acest sens FMI a făcut presiuni asupra Germaniei, în special pentru a face mai mult pentru a susține cererea, având în vedere datoria publică scăzută, surplusurile bugetare și infrastructura slabă.
„O țară precum Germania ar trebui să profite de ratele de împrumut negative pentru a investi în infrastructură”, mai afirmă Gopinath.